Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galați a adoptat duminică, 29 noiembrie 2020, o hotărâre de prelungire a restricțiilor instituite în urmă cu 14 zile în municipiul Galați, cu privire la activitatea operatorilor din HoReCa, spectacole și jocuri de noroc și nu numai.

Astfel, începând cu data de 30 noiembrie 2020, ora 00,00, pentru unitatea administrativ teritorială Galați, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile, măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.
Totodată, de la aceeași dată, pentru unitățile administrativ teritoriale Nicorești, Târgu Bujor, Barcea, Schela, Independența și Cavadinești, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile, măsurile corespunzătoare acestui nivel al incidenței infectărilor cu noul coronavirus.
În fine, unitățile administrativ teritoriale Țepu, Ivești, Smulți și Priponești au o incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, fiind dispuse măsuri în consecință.
Toate aceste dispoziții vor fi reevaluate de către CJSU Galați, în urma analizei efectuate de către Direcția de Sănătate Publică Galați, la expirarea termenului pentru care au fost instituite.
La data de 29 noiembrie 2020, incidența cumulată a cazurilor de infectare este de 5,31/1.000 de locuitori în municipiul Galați. În alte șapte localități rata de infectare este mai mare de 3/1.000 de locuitori, iar în 18 localități se situează între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, inclusiv în municipiul Tecuci și în orașul Târgu Bujor. La aceeași dată, conform informațiilor prezentate la nivel național, rata de infectare din ultimele 14 zile este de 3,18/1.000 de locuitori în județul Galați.

Șantierele navale europene au fost afectate mult mai puternic de pandemia de Covid-19, decât cele din China și Coreea de Sud. Însă coronavirusul nu poartă întreaga răspundere a acestui declin, reiese dintr-un studiu realizat de reputatul specialist gălățean Jean Popovici, fostul director executiv al Bureau Veritas.

Dificultățile cu care se confruntă unul dintre șantierele importante ale Europei, Damen Galați, care a și demarat procedurile de reduceri de personal, nu sunt singulare. Rapoartele internaționale prognozează că reducerea comerțului maritim, la sfârșitul acestui an, se va situa undeva între 5 și 8 la sută, oricum cel mai mare declin din ultimii 31 de ani. Pandemia de Covid-19 este încă doar o parte a explicației declinului în construcțiile de nave, apreciază Jean Popovici, care spune că înainte de declanșarea pandemiei se înregistra deja o scădere evidentă în evoluția comenzilor de nave noi. ”Unul dintre principalele motive pentru care armatorii au oprit sau încetinit investițiile în nave noi l-a reprezentat supracapacitatea de transport în segmentul navelor de tip cargo (bulk carrier, tancuri, port-containere, cargo etc.). Un efect important îl are și incertitudinea asupra noilor reglementări privind protecția mediului – ce tip de instalații de propulsie va trebui să fie alese, în conditii tot mai severe de protecția mediului. În aprilie 2018, IMO a adoptat o strategie ambițioasă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar shippingul este sub presiune crescândă pentru a se trece la carburanți fără emisii de carbon. De aceea, armatorii și băncile finanțatoare amână mereu investițiile în nave noi, fiindu-le teamă că nu vor corespunde noilor reglementări”.

În 2019 s-au contractat doar jumătate din navele noi cumpărate în anul anterior

Contractarea de nave noi a înregistrat în 2016 un minim istoric al ultimilor 30 de ani, iar scăderea severă care a urmat a fost accentuată de erupția pandemiei de Covid 19. ”În 2019, s-au contractat doar 1.215 nave noi la nivel global, respectiv o scădere de 50  la sută față de 2018. În condițiile dificile ale anului 2020, trendul descendent al comenzilor de nave noi a continuat în același ritm, respectiv, in perioada ianuarie – octombrie 2020, volumul de construcții noi a atins nivelul de 11,56 millioane CGT tonaj brut compensat – n.red.), ceea ce reprezintă cu 48 la sută mai puțin decât în 2019 (22,4 mill. CGT). Clasamentul celor mai bune portofolii de comenzi noi este următorul: China 45 la sută (5,22 mi. CGT), Coreea de Sud 32 la sută (3,77 mil.CGT) si Japonia 9 la sută (1,05mil. CGT). De remarcat, China raportase că, la nivelul lunii aprilie 2020, aproape că a atras comenzi la întreaga capacitate de producție! Restul volumului în CGT, de numai 14 la sută, sunt comenzi atrase de șantierele navale din restul lumii, incluzând și Europa!”, spune Jean Popovici.

Şantierele din China o duc mai bine decât cele din Europa

În ultimul raport SEA “Shipbuilding Market Monitoring Report” se arată că, până la declanșarea pandemiei, piața de nișă “Niche Market” a navelor complexe ce aparține Europei asigura o bună încărcare a capacităților de producție, în timp ce piața navelor de tip cargo “Mass Market” era deja serios afectată de supracapacitățile de transport existente. ”Din păcate, înghețarea comenzilor de nave noi, cauzată de criza Covid 19, a lovit mai puternic segmentul “Niche Market”, unde s-au poziționat șantierele din Europa, decât segmentul “Mass Market”. Șantierele din China aproape că s-au redresat în ceea ce privește volumul de comenzi noi. Coreea de Sud, de asemenea, a înregistrat un succes deosebit în ceea ce privește comenzile noi in luna octombrie, mai mare decât concurentul din China. În schimb, comenzile de pasagere din Europa, în perioada ianuarie–aprile 2020, au înregistrat o cădere de 93 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. În sectorul european de offshore, respectiv platforme de foraj/extracție oil & gas și navele specifice acestei industrii, comenzile noi au avut puternic de suferit și din cauza căderii bruște a prețului țițeiului odată cu declanșarea pandemiei”.
Studiul specialistului gălățean subliniază faptul că, până la sfârșitul anului viitor, 230 de șantiere navale de nivel mediu vor fi în situația de a rămâne fără comenzi. ”Unele dintre șantierele navale din Europa sunt în pragul colapsului (Flensburger Shiffbau Geselschaft – FSG), în timp ce altele au fost preluate - Kleven în Norvegia, sau sunt ținute în viață cu subsidii de stat (Dutch Royal IHC Holland și German MV Werften). Altele au obținut o “linie de salvare temporară” cu suplimente pentru finanțarea forței de muncă, cum este DAMEN, iar unele șantiere au aplicat pentru ajutoare de stat (Meyer Werft). După declanșarea pandemiei, majoritatea șantierelor navale nu au fost capabile să lucreze la întreaga capacitate circa 2 luni, ceea ce a afectat semnificativ activitatea economică. Acum, acest impact se extinde mai mult, odată cu anularea unor contracte și unele șantiere sunt în pericolul de oprire a activității!

114 şantiere de nivel mediu ar putea rămâne fără comenzi

Conform unui raport al Danish Ship Finance, în acest an, 114 șantiere navale de nivel mediu, cu o capacitate de productie de 7,5 millioane CGT, sunt în situația de a rămâne fără comenzi. În 2021, un număr suplimentar de 116 șantiere, cu o capacitate combinată de construcție de 16 milioane CGT, vor rămâne, de asemenea, fără comenzi. Împreună, aceste șantiere navale reprezintă peste 40% din capacitatea de producție actuală la nivel mondial. Situația se va înrăutăți după 2021 și chiar dacă închiderea totală a activității unui șantier naval s-ar putea să dureze mai mult, perspectiva actuală este foarte neagră pentru multe șantiere navale de nivel mediu”, se mai arată în studiul realizat de fostul director executiv al Bureau Veritas, Jean Popovici.

După aproape 15 ani de când a fost demarată construirea Euromall Galaţi, din str. Ana Ipătescu nr. 14 (lângă Autogară), complexul comercial zace şi acum nefinalizat. Din proiectul care a înghiţit peste 50 milioane de euro, care ar fi trebuit să asigure mii de locuri de muncă şi spaţii comerciale pentru zeci de firme, a rămas un mastodont din beton şi metal. Grupul imobiliar austriac Immofinanz, care controlează în prezent dezvoltatorul Union Investiţii SRL, pare a fi trecut "pe linie moartă" acest proiect, iar municipalitatea pare a fi şi ea dezinteresată de mersul acestei investiţii. Pe de altă parte, dincolo de această aparentă linişte, Union Investiţii şi Primăria Galaţi au ajuns să se războiască în instanţe cu privire la… taxele şi impozitele locale ale unei afaceri care, din păcate, nu produce nimic.

