Protocoalele medicale care prevăd testarea tuturor bolnavilor care se internează în spital pentru cu totul alte afecțiuni a pus la grea încercare nu doar actul medical, ci și nervii şi chiar starea de sănătate a oamenilor. Cei care ies pozitivi la testare sunt, de regulă, trimiși mai întâi să fie tratați de COVID-19, în unitățile de suport. Timp de cel puțin două săptămâni, suferinzii sunt astfel lipsiți, în majoritatea cazurilor, de posibilitatea de a primi tratament pentru afecțiunile care i-au adus la spital. În secțiile COVID așteaptă să fie ”negativați” zeci de bolnavi de cancer, cu afecțiuni chirurgicale, medicale sau ortopedice. 

”Te duci în spital cu una și te alegi cu două” nu mai este doar o vorbă născută din experienţe amare trăite de bolnavi în unitățile sanitare de pe la noi, ci o realitate cât se poate de ancorată în criza pandemiei. Sunt la ordinea zilei pacienţi cu o sumedenie de probleme medicale, care au nevoie de internare pentru terapii, operaţii și investigaţii, dar se ”împiedică” de un rezultat pozitiv la testarea pentru COVID. Simptomatici sau nu, oamenii trebuie astfel să stea într-un spital COVID, unde nu există posibilitatea să fie tratați și pentru suferințele ”de bază”. La unii, se adaugă temerea că, odată declaraţi vindecaţi de COVID, trebuie să ia de la capăt circuitul internării. 

Pacient asimptomatic, în chinuri groaznice

Paradoxul se regăsește in situaţia unui bărbat de 49 de ani, din județul Galați, care de mai bine de două săptămâni zace la pat din cauza unei fracturi de șold. Afecţiunea ortopedică nu i-a putut fi rezolvată pentru că în Spitalul de Urgență a fost depistat pozitiv înainte ca medicii să apuce să îl opereze. ”Fratele meu a fost luat cu salvarea de la Frumuşiţa, pentru că a căzut şi şi-a fracturat şoldul. A fost dus la Urgenţe, i s-a făcut testul COVID şi a ieşit negativ. A fost internat la Ortopedie, unde i-au spus că, în câteva zile, îl operează. Pentru că el mai are şi alte probleme de sănătate, au spus că trebuie să îi mai facă investigaţii. După circa o săptămână, i-au testat din nou pe cei din salon, iar el şi încă doi colegi au ieşit pozitivi. I-au transferat la Infecţioase. Nu ne-a anunţat nimeni, el nu a reuşit să ne mai sune, că nu avea credit pe telefon, iar la medic nu am putut ajunge să vorbim cu el. Cu greu ne-a anunţat că este la Infecţioase, unde se află şi acum. Sâmbătă, pe 20 noeimbrie, i s-a făcut un nou test acolo şi a ieşit pozitiv. Nu are niciun simptom şi i-au spus că sâmbătă îl vor externa. Cum să fie trimis acasă, aşa neoperat, când el urlă de durere?", ne-a adus la cunoştinţă Gina Achenfiev, sora pacientului. Bolnavul şi rudele sale se tem că, odată declarat vindecat de COVID, omul va fi lăsat să plece din spital, fără a mai ajunge pe mâinile ortopedului care trebuia să îl opereze la şold. 

Vindecat şi trimis la medic

Aşa trebuie să plece din spital toţi bolnavii diagnosticaţi şi cu infecţie cu COVID-19, ne dă asigurări directorul Spitalului de Boli Infecţioase Galaţi. Unitatea medicală, care este capacitată să ofere tratament pentru persoanele testate pozititiv, nu poate asigura terapii pentru toţi bolnavii, care au tot felul de afecţiuni ce necesită îngrijiri de specialitate. "Odată negativat, pacientul este externat. Stabilirea negativării se face în baza unui nou test, efectuat în spital, cât timp pacientul este internat. Nu se pune problema ca acesta să fie externat fără un rezultat cert negativ. În al doilea rând, fiind vorba despre un pacient cu o afecţiune acută ortopedică, acesta va fi transferat la serviciul de Ortopedie în vederea aplicării conduitei terapeutice de care are nevoie", ne-a asigurat dr. Mihaela Debita, managerul Spitalului de Boli Infecţioase "Sf. Parascheva" Galaţi.