Proiectul Euromall Galaţi a fost demarat la începutul anului 2006 şi venea să răspundă unei cereri pe piaţa locală pentru spaţii comerciale moderne, zone de agrement, servicii de calitate. Mai mult, mall-ul de la Galaţi, dezvoltat de Union Investiţii, urma să fie cea mai mare investiţie de acest fel din Regiunea Sud-Est. Investiţia era evaluată la 50 milioane de euro şi urma să se concretizeze într-un complex cu o suprafaţă totală de 50.000 mp - dispuşi pe patru nivele, din care 24.000 mp puteau fi închiriaţi. Euromall Galaţi urma să includă 150 magazine, un supermarket, farmacie, restaurante, cafenele, o parcare subterană de 800 de locuri. Vizitatorii urmau să aibă la dispoziţie şi şapte săli de cinema, totalizând 1.500 de locuri, un cazino, precum şi o sală de biliard de 600 de metri pătraţi. Altfel spus, gălăţenii urmau să aibă la dispoziţie un paradis al cumpărăturilor, distracţiei şi petrecerii timpului liber. Mai mult, Euromall Galaţi avea potenţialul de a genera 3.000 de locuri de muncă, un veritabil "balon de oxigen" pentru întreaga economie locală.
În acest proiect, iniţiat de oamenii de afaceri Moshe Turgeman şi Tomer Barhom, Union Investiţii a avut un parteneriat foarte strâns cu fondul austriac de investiţii Immoeast, ce avea la rândul său drept acţionar majoritar grupul Immofinanz, tot din Austria, unul dintre cei mai mari jucători imobiliari de pe piaţa din Europa Centrală şi de Est. Mai exact, înţelegerea era ca, printr-o tranzacţie de tip "forward purchase", Immoeast să cumpere treptat acţiunile la firma care deţinea Euromall Galaţi, pe măsură ce acesta era construit.
Din păcate, criza din perioada 2008-2009 a dat peste cap socotelile investitorilor. Piaţa imobiliară s-a prăbuşit, piaţa financiară a intrat în agonie, retailerii au renunţat la planurile de expansiune pe piaţă. Chiar şi în aceste condiţii dure, Euromall Galaţi părea o afacere bună, iar Immoeast - deşi era puternic zdruncinat de recesiunea economică - nu a ezitat să investească în acest proiect. Aşa se face că, în 2010, în urma unei tranzacţii de 15 milioane de euro, Immoeast a ajuns să deţină 75 la sută din Euromall, în completare la pachetul de 25 la sută pe care îl deţinea deja la Union Investiţii. Lucrările au continuat şi se spera că mall-ul va fi în cele din urmă deschis în 9-11 luni. Din păcate, efectele crizei s-au dovedit mai profunde, iar mall-ul de la Galaţi, deşi era "la roşu" din punct de vedere constructiv, a intrat "în conservare". Mai mult, pentru reducerea costurilor, Immoeast a fost încorporată cu totul în compania mamă, Immofinanz.
Singura zvâcnire pe care a mai avut-o acest proiect a fost în 2014, când surse din mediul de afaceri vehiculau ca variante transformarea Euromall într-un centru logistic sau într-un centru de afaceri, prevăzut însă şi cu spaţii comerciale sau de relaxare. Din păcate, dezvoltatorul nu a confirmat vreodată oficial aceste variante. Cum neconfirmate au rămas şi alte "ipoteze de lucru", precum reconversia mall-ului în sediu pentru Primăria Galaţi sau spaţiu pentru activităţi universitare.
Din 2010, Immofinanz n-a mai prezentat nici o informaţie publicului larg despre proiectul Euromall Galaţi, chiar dacă în ţară a avut şi are în continuare proiecte imobiliare foarte interesante. De altfel, inclusiv site-ul şi paginile de pe reţelele de socializare privind Euromall Galaţi şi care serveau drept interfaţă de comunicare cu publicul larg pe tema acestui proiect au dispărut din mediul on-line.

Întrebări adresate Primăriei Galaţi

Dincolo de acest văl de tăcere şi mister, dată fiind importanţa economică în plan local a proiectului Euromall, ne-am fi aşteptat ca Primăria Galaţi să fie mai interesată de situaţia acestei investiţii, pentru a încerca să identifice, eventual, în limita atribuţiilor legale care îi revin, o soluţie pentru deblocarea acesteia. În acelaşi timp, mai sunt o serie de aspecte ce ţin de consecinţele pe care, la nivelul comunităţii, le poate avea prezenţa unei construcţii rămase nefinalizate, chiar în una dintre zonele centrale ale Galaţiului (ex: pericol de accidente, medii insalubre periculoase pentru sănătatea publică, aspect inestetic etc.).
Prin urmare, în baza Legii 544/2001, privind liberul acces la informaţii, am solicitat Primăriei Galaţi să ne furnizeze o serie de date privind situaţia actuală a acestui imobil.
Printre altele, am dorit să ştim dacă în evidenţele primăriei figurează vreun proprietar al Euromall Galaţi ca plătitor de taxe şi impozite; dacă mai există vreo autorizaţie de construcţie şi dacă nu cumva se impune efectuarea unei expertize tehnice pentru a se constata dacă nefinalizarea clădirii poate constitui un pericol public. Ne-am interesat şi ce măsuri poate dispune municipalitatea în situaţia în care o construcţie rămâne nefinalizată cu anii şi dacă, de exemplu, se poate ajunge la o supraimpozitare a clădirii, pe modelul imobilelor neîngrijite, deja supraimpozitate cu 500 la sută din Galaţi. Nu în ultimul rând, dată fiind importanţa economică a proiectului, ne-am interesat dacă municipalitatea - prin calitatea sa de reprezentată a întregii comunităţi gălăţene - a încercat să obţină din partea dezvoltatorului informaţii suplimentare despre perspectivele şi şansele de continuare a acestei investiţii.
Din păcate, răspunsul Primăriei Galaţi a fost sec şi dezamăgitor: "Vă aducem la cunoştinţă că imobilul situat în strada Ana Ipătescu nr. 14 nu se află pe domeniul public sau privat al municipiului Galaţi, pe cale de consecinţă, nu deţinem informaţii/înscrisuri cu privire la întrebările adresate".
Altfel spus, răspunsul dat sub semnătura primarului Ionuţ Pucheanu vizavi de cazul Euromall este unul de genul: "nu ştim şi nici nu ne interesează această problemă"!

{gallery}euromall30nov2020{/gallery}

Contencios administrativ şi fiscal

Mergând, totuşi, pe firul acestei afaceri, am aflat nu numai că Primăria are destule "informaţii şi înscrisuri" despre proiectul Euromall, dar şi că este o problemă foarte actuală pe agenda municipalităţii, chiar dacă, se pare, s-ar dori păstrarea acesteia în spatele uşilor închise.
Mai exact, în urma verificărilor făcute de noi, am aflat că dezvoltatorul proiectului imobiliar, firma Union Investiţii SRL, a dat în judecată Direcţia generală impozite, taxe şi alte venituri locale a municipiului Galaţi, dar şi pe primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu. Iar miza este, se pare, de ordinul milioanelor de euro!
Dosarul nr. 1552/2/2019 a fost înregistrat, în luna martie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti şi se află pe rol la Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Potrivit datelor publice puse la dispoziţie de Curtea de Apel Bucureşti, obiectul dosarului este un "contencios administrativ şi fiscal" referitor la Actul administrativ fiscal nr. 3889/01.10.2018.
Chiar dacă a trecut mai bine de un şi jumătate de la deschiderea acestui proces, acesta nu a avansat foarte mult. Asta pentru că, după o serie de amânări de la începutul procesului, a intervenit instituirea stării de urgenţă provocată de epidemia de Covid-19, care a dus inclusiv la suspendarea proceselor aflate pe rol în instanţele de judecată. Ulterior, în luna iulie, a intervenit o nouă amânare a procesului. În prezent, dosarul se află în faza în care a fost desemnat un expert judiciar specializat în Evaluarea proprietăţii imobiliare, în vederea realizării unui raport de expertiză.
Prin urmare, elementul-cheie din acest dosar este evaluarea imobilului - mall-ul în construcţie - supus, după cum rezultă din acţiunea în justiţie, impozitării. Curtea de Apel Bucureşti a stabilit un nou termen în acest proces, pentru 2 februarie 2021, prezentarea raportului de expertiză fiind punctul de plecare în soluţionarea litigiului dintre Union Investiţii şi Primăria Galaţi.

De la procedurile fiscale, la "cifre" de milioane

În legătură cu miza financiară a acestui proces, trebuie făcute o serie de precizări referitoare la cadrul legal privind impozitele şi taxele locale, respectiv impozitele/taxele pe clădirile deţinute de persoane juridice.
Din start, în conformitate cu Codul fiscal, "orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire" (art. 455).
Conform prevederilor legale, pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi, de exemplu, "valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior", "valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate", "ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal" etc.
"Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 la sută -1,3 la sută, inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii" (art.460).
Foarte important, Codului fiscal precizează că "valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă" (art. 460).
De asemenea, se mai precizează că, "în cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5 la sută".
Un alt aspect foarte important - aplicabil în cazul Euromall Galaţi - este şi acela că, impozite se plătesc şi "pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş” (art. 461). În acest caz, impozitul pe clădiri se stabileşte în baza unui proces-verbal de recepţie întocmit la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construcţie, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.
Din informaţiile pe care am reuşit să le obţinem din surse bine informate, clădirii neterminate a Euromall Galaţi i-a fost aplicată cota de impozitare de 5 la sută, valoarea de impozitare fiind "una foarte mare". Această valoare depinde, după cum am arătat, de modul în care a fost stabilită. Mergând pe "cifrele" vehiculate în spaţiul public privind această tranzacţie, la o valoare actualizată a investiţiei de 30 milioane euro, o cotă de 5 la sută ar însemna 1,5 milioane de euro. Această valoare ar corespunde în linii mari şi cu valoarea de 137,335 milioane de lei a activelor imobilizate de care, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, ar dispune firma Union Investiţii.
Desigur, rămâne de văzut care vor fi rezultatele expertizei judiciare din acest dosar şi ce se va întâmpla la termenul din procesul Union Investiţii vs Primăria Galaţi la termenul din 2 februarie 2021. Un verdict în favoarea firmei ar însemna că municipalitatea va avea de restituit sume importante, plus dobânzile şi penalităţile aferente. Un verdict în favoarea municipalităţii ar fi încă o pierdere pentru dezvoltator, ce n-ar face decât să afunde şi mai mult acest proiect. Oricum am lua-o, cel care pierde pare a fi simplul contribuabil gălăţean: ori fără Euromall, ori cu banii din bugetul local luaţi.

Euromall poate reintra în joc

Blocajele din proiectul Euromall au lăsat spaţiu de manevră concurenţei. Investitorii de la NEPI au reuşit, în doar şase luni, în 2013, să deschidă primul mall din Galaţi, cu o suprafaţă închiriabilă de 27.000 mp, proiect pe care, ulterior l-au extins, în urmă cu trei ani, cu încă 21.000 mp, fiind inclus şi mult doritul cinematograf.
Făcând abstracţie de efectele pe care actuala pandemie le are asupra afacerilor din comerţ, potrivit informaţiilor din piaţa de retail ar mai fi încă loc de un mall în Galaţi, mai ales că nu toate brandurile importante au ajuns să deţină puncte aici.
În acest context, dacă ar fi relansat, Euromall ar putea deveni un concurent important, avantajat prin structura mai spectaculoasă din punct de vedere arhitectonic, dar şi prin accesul mult mai facil al potenţialilor clienţi. Euromall este uşor accesibil cu sistemul de transport în comun, fiind plasat şi în apropierea Gării CFR şi a Autogării, ceea ce ar putea atrage clienţi şi din localităţile limitrofe.

Unde se supraimpozitează construcţiile nefinalizate

Dincolo de elementele care îl particularizează, Euromall nu este singurul imobil din Galaţi rămas de ani de zile nefinalizat. Alte cazuri de notorietate sunt cele privind complexul comercial din Țiglina sau blocurile Beyler, unde oamenii au fost lăsaţi pe drumuri, fără apartamente. Municipalitatea, după cum am văzut, nu pare însă prea sensibilă la aceste situaţii, considerându-le, probabil, probleme ce ţin doar de proprietatea privată, chit că efectele negative se răsfrâng la nivelul întregii comunităţi. Şi alte oraşe din ţară se confruntă cu acest fenomen, dar au luat atitudine. De exemplu, la Braşov a fost introdus un sistem prin care Consiliul Local poate dispune, în baza unor criterii, impozitarea graduală, cuprinsă între 100 şi 500 la sută, pe construcţiile rămase nefinalizate o perioadă îndelungată. Scopul nu este acela de a călca în picioare agenţii economici, ci de a-i determina să-şi finalizeze proiectele imobiliare sau de a le aborda în momentul în care au garanţia că le pot duce la bun sfârşit.

Zeci de persoane, majoritatea asistați, dintr-un centru de îngrijire a bătrânilor din comuna Vânători, au fost confirmate ca purtătoare a virusului Sars-Cov-2, la testele făcute în ultimele ore. Azilul a fost plasat în carantină, în condițiile în care sursele oficiale susțin că niciunul dinte cei confirmați nu prezintă simptome. Între timp, din spitalele gălățene au plecat, în ultimele 24 de ore, 147 de pacienți declarați vindecați. 

Un nou focar de coronavirus într-o instituție de asistență socială a fost confirmat luni, 30 noiembrie, la un centru de îngrijire a bătrânilor de pe raza comunei Vânători. 32 dintre cei 36 de rezidenți ai așezământului au fost testați pozitiv, pe lângă patru angajați. Niciunul dintre cei confirmați la testare nu prezintă simptome specifice infectării cu COVID-19, susțin reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați, care au precizat că centrul de îngrijire a fost plasat în carantină pentru 14 zile, toți cei infectați fiind monitorizați din punct de vedere medical.

180 confirmați, niciun deces

180 de gălățeni au fost confirmați ca purtători ai virusului Sars-Cov-2, în urma celor 432 de teste efectuate în unitățile spitalicești din județ, în ultimele 24 de ore, ceea ce face ca numărul total al infectaţilor înregistrat în judeţul nostru de la debutul crizei sanitare să ajungă la 10.365. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 17 persoane au fost reconfirmare în ultimele 24 de ore. În același interval, 147 de pacienţi internaţi în spitale au fost declaraţi vindecaţi la retestarea care a precedat externarea din unităţile medicale de profil. În prima zi a săptămânii nu a fost raportat niciun deces, numărul total al deceselor în rândul gălățenilor care s-au infectat cu COVID-19 de la debutul crizei sanitare și nu au supraviețuit, majoritatea pe fondul unor comorbidități, rămânând la 271. Potrivit informaţiilor furnizate de Prefectura Galaţi, de la începutul pandemiei au fost efectuate 62.261 de teste. 8.118 dintre pacienţii diagnosticaţi au fost declaraţi vindecaţi după ce au fost îngrijiţi în unităţile medicale. Luni, se aflau în carantină la domiciliu 341 de persoane, iar în izolare la domiciliu erau 16 de gălăţeni. În regim de carantină instituţionalizată se aflau 42 de oameni, iar în izolare instituţionalizată, 349.

De ce decembrie şi nu noiembrie?

Duminică, 1 Decembrie 1918, în Ardealul tocmai unit cu ţara mumă, era de fapt, în restul Regatului României, 18 noiembrie. România avea să treacă în sistem central-european printre ultimele state din Europa, la calendarul gregorian de la cel iulian, abia în anul următor. Transilvania şi Bucovina, abia recuperate de la Imperiul Austro-Ungar, erau deja aliniate Europei Centrale. La fel, "Revoluţia din Octombrie" rusească a început în noiembrie…

Mărăşeştiul, atacat… pentru cucerirea Galaţilor!

Regimentul 11 Siret gălăţean a luptat şi la Mărăşeşti, unde gălăţeanul Negropontes a dăruit pământ pentru Mausoleu. Dar, potrivit unui preţios martor ocular din administraţia brăilană, Nicolae Petrovici, om cu legături la nivel înalt şi în relaţie obligată cu germanii, au existat legături speciale între cele două teatre de luptă care au creat şansa Unirii.
Recunoscută prin oferirea medaliilor La Croce di Guerra italiană şi La Cross de la Guerre franceză, rezistenţa Galaţiului, cu sacrificii, foame, epidemii, bombardamente, refugiaţi, lupte, ar trebui să fie preţuită la justa valoare atunci când ne gândim la 1 Decembrie. Punct strategic, nod al Marinei militare, Galaţiul era apărat de armata ţaristă excelent înarmată - prin furnituri militare, unele oferite de americani (blindate, tunuri uriaşe etc). De la Cartierul General rus, instalat în Palatul Comisiunii Europene (actuala Bibliotecă "V. A. Urechia"), era coordonată apărarea formidabilă a Dunării, între Brăila şi Chilia. Desigur, apărare presărată şi cu jafuri sau înlocuirea unor primari...
Iată ce scria un martor ocular influent: "Dacă Galaţii vor fi ocupaţi, atunci toată Moldova va avea aceeaşi soartă./ Totuşi ne întrebam prin ce mijloace ar putea germanii să ocupe Galaţii? Căci în Brăila nu se observa nici o preparativă de ofensivă pe frontul de la Siret./ Trupe noi nu soseau la Brăila în acest scop. Or dacă inamicul dorea cucerirea Galaţilor, trebuia să dispună de mijloace formidabile (s.n.), pe care nici nu le vedeam. Pe de altă parte, Galaţii sunt admirabil apăraţi şi nu se putea încumeta un adversar să încerce cucerirea, fără ca să nu sufere un dezastru îngrozitor (s.n.) / Oraşul acesta apărat într´o parte de Dunăre, în alta de Siret, în alta de Lacul Brateş şi în altă parte de dealurile de la Ţiglina şi Barboşi, întărite cu numeroase baterii era ca şi inexpungabil (s.n.)./ Acest lucru l´a recunoscut un colonel german din Brăila: Numai naivii, zicea el, pot să creadă că pot fi uşor cuceriţi./ Atunci pe ce se întemeiau ofiţerii germani din Brăila, că în câteva zile vor fi la Galaţi? Pe ofensiva lor de la Mărăşeşti. Dacă această ofensivă reuşea, dacă germanii treceau Siretul şi ocupau Tecucii, atunci şi soarta Galaţilor era hotărâtă, căci armatele româno-ruse de acolo trebuiau să se retragă în inima Moldovei sau în Basarabia, iar Galaţii ar fi fost abandonaţi./  Aşadar, nemţii sperau să ocupe Galaţii numai printr´o mişcare strategică, iar nu prin luptă."
"Cine credeţi că s´au bucurat mai mult de acest insucces germanilor? Turcii! Fie pentru că germanii îi ţineau într´o disciplină mai severă, fie că din egoism nu le dădea turcilor tot ce le trebuia, cert este că nu duceau casă bună. De aceia turcii se bucurau de orice insucces al puterenicilor lor aliaţi./ Când românii întrebau pe turci când pleacă la Galaţi? Ei răspundeau: ”Ce Galaţi? Na Galaţi! făcând în acelaşi timp un semn cu mâna în partea posterioară a corpului, întocmai cum fac mahalagioaicele când se ceartă între ele. (…) ”Na, Galaţi” a fost ecoul repetat în toate localurile publice şi în toate discuţiile, ca o satisfacţie, că prin ele se confirmă marele adevăr, care ni se ascundea, anume: înfrângerea germanilor la Mărăşeşti.”
Acestea sunt chiar mărturiile lui Nicolae Petrovici, viceprimar al Brăilei pe timpul ocupaţiei germano-turceşti din Marele Război, mai târziu chiar primar al urgisitei urbe (jurnal tipărit acum trei ani, de Editura "Istros" a Muzeului Brăilei "Carol I": "Brăila sub Ocupaţiune / 23 Decembrie 1916 - 18 noiembrie 1918"; redactor - prof. univ. Constantin Ardeleanu, istoric gălăţean; coperta - Ionel Cândea, managerul muzeului brăilean)

Unde s-au dus tunurile şi muniţia?