Precizarea vine din partea şefului Secţiei Clinicii de Ortopedie din cadrul Spitalului de Urgenţă, dr. Alexandru Ciubară, care a ţinut să menţioneze faptul că în această perioadă de pandemie, când mulţi pacienţi cu afecţiuni mai mult sau mai puţin acute, depistaţi pozitivi la testarea pentru COVID-19, sunt transferaţi la alte spitale, asistenţa de specialitate nu este exclusă.

Asigurarea vine ca urmare a sesizării cazului pacientului de 49 de ani, din Frumuşiţa, diagnosticat cu fractură de şold şi transferat ulterior la Boli Infecţioase pentru că a fost testat pozitiv în timp ce era internat la Ortopedie. "Pacientul nu are motive să se teamă că nu va fi operat, pentru că protocolul e clar şi noi l-am respectat întotdeauna. Cine pleacă pentru tratament într-un spital COVID, este apoi retransferat la noi pentru intervenţia ortopedică. Chiar ieri (n.r. miercuri), m-a sunat medicul curant al pacientului de la Boli Infecţioase şi m-a întrebat ce face cu el, dacă îl transferă. Desigur, după ce va fi negativat, îl aşteptăm să fie operat", a menţionat dr. Alexandru Ciubară, şeful Clinicii de Ortopedie din cadrul Spitalului de Urgenţă Galaţi. Conform sursei citate, serviciul de ortopedie Galaţi a fost singurul din ţară care, de la debutul pandemiei, a asigurat asistenţa de specialitate pentru 90 la sută dintre pacienţi.

Câtă vreme nu sunt forţaţi de stea în casă şi să iasă nunai cu declaraţie scrisă, cu motive temeinice şi eventual verificabile, clienţii cârciumilor de cartier nu suferă foarte tare din cauza interzicerii consumului "la interior". Un stabiliment de acest gen, situat, culmea, în perimetrul halelor închise din Piaţa Micro 39, adună zilnic la uşa lui zeci de clienţi, spre disperarea oamenilor care locuiesc la blocurile situate la numai câţiva metri. Înjurături, mizerie şi tot felul de măscări fac, mai nou, parte din cotidianul nefericiţilor care au ghinionul să stea vizavi de barul care serveşte "pentru acasă". 

Românul e inventiv şi se adaptează la vremuri oricât de vitrege. Soluţii se găsesc inclusiv pentru clienţii bodegilor de cartier, care, dacă la începutul pandemiei au suferit crunt când s-au închis locurile de pierdut vremea şi de înecat amarul, pe parcurs, atât ei, cât şi patronii disperaţi să nu le moară afacerile, au găsit soluţii. Mai la "ghişeu", mai la uşă, mai mascat, în jurul vreunei consignaţii dacă "bomba" se învecinează cu aşa ceva, consumul şi cheful la bordură rezistă. 

Dezmăţul din dosul pieţei 

Un exemplu relevant în sensul celor de mai sus îl constituie o cârciumă amplasată foarte aproape de blocurile Z, la graniţa dintre cartierele Micro 39 A şi Micro 38. Mai exact, atmosfera din jurul bodegii găzduite într-un spaţiu integrat în halele Pieţei, închisă, de altfel, în această perioadă, pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. În timp ce comercianţii au fost scoşi afară, în frig şi înghesuială, afacerea cu băuturi din dosul halei merge ca unsă, de asta având grijă clienţii fideli care se adună zilnic, grămadă, pe trotuar, spre disperarea oamenilor care locuiesc la Z-uri. 
"Barul respectiv cică vinde băutură pentru acasă. Acolo stau adunaţi mereu toţi beţivii, care înjură în gura mare, vomită şi îşi fac nevoile în grădina blocului, vecină cu barul. În aceste zile am lucrat de acasă şi am văzut că sunt prezenţi acolo de la primele ore, pe tot parcursul zilei. Ce putem face? Bine că au închis piaţa, dar au rămas locurile astea unde se adună toţi şi tulbură liniştea. Şi oare aşa nu se transmite virusul?", ne-a întrebat Mona D., o gălăţeancă care are ghinionul să fie vecină cu stabilimentul-problemă.

Poliţia mai patrulează?