Un mister nerezolvat rămâne: ce s-a întâmplat, după retragerea ruşilor, cu armamentul de la Galaţi? La ieşirea Imperiului Țarist din război, generalul Dmitr Șcerbacev, şeful armatei ţariste, hotărâse să lase tunurile Armatei Române. Ori, în timpul Bătăliei Galaţilor (7 - 9 ianuarie 1918), o parte dintre ruşii până atunci aliaţi, dintre cei locaţi în Garnizoana Galaţi, au încercat să fure un set amărât de numai 20 mitraliere dintr-un depozit al Armatei Române din strada Deciană, să dea foc oraşului cu tulumbele pompierilor burduşite cu… păcură, să ucidă, după listă, notabilităţile şi să prade! Dar unde naiba erau uriaşele tunuri ruseşti, oferite de americani, care-i ţinuseră la respect pe nemţi la Siret şi Armata a III-a bulgară la Garvăn, peste Dunăre?
Şi ce se întâmplase cu muniţia fabricată la Şantierul Naval Gh. Fernic, fusese evacuată în întregime? La doi ani după înceierea războiului, după război, publicaţia gălăţeană ”Comerţul liber” trăgea alarma: Galaţiul stătea „pe un butoi de pulbere”: existau aici 300 de vagoane de muniţie (un vagon = 10 tone)! O ţigară aruncată şi bum! - susţinea ziarul. Muniţia, se pare că franceză - musai de decontat către Finanţele aliatului! Muncitorii au fost nevoiţi să meargă la slujbă spre Tirighina pe jos, iar vagoanele s-au blocat curând. Unde or fi azi?!

Cele şase luni pe care Primăria municipiului Galaţi le-a primit suplimentar de la Guvern, în iunie anul acesta, pentru a construi mult-promisa arteră de legătură între bulevardul Dunărea şi bulevardul Marii Uniri n-au fost suficiente. Autorităţile îşi doresc ca măcar anul viitor să se apuce de construcţia efectivă a şoselei pentru care au primit terenul din curtea Poliţiei de Frontieră acum cinci ani.

Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", la solicitarea autorităţilor gălăţene, Guvernul României a adoptat, pe 4 iunie 2020, o hotărâre prin care municipalitatea să nu piardă, încă şase luni, terenul din curtea Poliţiei de Frontieră, pe care ar trebui să-l străbată şoseaua. Este vorba despre o suprafaţă de 8.602 metri pătraţi, primită tot prin Hotărâre de Guvern în iunie 2015, care ar fi trebuit să revină de drept în domeniul public al statului, pentru că Primăria nu a reuşit să construiască şoseaua în termenul impus de cinci ani.
Răgazul de şase luni, primit în iunie, se apropie de final. Mai mult, săptămâna trecută, la recenta şedinţă extraordinară a Consiliului Local, suma alocată construcţiei acestui drum din creditul de 100.000.000 de lei a fost diminuată. Astfel, 750.000 de lei au fost redirecţionate către alte obiective de investiţii şi au rămas doar 950.000 de lei.
Din aceste motive, am solicitat Biroului de Presă al Primăriei să ne spună care este situaţia construcţiei drumului prin curtea Poliţiei de Frontieră.
Ei bine, am aflat că nici măcar nu a început construcţia drumului propriu-zis, ci încă se lucrează la realizarea măsurilor compensatorii pe care Guvernul le-a impus înainte de a se amenaja drumul. Este vorba despre refacerea împrejmuirii Poliţiei de Frontieră, a porţii, barierei şi a punctului de control acces, la care se adaugă reţeaua de drumuri, amenajarea unei staţii mobile de carburanţi şi a unei rampe de spălare a vehiculelor speciale din dotarea Poliţiei. "Până la sfârşitul acestui an se doreşte să închidem lucrările privind măsurile compensatorii, pentru ca anul viitor să putem demara şi lucrările propriu-zise la drumul prin curtea Poliţiei de Frontieră", ne-a comunicat administraţia locală.
Se pare că municipalitatea nu-şi face griji cu privire la faptul că ar putea pierde terenul, convinsă că Guvernul are probleme mai importante de rezolvat - pandemia, alegerile parlamentare - ca să-şi mai aducă aminte de terenul de la Galaţi.
Dacă va fi construită anul viitor, noua arteră, lungă de 620 de metri liniari, va asigura circulaţia între cartierele Dunărea şi Ţiglina, pe o distanţă mai scurtă faţă de situaţia actuală cu circa patru kilometri şi va purta numele sublocotenentului post mortem Ionuţ Cosmin Sandu, decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război, căzut în Afganistan.

Câteodată, un simplu gând se transformă într-o întâlnire providențială, care îți deschide calea către un nou izvor de frumos, unul despre care nici nu știai cât de aproape se ascunde.

Pe Florin Oană l-am întâlnit întâi virtual, tocmai când mă străduiam să găsesc o soluție pentru a curăța două lămpi cu gaz. Două lămpi simple, nepretențioase și fără prea mare valoare materială, dar care pentru mine sunt fără preț, fiindcă au fost ale mamei. Una căzuse la un cutremur și își pierduse sticla, rămânând acolo, pe pervazul geamului, ca un reproș mut, prăfuit și oleacă strâmb la adresa veșnicei mele lipse de timp. Și astfel, într-o seară, căutând online sticle de lampă, în speranța că voi reuși să repar singură lămpașul cu pricina, am dat peste pagina personală a lui Florin. Dintr-un algoritm pe internet, găsisem pe cineva care nu doar se ocupă cu refacerea lămpilor, ci - după cum aveam să aflu ulterior - creează și modele noi, dând o altă viață unor obiecte care își pierduseră strălucirea și care, poate, ar fi ajuns chiar la gunoi.
Minunății de lămpi răsăreau din fotografii, unele delicate, cu rezervoare din sticlă sau porțelan, altele mai solide, din bronz sau argint, toate arătând impecabil, toate luminând discret colțuri de camere, unele destinate să troneze pe vreun șemineu de casă boierească, altele - reinterpretări mai moderne ale unui obiect considerat ca aparținând secolelor trecute.
Era în postările magicianului lămpilor atâta atenţie la detaliu, atâta precizie în descrieri, atâta căldură, încât era evident pentru oricine că în spatele creatoarelor de lumină stăteau nu doar o mare pasiune a unui om căruia îi plăcea foarte mult ce făcea, dar şi nenumărate ore de muncă. Nu puteam să nu încerc să-i aflu povestea.

De la o firmă de pază, la restaurare de obiecte de artă

Florin Oană - the Lampman, cum îl găsiţi pe Fb - nu este de meserie restaurator, aşa cum s-ar crede. Are o firmă de protecţie şi pază, dar, după şedinţa operativă de dimineaţă, când se stabileşte ce e de făcut şi colegii se duc fiecare cu treaba lui, Florin se refugiază cât poate în desfăcutul, curăţatul şi refăcutul lămpilor. Face asta de trei ani de zile şi spune că a creat în perioada asta peste 3.000 de piese, nu doar lămpi cu gaz sau cu ulei, ci şi electrice, lustre, aplice etc.
De unele dintre obiectele care i-au ieşit din mâini nu s-a mai putut despărţi, acestea devenind parte din colecţia personală. Pe cele mai multe le vinde repede, fiindcă oamenii pun preţ pe calitate, muncă şi atenţia la cele mai mici detalii. Dar, fiindcă Florin este un om curajos, a ales tocmai anul 2020 ca să-şi deschidă un magazin fizic în Galaţi. "Lucrurile astea trebuie văzute în trei dimensiuni, altfel e greu să le apreciezi la adevărata valoare", spune meşterul, mânuind cu dexteritate chiar şi cele mai mici dintre lămpi, ale căror sticle te aştepţi să se sfărâme în palmele lui mari.

{gallery}lamp1dec2020{/gallery}

Magazinul, o decizie impulsivă într-un 2020 prea puţin fast

Magazinul, la care se făceau zilele trecute ultimele retuşuri, pentru a fi deschis chiar astăzi, de Ziua Naţională, pentru publicul gălăţean, a fost o decizie impulsivă. "Treceam într-o zi cu maşina pe aici, prin faţă (pe bd. Coşbuc nr. 193 B - n.a.), am oprit la semafor şi am văzut anunţul mare în geam, că spaţiul era de închiriat. L-am contactat pe proprietar şi pe 7 noiembrie am bătut palma, de atunci lucrăm să punem totul la punct", ne-a povestit, în timp ce aşeza lămpile în rafturi, seturi de câte patru, cinci piese, dar şi un splendid ansamblu de şemineu, cu  ceas, de asemenea servisat şi perfect funcţional, fiare de călcat din vechime, ceainice şi servicii de porţelan şi multe, multe altele. Circa 200 de piese aşteaptă să le descoperiţi, unele însă au fost rezervate încă dinainte de a fi puse în raft, de oameni care au trecut pe acolo când erau descărcate şi nu au putut rezista tentaţiei. De fapt, nu e doar un obiect, ce cumpără, ci o poveste întreagă, fiindcă Florin le spune de unde au venit piesele, cât şi cum a lucrat la ele, cât valorau când au fost iniţial scoase pe piaţă, în ce fel de case şi-ar fi găsit locul.

Ce au în comun o zaharniţă de porţelan japonez şi o vază

Cele necesare le găseşte din dezmembrări de alte obiecte care nu mai pot fi refăcute sau schimbând destinaţia unor alte obiecte: o zaharniţă de porţelan japonez devine un rezervor pentru o lampă, o vază de la 1900, cu buza ştirbă, se transformă într-o splendidă lampă-unicat, vechi sfeșnice devin şi ele în braţe pentru lămpi noi. Atelierul lui Florin, iar acum, mai nou, şi magazinul, sunt ca un fel de peşteră a lui Ali Baba, în care găseşti la fiecare pas o nouă comoară. "Deşi mă ocup de puţin timp serios de asta, frumosul m-a atras mereu, mai ales la  obiectele pe care le folosim zi de zi", spune Florin, adăugând că, din fericire, sunt încă destui oameni, şi în România, şi în străinătate, care apreciază obiectele de calitate.
"De aceea am vrut să deschid magazinul fizic exact de Ziua Naţională, pe 1 Decembrie, să fie ca un cadou pentru gălăţeni, să vină să vadă lucrurile cu ochii lor. Sper să le placă tuturor ce am făcut aici, alături de familia şi prietenii mei!"

{gallery}lamp1dec2020v2{/gallery}

"Străinătatea nu e pentru mine, acasă oamenii sunt altfel"

Deşi ar putea să-şi câştige existenţa oriunde în lume cu pasiunea sa, iar soţia şi copiii s-au stabilit în Marea Britanie, Florin spune că străinătatea nu e pentru el, nu definitiv, cel puţin. "Mă duc, stau câte o lună, lucrez şi acolo, mă duc mereu cu portbagajul plin de lămpi şi piese, cu măsuţa mea portabilă şi uneltele pe baterii, pot lucra oriunde. Dar nu aş sta în altă parte, nicăieri nu este ca acasă, în România. Cu toate greutăţile noastre, oamenii sunt altfel, totuşi, mai calzi, mai apropiaţi". Pandemia de coronavirus a schimbat lucrurile peste tot, dar pentru familia lui Florin Oană a fost şi mai greu, fiindcă nu au mai putut călători la fel de liber. "A fost greu, din iulie nu i-am mai văzut, fiica mea a venit acum, să îmi dea o mână de ajutor cu magazinul, la început, şi am fost foarte fericit că măcar pe ea o pot vedea."
Pandemia a avut şi un alt efect negativ: s-au închis toate talciocurile, dar şi târgurile de antichităţi care se organizau prin ţară şi de unde Florin aducea mereu acasă alte şi alte comori, gata să fie transformate sau pur şi simplu curăţate şi repuse în valoare. Piesa de rezistenţă din magazinul său este, de exemplu, un adevărat Rolls Royce al maşinilor de gătit, o sobă-plită de la 1900, cu panouri de porţelan, o adevărată bijuterie, frumos completată de un splendid blidar şi un set de porţelan de la 1861. Fiecare lucru, de la mic la mare, cu preţuri de la 120 de lei la 2.500 de lei pentru setul cel mai preţios, îşi aşteaptă stăpânul potrivit. Totul, la lumina caldă a lămpilor, care rămân starurile de pe rafturi. Într-un colţ, lămpile mamei mele aşteaptă şi ele să primească un suflu nou de viaţă şi un pic de atenţie de la Florin, geniul lămpilor din Galaţi, ca să redevină, la rândul lor, starurile rafturilor mele din bibliotecă, exact înainte de Crăciun. Ca într-o poveste magică, dar adevărată, despre memoria obiectelor şi a oamenilor, despre iubire, familie şi lucruri bine făcute. Acasă, în România.

Proiecte pentru viitor

Ca şi când restauratul obiectelor de artă nu ar fi un hobby care consumă destul timp, lui Florin Oană îi mai place să pescuiască, să facă artă în bucătărie şi să-i înveţe lucruri utile pe copii. De altfel, pentru 2022, proiectul următor este o tabără în Delta Dunării, unde cei mici să poată învăţa elemente de supravieţuire şi cum să tragă la rame în canotci de la campionul Ivan Patzaichin.

Începând de astăzi, 1 decembrie 2020, de la ora 10,00, lămpile minunate ale lui Florin Oană vă aşteaptă pe bd. Coşbuc nr. 193 B. Le găsiţi şi pe Facebook, pe pagina personală a lui Florin (thelamp man) sau pe cea oficială a magazinului (The Lamp Man).

{youtube}6wqlXQqGVnc{/youtube}

Măsura restricţionării activităţii în pieţe prin închiderea halelor a dus la soluţii care nu sunt nici în favoarea comercianţilor, nici a cetăţenilor. Mai ales în pieţele unde nu s-a mai făcut nimic în ultimii ani, scoaterea în aer liber a negustorilor din hale provoacă înghesuială, nemulţimiri şi un aspect general de lipsă de civilizaţie.

Piaţa din Micro 39 este de mulți ani o zonă foarte controversată. Nod comercial pentru mai multe cartiere din partea de nord-vest a oraşului şi căutată de mulţi gălăţeni pentru preţurile mai mici decât în alte părţi, piaţa nu a prea ţinut pasul cu vremurile şi modernizarea. Vânzarea "la bordură" sau pe tarabe improvizate se împleteşte cu prezenţa câinilor maidanezi, a mizeriei şi a trotuarelor pline de gropi. Bonus, închiderea halelor, ca măsură pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, a dus la şi mai multă aglomeraţie şi haos.

Măsuri noi, probleme vechi

De la primele ore ale dimineții, oamenii se strecoară printre comercianții ce-și vând marfa pe aleea pietonală, pentru a-şi face cumpărăturile, printre gropi, bucăți de beton ce se vor a fi borduri, gunoi, câini maidanezi si oameni ai străzii. În aceasta piață extrem de aglomerată eşti întâmpinat cu "Un leu, vă rog" de un om al străzii care pare familiarizat cu locul. Ba mai mult, unii confraţi ai cerşetorului cunoscut în tot oraşul, şi care populează zona aglomerată, și-au creat adăposturi în spatele pieței, pentru a nu se deplasa prea mult către "serviciu". Un "serviciu" într-un perimetru tot mai limitat, pentru că piaţa nu mai e aşa mare, nici pentru ei, nici pentru ceilalţi, respectiv comercianţi şi clienţi. De când tarabagiii din hale au fost scoşi la căsuţele în aer liber, spaţiul s-a redus drastic, făcând ca deplasarea trecătorilor să fie anevoioasă, riscul de infectare generat de apropierea forţată, tot mai mare, iar accesul maşinilor cu marfă, de-a dreptul imposibil.

Din groapă-n groapă

Paradisul gropilor - așa am putea denumi această piață, zeci de bătrâni, unii în baston, alții în cadru, sunt puși în pericol zi de zi de gropile imense şi de capacele de canalizăre nesigure, pe care încearcă să le ocolească pentru a nu se răni. Problema este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se apropie iarna, iar zăpada îi va împiedica pe oameni să observe pericolele de sub stratul de omăt. Situaţia este veche şi pentru ea nu s-au găsit, deocamdată, nici măcar soluţii provizorii. Poate, odată cu reabilitarea bulevardelor din zonă, cineva îşi va apleca privirea şi asupra pieţei din care mii de gălăţeni cu drept de vot îşi cumpără mâncarea de zi cu zi.

Containere, câini şi…mâncare!

Câinii străzii ies de la primele ore ale zilei printre tarabe, gudurându-se printre produsele ce așteaptă a fi cumpărate. Motivul pentru care maidanezii sunt prezenți peste tot este chiar protecția pe care localnicii le-o oferă, având grijă să-i hrănească, de multe ori să le facă şi adăposturi improvizate, care să-i ascundă la apariția hingherilor.
Containerele de gunoi, urât mirositoare, sunt așezate nu departe de tarabe. Situaţia aberantă face parte din peisajul pieţei de atât de mult timp, încât a ajuns să fie ignorată atât de consumatori, cât şi de vânzătorii care își laudă marfa în gura mare: "Pătrunjel, pătrunjel avem!", "Doi la leu!". E drept, este o piaţă mai ieftină ca prin alte părţi. Dar şi mai săracă la capitolul atenţie din partea edililor, care le oferă cetăţenilor din cartierul fără mari pretenţii condiţii... pe măsura buzunarului.

O femeie și cele trei fiice ale sale care zilele trecute au rămas fără acoperiș deasupra capului în prag de iarnă au motive să spere din nou. Drama care a impresionat comunitatea din Costache Negri, unde incendiul mistuitor a distrus căsuța în care mama și copiii săi, dintre care cel mai mic are doar 5 ani, a scos la suprafață noi laturi ale omeniei. Lumea a sărit să-i ajute, printre primele și cele mai importante dovezi de sprijin venind chiar din partea unor rude, din comuna Cuza-Vodă. Chiar a doua zi după ce casa și bunurile din ea au fost înghițite de foc, mama și fetele sale au fost luate de o mătușă, ca să locuiască împreună la Cuza Vodă, chiar dacă și autoritățile locale din Costache Negri s-au oferit să le ajute. Alte ajutoare, de la rechizite, haine și alimente, au venit din partea oamenilor. Printre ei, chiar salvatorii, pompierii din Pechea mobilizându-se în ziua Sfântului Andrei. Alimente, hăinuțe pentru copii, rechizite și ale lucruri folositoare într-o gospodărie au ajuns, din mâinile salvatorilor, în noua casă care le va fi cămin de acum înainte mamei și celor trei fete. Mai mult, soțiile și copiii militarilor s-au oferit și vor pune umărul de acum înainte în sprijinirea fetițelor la lecții și la cursurile online. "Pe timpul iernii, pompierii au promis să viziteze familia periodic, pentru a o sprijini în efortul unui noi început. Este puținul pe care îl pot face pompierii, pentru a transforma dezastrul produs de incendiu, în căldura care apropie oamenii la nevoie", precizează reprezentanții ISU Galați, prin intermediul unui comunicat.

Țara noastră înregistrează cel mai mare cost mediu al poluării pentru sănătate din Europa, cu 30 la sută peste media continentală, arată un studiu amplu publicat de Alianța Europeană de Sănătate Publică. Cercetarea a luat în calcul mai multe orașe din România, printre care și Galațiul. Bucureștiul este pe primul loc în Europa la costurile cu sănătatea cauzate de poluarea aerului.