Şi situaţia nu este deloc una singulară. Îndeosebi la bodegile de cartier, pe lângă magazinele din spatele blocurilor sau la consignaţiile care au program până la ore mai târzii, statul la grămadă cu berea în mână este sport naţional. Consecinţa: mizerie, risc crescut de răspândire a virusului şi, acolo unde scapă discernământul de sub control, scandal şi deranj. Poate nu ar fi rău ca mai ales în aceste vremuri de restricţii cei care fac controale la declaraţii după orele 23,00, poliţia şi poliţia locală, să aibă în vedere şi astfel de locuri unde numai de respectarea legii şi a regulilor sanitare nu poate fi vorba.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Galați a adoptat duminică, 29 noiembrie 2020, o hotărâre de prelungire a restricțiilor instituite în urmă cu 14 zile în municipiul Galați, cu privire la activitatea operatorilor din HoReCa, spectacole și jocuri de noroc și nu numai.

Astfel, începând cu data de 30 noiembrie 2020, ora 00,00, pentru unitatea administrativ teritorială Galați, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile, măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.
Totodată, de la aceeași dată, pentru unitățile administrativ teritoriale Nicorești, Târgu Bujor, Barcea, Schela, Independența și Cavadinești, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile, măsurile corespunzătoare acestui nivel al incidenței infectărilor cu noul coronavirus.
În fine, unitățile administrativ teritoriale Țepu, Ivești, Smulți și Priponești au o incidență cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile mai mică sau egală cu 1,5/1.000 de locuitori, fiind dispuse măsuri în consecință.
Toate aceste dispoziții vor fi reevaluate de către CJSU Galați, în urma analizei efectuate de către Direcția de Sănătate Publică Galați, la expirarea termenului pentru care au fost instituite.
La data de 29 noiembrie 2020, incidența cumulată a cazurilor de infectare este de 5,31/1.000 de locuitori în municipiul Galați. În alte șapte localități rata de infectare este mai mare de 3/1.000 de locuitori, iar în 18 localități se situează între 1,5 și 3/1.000 de locuitori, inclusiv în municipiul Tecuci și în orașul Târgu Bujor. La aceeași dată, conform informațiilor prezentate la nivel național, rata de infectare din ultimele 14 zile este de 3,18/1.000 de locuitori în județul Galați.

Potrivit Primăriei Galaţi, a fost semnat contractul de execuţie a lucrărilor de care vor beneficia scările 1 și 2 ale blocului SD9C, de pe strada Siderurgiștilor nr. 23 - Siderurgiștilor Vest, blocul D de pe strada Domnească nr. 15 - Centru și blocul A5 tronson 6, de pe strada Brăilei nr. 205 - Micro 20. Constructorul care a câştigat licitaţia este Consumcoop Galați Societate Cooperativă, care a avut o propunere financiară de 2.735.158,31 de lei fără TVA. Lucrările vor fi executate graţie unei finanţări europene câştigate de administraţia locală, în valoare de aproximativ 760.000 de euro.

Principalele intervenții vizează: termoizolarea anvelopei pe fațada blocurilor, inclusiv la pereții interiori ai balcoanelor; schimbarea tuturor elementelor vitrate din lemn şi PVC neconforme cu tâmplărie din profile PVC pentacameral cu geam termoizolator triplu; termoizolarea interiorului casei scării cu polistiren extrudat; izolarea planșeului peste subsol; schimbarea lămpilor de iluminat existente cu lămpi de iluminat tip LED; refacerea trotuarelor perimetrale. La blocul A5, liftul va fi înlocuit cu unul dotat cu facilitați care permit folosirea acestuia de către persoanele cu dizabilități.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Galați a dispus joi, 3 decembrie, noi restricții pentru patru unități administrativ-teritoriale gălățene.

Mai întâi, începând cu data de 4 decembrie, ora 00,00, pentru unitatea administrativ teritorială Șendreni, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, se dispun pe o perioadă de 14 zile măsurile prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 967 din 12 noiembrie 2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 noiembrie 2020, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Conform datelor prezente pe site-ul Instituției Prefectului - Județul Galați, la data de 3 decembrie, rata de infectare din ultimele 14 zile din comună depășise 6/1.000 de locuitori.

În aceeași ordine de idei, în orașul Berești și în comunele Corod și Piscu, unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, se dispun tot din data de 4 decembrie măsurile corespunzătoare acestui palier de infectare, pe o perioadă de 14 zile.

Măsurile dispuse vor fi reevaluate de către CJSU Galați, în urma analizei efectuate de către Direcția de Sănătate Publică, la expirarea termenului pentru care au fost instituite.