Fiecare locuitor al municipiului Galați pierde, în fiecare an, în medie, 615 euro din cauza poluării, potrivit studiului "Impactul poluării aerului asupra costurilor pentru sănătate". Anual, Galațiul înregistrează pierderi în costuri sociale de peste 186 milioane de euro, pierderi cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Prin costuri sociale, autorii studiului înțeleg cheltuielile directe cu îngrijirea sănătății, dar și pe cele indirecte, cauzate de scăderea speranței de viață ca urmare a inhalării particulelor de poluare din aer.
Totuși, comparativ cu alte orașe din România, Galațiul stă ceva mai bine la acest capitol. În București, spre exemplu, fiecare locuitor pierde anual, în medie, 3.004 euro din cauza poluării, iar costurile sociale ale aerului viciat din capitală se redică, în total, la 6,35 miliarde de euro pe an, estimează studiul citat. Astfel, Bucureștiul este pe primul lor în Europa la costurile cu sănătatea cauzate de poluarea aerului.
După capitală, cele mai afectate orașe din România sunt Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca și Iași. Galațiul ocupă locul 10 între cele 21 de orașe românești analizate. În fața noastră se mai află Ploieștiul, Craiova, Oradea și Aradul.

De ce respirăm aer otrăvit

Poluarea aerului provine în special din activitățile de transport, din încălzirea gospodăriilor, din industrie și din activitățile agricole. Cercetătorii care au realizat studiul spun că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate publică în orașele Europei. O altă recomandare este aceea de construire a unei rețele de monitorizare a calității aerului, în prezent existând prea puține astfel de stații de monitorizare.
Concluziile studiului sunt relevante și în contextul pandemiei de COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de COVID-19. Coincidență sau nu, România ocupă primul loc în Europa și în privința ratei de mortalitate a COVID-19.

Ce ştiţi despre "liberalul" Aurel Nechita ori despre "progresistul" Mitică Marius Mărgărit? Poate vă spun ceva "social-democratul, conservatorul şi democrat-liberalul" Cătălin Cristache, democrat-liberalul Onuţ Atanasiu ori independentul Bogdan Rodeanu? Despre colecţia de partide ale lui Nicolae Marin - PC, PP-DD, PSD şi Pro România - ce-ar mai fi de spus? Multe! Pentru că trecutul politic al celor mai importanţi candidaţi gălăţeni la alegerile parlamentare nu poate fi şters cu buretele. Tocmai de aceea vă propunem o rapidă trecere în revistă a partidelor pe care le-au bifat candidaţii consideraţi eligibili pentru a ocupa un fotoliu în viitorul Parlament al României.

Doar câteva zile ne mai despart de scrutinul de duminică, 6 decembrie 2020, când suntem chemaţi la urne pentru a-i alege pe cei nouă deputaţi şi patru senatori care ar trebui să ne reprezinte interesele în următorii patru ani. Pentru a-i cunoaşte mai bine pe cei care vă cer votul, credem că este important să ştiţi care le este trecutul politic. Aşa că i-am ales pe cei mai vizibili şi mai vocali dintre candidaţii gălăţeni pentru a le răsfoi un pic istoria politică, recentă sau nu.

PSD

PSD Galaţi deschide lista candidaţilor la Camera Deputaţilor cu un… fost liberal. Da, este vorba despre dr. Aurel Nechita! La alegerile locale din februarie 1992, numele medicului Aurel Nechita apărea pe locul 8 al listei de candidaţi PNL la Consiliul Local al municipiului Galaţi.
Tot eligibil pe lista candidaţilor PSD este Marius Mărgărit, un fost progresist. A fost chiar preşedinte al organizaţiei de tineret a UNPR Galaţi, ba chiar şi consilier judeţean UNPR, până să renunţe la progresism pentru social-democraţie.
Candidat cu şanse eligibile la deputăţie, Laurenţiu Viorel Gîdei, are şi el un trecut politic. În iunie 2012, când a fost ales primar al oraşului Târgu Bujor, a învins un social-democrat, pe Ştefan Arfire! Gîdei candidase din partea Alianţei pentru Progres (PDL-UNPR) şi era la vremea aceea preşedinte al Organizaţiei de Tineret a PDL.

PNL

Cap de listă PNL pentru Camera Deputaţilor, George Stângă şi-a început ascensiunea politică în 2010, din poziţia de lider al organizaţiei de tineret a PNL Galaţi. Gurile rele susţin, însă, că deşi îi datorează enorm fostului lider liberal Victor Paul Dobre, George Stângă s-ar fi "născut politic" la umbra lui Eugen Durbacă.
Onuţ Atanasiu, locul 2 pe lista PNL, are un trecut politic democrat-liberal. Dar cum PDL şi PNL au fuzionat în PNL, nu are cine să-i bată obrazul… politic.
Chiar dacă nu candidează pe loc eligibil, n-o putem trece cu vederea pe Daniela Vreme, lansată în politică şi administraţie de PP-DD, autoproclamată independentă şi reînregimentată acum politic de liberali.

PMP

La PMP se pare că a tunat şi s-au adunat candidaţi cu trecut politic cel puţin controversat. Cătălin Cristache, primul pe lista pentru Camera Deputaţilor, are la activ experienţe politice în PSD, PC şi PDL, care l-au călit pentru şefia PMP.
Despre locul secund al listei pentru Camera Deputaţilor, fostul primar PSD al oraşului Tecuci, Cătălin Constantin Hurdubae, ce ar mai fi de spus? Că partidul pe care îl reprezintă acum a strâns semnături pentru un referendum menit să-l demită din funcţia de primar! Vremuri!
Chiar dacă nu este eligibilă, candidata de pe locul 5 al listei pentru Camera Deputaţilor merită puţină atenţie. Adelina Drugan a fost una dintre cele mai vocale tinere social-democrate, apoi a devenit conservatoare, iar maturitatea a adus-o la PMP.

Pro România

La Pro România trebuie să spunem din start că există o situaţie specială. Pentru că fuziunea ALDE cu Pro România este un proces de durată, candidatura la parlamentare pe o listă unică, sub un singur nume, s-a făcut cu sacrificii. Membrii ALDE au fost nevoiţi să renunţe la carnetul de partid şi să-şi facă adeziune la Pro România.
Astfel, Cristian Dima, cap de listă la Camera Deputaţilor, care a bifat pană acum doar partide de dreapta - PNL, PLR, partid care, prin unirea cu PC, s-a transformat în ALDE - a ajuns la stânga politicii, în Pro România.
Mai are însă mult până să ajungă la colecţia de partide a colegului de pe locul 5, Eugen Stamate: PER, PNŢCD, PDL, PNL, din nou PER, ALDE şi Pro România.
Cap de listă la Senat, Nicolae Marin are şi el un trecut politic pestriţ: PC, PP-DD, PSD şi Pro România.

USR-PLUS

Se ştie, USR pare extrem de atent la trecutul politic al celor care vor să-şi depună adeziunea, iar criteriile de acceptare a noilor membri sunt destul de restrictive. Prin urmare, despre trecutul candidaţilor săi nu putem spune prea multe. Totuşi, merită amintit că Bogdan Rodeanu, cel care deschide lista Alianţei USR PLUS la Camera Deputaţilor, a fost candidat independent la Consiliul Local Galaţi în iunie 2016.

Nici independenţa nu mai e ce-a fost

Ne referim, desigur, la independenţa politică a candidatului la Camera Deputaţilor Ionel Petrea. Acum patru ani, în octombrie 2016, îşi dădea demisia din PSD pentru a susţine USR la alegerile parlamentare, chiar dacă reprezentanţii USR îi comunicaseră că nu îndeplineşte criteriile pentru a deveni membru al noii formaţiuni politice.
Pe listele pentru alegerile parlamentare se regăsesc mult mai mulţi politicieni care au schimbat parrtidele de-a lungul vremii, dar i-am amintit în această trecere în revistă doar pe cei mai cunoscuţi şi pe cei aflaţi pe locuri potenţial eligibile.

Pandemia de coronavirus a pus în genunchi mulți agenți economici din Galați. Există însă și numeroase firme care, deși au înregistrat scăderi importante de venituri, reușesc să ofere și în acest an prime de Crăciun salariaților lor, unele chiar foarte consistente. În cele mai multe cazuri, este vorba despre companii unde acordarea primelor de Crăciun este prinsă în contractele colective de muncă.

Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați se va număra și în acest an în topul gălățean al primelor acordate de sărbători. Conform liderului sindical Ștefan Frunză, fiecare salariat al AFDJ va primi câte 960 de lei brut, plus o primă de sfârșit de an, egală cu 1,2 salarii de bază. Este un fel de al 13-lea salariu, care se acordă din economiile realizate în cursul anului la bugetul total de cheltuieli. Acești bani se vor acorda, ne-a asigurat Ștefan Frunză, "chiar vineri s-a semnat în Comisia paritară".
"Vecinii" de la Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) plusează față de anii precedenți. Fiecare angajat va primi câte 600 de lei, bani în mână.
Damen Galați le oferă și în acest an salariaților câte o primă, de 25 la sută din salariul tarifar de încadrare, precum și pungi-cadou, cu o valoare de 300 de lei net, salariaților care au copii mai mici de 17 ani, ne-a spus liderul sindical Stelian Pavel. Cei mai norocoși 100 dintre acești copii vor câștiga, după tombola care va fi organizată, câte o tabletă electronică.
În partea cealaltă a orașului, combinatul Liberty Galați le acordă siderurgiștilor câte 500 de lei brut, ca primă de Crăciun.
Surse sindicale afirmă că angajații ICMRSG vor primi câte 150 de lei de Crăciun (suma maximă neimpozabilă permisă de lege), cei de la Gospodărire Urbană - câte 300 de lei brut, iar la Transurb se dau prime de 500 de lei brut. La Ecosal nu se acordă prime de Crăciun, "dăm doar voucherele de vacanță, pentru că atât ne permite legea, noi fiind asimilați funcționarilor publici", ne-a spus directorul societății, Mirela Furtună.
Calorgal nu acordă niciun fel de prime de Crăciun. "Primele se pot da doar dacă ai profit. Deși mergem bine, mai avem de recuperat din pierderi, încă nu am ajuns la zero", ne-a spus directorul Marian Alexandru.
Deși afectată de închiderea halelor și de mari cheltuieli neprevăzute, la Administrația Piețelor Agroalimentare "dăm sigur o primă de Crăciun, așa cum prevede contractul colectiv de muncă. Vom încerca între 150 și 300 de lei brut pentru fiecare salariat", ne-a informat conducerea societății.
Poșta Română încă nu a hotărât nimic, dacă și cât va da. "Pe 14 decembrie, avem negocieri la București", ne-a spus liderul de sindicat al poștașilor gălățeni, Adrian Tatu.

Galaţiul a bifat miercuri, 2 decembrie, un nou record de infectări contabilizat ca efect al testărilor făcute în spitalele şi clinicile private în ultimele cinci zile. 346 de gălăţeni au fost declaraţi pozitivi, o cifră îngrijorătoare fiind marcată şi în dreptul pacienţilor retestaţi. Peste 80 de bolnavi au aflat în ultimele 24 de ore că nu au scăpat de virus. Patru bolnavi aflaţi în stare gravă au pierdut lupta cu boala. 

Potrivit informaţiilor furnizate de Prefectura Galaţi, miercuri, 2 decembrie, autorităţile sanitare au înregistrat un număr-record de infectări cu noul coronavirus în rândul gălăţenilor. 346 de noi cazuri s-au adăugat pe lista infectărilor, ceea ce face ca numărul total al bolnavilor înregistrat în judeţul nostru de la debutul crizei sanitare să ajungă la 10.875.
"Facem precizarea că cele 346 de cazuri raportate miercuri nu sunt confirmate în ultimele 24 de ore. Acestea au fost validate în platforma Coronaforms în ultimele 24 de ore, pe baza testelor efectuate în perioada  25 noiembrie - 1 decembrie. Validarea se face după identificarea județului de infectare, prin contactarea telefonică a persoanelor pozitive", a precizat Teodora Diaconiţa, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Galaţi.
Autorităţile n-au putut să ne precizeze câte dintre cele 346 de cazuri raportate în ultimele 24 de ore provin din teste efectuate în acelaşi interval de timp şi câte sunt mai vechi şi au fost doar validate în cursul zilei de ieri.

Peste 80 de retestaţi pozitiv 

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 83 de persoane au fost reconfirmate în ultimele 24 de ore, conform datelor făcute publice, pentru judeţul Galaţi, de către Grupul de Comunicare Strategică al Guvernului.
În același interval, 157 de pacienţi internaţi au fost declaraţi vindecaţi la retestarea care a precedat externarea din unităţile medicale de profil. În total, 8.478 dintre pacienţii diagnosticaţi de la începutul pandemiei au fost declaraţi vindecaţi.
După ce în prima zi a lunii decembrie, în Galaţi erau raportate cinci decese în rândul pacienţilor infectaţi, miercuri, 2 decembrie, alte patru persoane, aflate în stare gravă, au decedat din cauza infecţiei cu COVID-19. Astfel, numărul total al deceselor în rândul gălățenilor care s-au infectat cu COVID-19 de la debutul crizei sanitare și nu au supraviețuit, majoritatea pe fondul unor comorbidități, a ajuns la 280.
Potrivit informaţiilor furnizate de Prefectura Galaţi, de la începutul pandemiei au fost efectuate 62.935 de teste. Miercuri, se aflau în carantină la domiciliu 473 de persoane, iar în izolare la domiciliu erau 56 de gălăţeni. În regim de carantină instituţionalizată se aflau 44 de oameni, iar în izolare instituţionalizată, 361.

Ziua Naţională ne-a adus, prin intermediul talentatului designer şi grafician Cristian Lipan, un nou premiu internaţional pentru concept vizual.
"Viaţa liberă" a obţinut un premiu de excelenţă la cea de-a 11-a ediţie a unei prestigioase competiţii - Internaţional Creative Media Award (ICMA), pentru grafica şi prezentarea, în concordanţă cu identitatea vizuală a brandului nostru, a articolelor din campaniile mediatice organizate, precum şi a celor de pe partea de business, care vin să completeze armonios oferta mediatică a companiei.
Scopul declarat al competiţiei International Creative Media Award este schimbul de idei la nivel mondial, iar cele 2.988 de candidaturi din 28 de ţări care s-au înregistrat doar în primii nouă ani ai concursului demonstrează clar că acest scop a fost atins.
ICMA oferă o privire de ansamblu asupra a mai multe ramuri ale designului grafic contemporan: designul de presă corporate, designul de carte şi cel de revistă. Competiţia este accesibilă tuturor persoanelor şi companiilor, indiferent de naţionalitate, locul naşterii sau cel de reşedinţă.

Ideea "tablourilor vivante" nu este una nouă. Însă şcoala nu este numai inovaţie, e în primul rând oportunitatea de a te folosi de căi bătute de alţii pentru a crea pentru elevii proprii experienţe noi şi oportunităţi să evolueze.

Profesoara de Limba şi literatura engleză Otilia Machedon, de la Liceul Teoretic "Sfânta Maria", a înţeles pe deplin acest lucru când le-a cerut elevilor săi de la trei clase să-şi aleagă câte o pictură celebră pe care s-o interpreteze şi s-o recreeze în stil propriu, într-o fotografie. Rezultatul a fost unul spectaculos, nu numai din prisma "operelor" ingenioase realizate de elevi, ci şi pentru că aceştia au reuşit astfel să se "împrietenească" cu arta. Cel mai important a fost că o asemenea activitate a reuşit să-i ofere profesoarei o nouă perspectivă asupra elevillor săi, dar şi o nouă lumină în care elevii se descoperă pe ei înşişi, căpătând încredere în forţele proprii.
"Cum te împrieteneşti cu pictura, cu muzica clasică, cu poezia, cu artele acelea mari şi grele, care parcă de-abia aşteaptă să se uite la tine de sus? Întâi te apropii curajos și le răsfoieşti. Fără să-ți pese de cuvinte mari. Apoi vezi dacă-ți vorbesc, chiar după o sută și mai bine de ani. Asculți şi, dacă ce-ţi spun se regăseşte în realitatea ta, iei câteva lucruri, le aranjezi puțin şi le vorbești tu lor. În final pui totul într-un colaj și vezi dacă s-au înţeles. Nu trișezi și nu încerci să copiezi!", e reţeta pe care o rezumă în câteva cuvinte profesoara Otilia Machedon.
Elevii au apelat la tot felul de obiecte din dotare pentru recuzită, şi-au transformat familia şi prietenii în costumieri, scenografi, luminişti, fotografi sau sfătuitori. Animăluţele de companie au pus şi ele o lăbuţă de ajutor şi aşa au ieşit câteva zeci de tablouri vivante demne de toată lauda.

{gallery}artadeliceu3dec2020{/gallery}

Ce legătură au toate acestea cu limba engleză am fost curioasă să aflu de la profesoara de la Liceul Teoretic "Sfânta Maria".
"Aş putea spune că totul are legătură cu limba engleză. Ceea ce ni se întâmplă nouă acum, felul în care mă raportez, de exemplu, la pandemia acesta are legătura cu ora de limba engleză. Pentru mine, dacă eu trăiesc un eveniment important şi nu fac decât să întorc pagină după pagină din manualul de engleză, fără să formez elevilor mei, pe lângă competenţe specifice şi o gândire critică sau să-i fac să-şi înţeleagă reacţiile la anumiţi stimuli, este o lecţie oarecum ratată. Nu-i nevoie să citeşti sau să asculţi neapărat materialul oferit de manual. Orice limbă este cel mai bun mod de raportare la realitate", explică profesoara Otilia Machedon.
Aceasta susţine că tema a fost primită cu entuziasm de aproape toţi elevii şi că, deşi a cerut doar o reinterpretare, s-a trezit că unii au făcut chiar şi trei lucrări. Aşa a ajuns să-i descopere într-o altă lumină pe unii dintre elevi: “S-a schimbat relaţia cu ei după acest proiect. Le-am spus că sunt geniali şi că sunt foarte mândră de ce au făcut. Fiecare copil are o legătură a lui emoţională cu învăţarea, cu şcoala şi nici nu m-am aşteptat ca unele execuţii să fie aşa spectaculoase".
Profesoara e conştientă că demersul său a avut şi un alt efect, dincolo de cunoştinţe acumulate, unul care e poate cel mai important: elevii au descoperit la rândul loc că au potenţial şi motive să fie mândri de ei înşişi, lucruri care le-au dat încredere în forţele proprii.
“Suntem la un liceu care nu e cotat ca fiind cel mai bun din Galaţi. Şi mă doare eticheta pe care o are asupra elevilor noştri, pentru că le răpeşte din încrederea în sine. Vreau să spun că eu aş fi fost foarte mândră de copiii aceştia şi dacă lucrurile nu ieşeau aşa de frumos", concluzionează Otilia Machedon.

La mai bine de doi ani de la arestarea pentru corupţie a directorului de la acea vreme al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, magistraţii Tribunalului l-au găsit vinovat şi au decis că merită să stea după gratii şase ani. Un complice al acestuia, care facilita accesul şi angajarea pretendenţilor, a luat şi el patru ani cu executare, în timp ce trei dovediţi că au plătit ca să obţină locuri de muncă la APDM au scăpat cu suspendare. Toţi au atacat sentinţa, sperând la o decizie mai blândă la instanţa superioară.