Investiţiile în sectorul energetic vor beneficia de finanţare prin Fondul de Modernizare, la nivel naţional fiind vorba de fonduri europene de aproximativ 6 miliarde de euro. Potrivit oficialilor Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, cu ajutorul acestui instrument financiar vor fi realizate inclusiv investiţiile în noile electrocentrale pe gaze, precum cea avută în vedere prin parteneriatul dintre Romgaz şi Liberty Steel Galaţi.

Liberty Steel şi Romgaz au încheiat, în iulie a.c., un acord pentru înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip de tip „joint venture”, pentru construirea unei termocentrale cu o putere instalată de până la 600 - 800 MW. Scopul principal este acela de a asigura energia electrică necesară funcţionării combinatului, dar şi de a furniza energie în sistemul energetic naţional.

Investiţia Liberty Steel şi Romgaz ar urma să fie una de tip "greenfield" („de la zero”) şi va presupune respectiv dezvoltarea unei unități de producere a energiei electrice pe baza de gaze naturale („CCGT”), dar se ia în calcul şi construirea unor unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile. Potrivit estimărilor din piaţa de profil, ar urma să fie vorba de o investiţie de aproximativ 200 milioane de euro.

Investiţia de la Galaţi face parte dintr-un plan mai amplu de dezvoltare derulat de compania Romgaz (companie cu capital majoritar de stat - n.r.) şi de modernizare a sistemului energetic naţional, obiectiv avut în vedere la nivelul Ministerului Economiei. Recent, Romgaz a anunțat că va participa alături de GSP Power la construcţia unei noi centrale pe gaze cu o putere instalată de 150 de MW şi a unui parc fotovoltaic de 50 de MW, pe terenul actualei centrale de la Halânga (Mehedinţi), care nu mai funcţionează. Pe lângă aceasta, Romgaz mai vrea să construiască o centrală nouă pe gaze la Mintia (Hunedoara). Romgaz are în vedere parteneriate pe proiecte energetice şi cu marile companii din industria autohtonă, precum Liberty Steel Galaţi, Alro Slatina şi Chimcomplex Borzeşti.

Ce este Fondul de Modernizare

Fondul de Modernizare este format din alocările de certificate de CO2 de care România va beneficia până în 2030, alocări care vor fi transformate în resurse financiare pentru ciclul de până în 2030. Ministerul Economiei estimează ca alocarea totală pentru România ar urma să fie undeva în jur de 6-7 miliarde de euro, în funcţie de preţul la care certificatele de CO2 vor fi vândute pe piaţa specializată.

"Acest Fond de Modernizare are două axe, axa principală, Axa 1, pe care sunt cuprinse investiţiile în capacităţi de producţie regenerabile, în stocaj, în reţele, iar la reţele intră şi reţelele de electricitate, gaze şi termoficare, eficienţă energetică. Iar pe Axa 2 sunt prevăzute investiţii în capacităţi de producţie ce au drept combustibil gazul. Pentru prima axă, finanţarea poate să ajungă până la 100 la sută din valoarea proiectelor, iar pentru a doua axă până la 70 la sută. În acest moment, grupul de lucru care se ocupă de implementarea Fondului de Modernizare lucrează în strânsă legătură cu vectorii din piaţă şi în viitorul apropiat cu consultantul ce va fi selectat pentru a definitiva principiile după care aceşti bani se vor aloca, pe diferite tehnologii, proporţiile de susţinere a capex-ului (costurilor de capital - n.r.) prin acest fond şi totodată se va avea în vedere şi distribuţia teritorială pentru o mai bună echilibrare a reţelei în următoarea perioadă", potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei, Dan Dragoş Drăgan.

Ghidul pentru acest program va fi finalizat la începutul anului viitor, dar la nivelul Ministerului Economiei a fost deja lansat un apel de proiecte pentru depunerea de propuneri în domeniul energetic, pentru realizarea unei liste indicative ce va fi prezentată Comisiei Europene.

Ministerul Economiei, Virgil Popescu, declara recent că noile capacităţi energetice, printre care şi cea de la Galaţi, vor avea la dispoziţie Fondul de Modernizare, prin urmare, cel mai probabil, proiectul termocentralei de la Galaţi se va afla pe această listă indicativă de proiecte prioritare ce va fi prezentată Comisiei Europene. De asemenea, demn de menţionat este că finanţările prin Fondul de Modernizare ar putea fi cuplate cu cele prin Fondul pentru o Tranziţie Justă, în cadrul căruia judeţul Galaţi are o poziţie prioritară.