Luigi Marius Ciubrei a fost reţinut în urma unui flagrant pus la cale de DNA Galaţi, la jumătatea lunii aprilie 2018. Împotriva acestuia, pe atunci director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, veniseră mai multe sesizări privind angajări pe funcţii de mecanic şi respectiv marinar, în schimbul unor sume de bani, fapt certificat de anchetatori, după ce au "infiltrat" un ofiţer sub acoperire printre persoanele care erau dispuse să plătească pentru un post.
În urma flagrantului, care a constat în remiterea unei sume de 500 de euro, Ciubrei şi un alt complice din cadrul companiei, care intermedia şi încasa, susţin anchetatorii, comisioane de sute de euro, au fost reţinuţi şi trimişi în judecată, împreună cu trei persoane care ar fi dat mită: Daniela Mariana Sărluceanu, Mădălin Mihai Sărluceanu şi Sandu Cotav. Anchetatorii vorbeau de un prejudiciu de circa 1.700 de euro, bani primiţi de la patru "candidaţi", sumă nejustificat de mică în raport cu salariul unui director general al unei astfel de companii.
După mai bine de doi ani de judecată, dosarul a ajuns la final în primă instanţă, Tribunalul Galaţi găsindu-l vinovat pe Ciubrei de luare de mită şi pronunţând împotriva lui o sentinţă de şase ani închisoare cu executare. Patru ani după gratii a primit cel despre care procurorii DNA au susţinut că i-a complice, Constantin Tarău, în timp ce cei trei acuzaţi de date de mită au fost condamnaţi, primii doi la câte un an şi patru luni de închisoare, al treilea la doi ani, ambele pedepse fiind pronunţate cu suspendare. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea fiind deja atacată de toţi cei cinci condamnaţi, la Curtea de Apel.

O descoperire macabră a fost făcută de personalul medical din secția ATI a Spitalului Județean, joi dimineață. Cadrele medicale care erau de gardă în secție au văzut că un pacient din secție se spânzurase. În ciuda manevrelor repetate de resuscitare, bărbatul nu și-a mai revenit. Polițiștii încearcă acum să vadă ce l-ar fi putut determina pe pacient să își ia viața, tocmai când starea sănătății sale se îmbunătățise.

"În cursul nopții trecute, în secția ATI COVID a fost surprins un pacient de 68 de ani în timpul unei tentative de spânzurare. Pacientul prezenta semne vitale, iar cadrele medicale au început imediat manevrele de resuscitare, timp de 100 de minute, fără rezultat.

Menționăm faptul că pacientul a fost internat în secția ATI COVID din data de 17 noiembrie, având o evoluție favorabilă. Urma ca, în cursul zilei de astăzi (joi - n.red.), să fie transferat către alt spital COVID", a declarat Alina Dobrea, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați.

Polițiștii au fost sesizați despre sinucidere în jurul orei 6,00, de medicul de gardă al secției ATI. Pentru moment, s-a deschis un dosar penal pentru infracțiunea de ucidere din culpă.

Cele şase luni pe care Primăria municipiului Galaţi le-a primit suplimentar de la Guvern, în iunie anul acesta, pentru a construi mult-promisa arteră de legătură între bulevardul Dunărea şi bulevardul Marii Uniri n-au fost suficiente. Autorităţile îşi doresc ca măcar anul viitor să se apuce de construcţia efectivă a şoselei pentru care au primit terenul din curtea Poliţiei de Frontieră acum cinci ani.

Aşa cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", la solicitarea autorităţilor gălăţene, Guvernul României a adoptat, pe 4 iunie 2020, o hotărâre prin care municipalitatea să nu piardă, încă şase luni, terenul din curtea Poliţiei de Frontieră, pe care ar trebui să-l străbată şoseaua. Este vorba despre o suprafaţă de 8.602 metri pătraţi, primită tot prin Hotărâre de Guvern în iunie 2015, care ar fi trebuit să revină de drept în domeniul public al statului, pentru că Primăria nu a reuşit să construiască şoseaua în termenul impus de cinci ani.
Răgazul de şase luni, primit în iunie, se apropie de final. Mai mult, săptămâna trecută, la recenta şedinţă extraordinară a Consiliului Local, suma alocată construcţiei acestui drum din creditul de 100.000.000 de lei a fost diminuată. Astfel, 750.000 de lei au fost redirecţionate către alte obiective de investiţii şi au rămas doar 950.000 de lei.
Din aceste motive, am solicitat Biroului de Presă al Primăriei să ne spună care este situaţia construcţiei drumului prin curtea Poliţiei de Frontieră.
Ei bine, am aflat că nici măcar nu a început construcţia drumului propriu-zis, ci încă se lucrează la realizarea măsurilor compensatorii pe care Guvernul le-a impus înainte de a se amenaja drumul. Este vorba despre refacerea împrejmuirii Poliţiei de Frontieră, a porţii, barierei şi a punctului de control acces, la care se adaugă reţeaua de drumuri, amenajarea unei staţii mobile de carburanţi şi a unei rampe de spălare a vehiculelor speciale din dotarea Poliţiei. "Până la sfârşitul acestui an se doreşte să închidem lucrările privind măsurile compensatorii, pentru ca anul viitor să putem demara şi lucrările propriu-zise la drumul prin curtea Poliţiei de Frontieră", ne-a comunicat administraţia locală.
Se pare că municipalitatea nu-şi face griji cu privire la faptul că ar putea pierde terenul, convinsă că Guvernul are probleme mai importante de rezolvat - pandemia, alegerile parlamentare - ca să-şi mai aducă aminte de terenul de la Galaţi.
Dacă va fi construită anul viitor, noua arteră, lungă de 620 de metri liniari, va asigura circulaţia între cartierele Dunărea şi Ţiglina, pe o distanţă mai scurtă faţă de situaţia actuală cu circa patru kilometri şi va purta numele sublocotenentului post mortem Ionuţ Cosmin Sandu, decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război, căzut în Afganistan.

Organizaţiile patronale care sunt implicate în consultările cu Guvernul şi cu sindicatele pe tema nivelului salariului minim pentru anul 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele şase luni ale anului viitor.
"Din discuţiile pe care Guvernul le-a avut cu partenerii sociali de pe ambele părţi, scenariile de calcul au variat: formulele propuse de Guvern erau undeva în jur de 100, 150 de lei sau 200 de lei, calculate cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie, şi pot să vă spun că cifra maximă pe care partea sindicală a cerut-o la creşterea salariului pentru anul 2021 a fost de 170 de lei. În schimb, toţi partenerii sociali de pe partea patronală au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin şase luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de Covid-19", a declarat secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, a afirmat luni că organizaţia pe care o reprezintă este de acord cu o creştere a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie care să acopere rata inflaţiei, respectiv 2,2 la sută.

Până pe 10 decembrie 2020, activitatea de relaţii cu publicul la sediul central al Primăriei Galaţi din strada Domnească nr. 54 a fost suspendată, sesizările şi solicitările putând fi depuse doar în format electronic. Măsura, comunicată de municipalitate ieri dimineaţă, a fost luată pentru a reduce riscul răspândirii infecției cu noul coronavirus, având în vedere apariția unor noi cazuri de infectare în rândul angajaților. Până la prânz fuseseră confirmate 30 de cazuri de infectări cu SARS-CoV-2, în compartimente diferite ale Primăriei, inclusiv în rândul persoanelor cu funcţii importante de conducere. 

După ce, din 17 noiembrie, câteva dintre activităţile cu publicul la Direcția de Impozite, Taxe şi Alte Venituri Locale au fost temporar suspendate, iar activitatea cu publicul pentru vizarea autorizațiilor taxi și de transport a fost suspendată până pe 6 decembrie 2020 din cauza infectărilor cu noul coronavirus, iată că Primăria municipiului Galaţi a fost nevoită să ia o măsură radicală.
Ieri dimineaţă, Primăria a anunţat suspendarea activității de relații cu publicul la sediul central din strada Domnească nr. 54, în perioada 26 noiembrie – 10 decembrie. „Sesizările și solicitările pot fi depuse în continuare în format electronic (sesizări
primariagalati.ro), cu mențiunea că pot apărea întârzieri în procesarea documentelor”, a transmis Biroul de presă al Primăriei. Măsurile au fost luate „pentru a reduce riscul răspândirii infecției cu noul coronavirus, având în vedere apariția unor noi cazuri de infectare în rândul angajaților”, a precizat Primăria.
Conform datelor noastre, până ieri, la prânz, numărul cazurilor confirmate de infectare cu SARS-CoV-2 ajunsese la 30, iar testările erau în desfăşurare.
Cazurile sunt înregistrate pe compartimente diferite, care funcţionează nu numai în sediul central, ci şi în alte sedii precum cel de la Taxe şi Impozite şi cel de la Fond Locativ. Printre cei infectaţi sunt şi persoane cu funcţii importante de conducere în cadrul Primăriei.
Pe scurt, angajaţii Primăriei, cu funcţii de conducere sau de execuție s-au testat iar la confirmarea infectării s-au autoizolat, aşteptând anchetele epidemiologice. Din păcate, uneori aşteptarea devine la fel de lungă cât perioada de carantinare, la finalul căreia ar trebui să se poată întoarce la locul de muncă.
„Se fac eforturi pentru asigurarea continuităţii activităţii”, ne-a dat asigurări Biroul de Presă al Primăriei.

Ce spune Direcţia de Sănătate Publică

“Direcția de Sănătate Publică (DSP) Galați a fost informată, în cursul dimineții de miercuri, despre existența unui focar de COVID-19 la Primăria Municipiului Galați. Din datele preliminare, este vorba despre cinci angajați confirmați cu COVID-19, pentru care s-a luat măsura izolării la domiciliu, și despre 13 contacți direcți, care sunt în carantină la domiciliu. A fost recomandată dezinfecția terminală a spațiilor, iar anchetele epidemiologice sunt acum (miercuri după amiază - n.red.) în curs de desfășurare", a precizat Ani Nistor, purtătorul de cuvânt al DSP Galați.