Aceste instrumente financiare sunt componente de transpunere a Pactului Ecologic European, ce va sta la baza viitoarei strategii economice a UE. Modernizarea sistemului energetic naţional ar urma să contribuie la atingerea ţintelor asumate de România pentru reducerea gazelor cu efect de seră şi creşterea eficienţei energetice.

Variante de lucru

Potrivit unor variante de lucru, noua termocentrală ar putea fi construită chiar pe locul actualei Electrocentrale Galaţi, depăşită tehnic, intrată în procedura falimentului, cu atât mai mult cu cât principalul creditor este chiar Romgaz. Planul de reorganizare al societăţii prevedea, de altfel, o eventuală vânzare a activelor principale şi a operaţiunilor contra sumei de 91,8 milioane de lei, potenţialii cumpărători cărora li se adresează acest transfer de afacere fiind Romgaz şi Liberty Steel. La modul practic, însă, singurul activ dezirabil al Electrocentrale este terenul amplasat pe platforma combinatului. Dar, tehnic vorbind, noua termocentrală ar putea fi construit şi pe o altă locaţie, pe unul dintre terenurile deţinute de Liberty Steel. Dacă din „cenuşa” Electrocentrale se va ridica noua termocentrală, rămâne de văzut.

Energie pentru siderurgie

În derularea parteneriatului cu Liberty Steel, Romgaz mizează în special pe consumul energetic din siderurgie.

„Platforma siderurgică din Galați (fosta Arcelor Mittal) urmează ca în viitorii 3-4 ani să dezvolte producția siderurgică într-un ritm susținut într-un timp relativ scurt. Pentru aceasta, necesarul de energie care să susțină acest nivel de dezvoltare trebuie asigurat prin investiții cuprinse în actualul context de mediu susținut de UE. Astfel, este estimat următorul necesar energetic: gaz natural - creștere de consum de la 2,2 TWh/an actual cu 7,4 TWh/an rezultând estimativ 9,6 TWh; energie electrică - creștere de la 100-120 MW actual către 500 MW. Estimarea de producție este de 350-400 MW CCGT, completat cu o sursă regenerabilă combinată de fotovoltaic și eolian de 180 MW pe suprafața disponibilă de 50 de ha. Surplusul de energie neutilizat în consum curent va contribui la producția de hidrogen (electroliză) necesară proceselor de producție”, potrivit Romgaz.

Capacitate financiară pentru mari proiecte

Romgaz are capacitatea financiară de a derula mari proiecte de investiţii, fie că e vorba de perimetrele offshore din Marea Neagră, dacă le va prelua de la Exxon, sau de cele deja avute în vedere, susţine ministrul Ecomiei, Virgil Popescu: "Compania Romgaz este interesată şi discută achiziţionarea întregului pachet de la Exxon. Romgaz este destul de solvabilă pentru a continua, după achiziţia pachetului deţinut de Exxon, investiţia în Marea Neagră. Romgaz are angrenate în acest moment investiţii la Drobeta Turnu-Severin, la Mintia, la Galaţi cu Liberty, investiţii care sunt asumate şi pe care le vor face”.

Gălăţenii care se află în carantină sau în izolare la domiciliu îşi vor putea exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie prin intermediul urnei speciale. Pentru a o putea solicita, ei trebuie să deţină un document oficial care să le ateste situaţia în care se află: un rezultat pozitiv al testării Covid-19 din ultimele 14 zile, decizia de izolare sau de carantină emisă de către Direcţia de Sănătate Publică sau un bilet de externare din spital care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare. Din păcate, nu toţi se află în posesia unuia dintre aceste documente. Pentru aceste situaţii, deloc puţine, au fost instituite prevederi speciale, pe care ni le-a explicat prefectul judeţului Galaţi, Eugen Hristache.

Conform deciziei Biroului Electoral Central, gălăţenii cu drept de vot cărora nu li s-au eliberat documente care să ateste că sunt în carantină sau în izolare pot transmite, prin orice mijloace, Biroului Electoral de Circumscripţie al Judeţului Galaţi (BEJ) cereri pentru emiterea documentelor necesare exercitării votului prin intermediul urnei speciale.

Biroul Electoral Judeţean îşi are sediul în municipiul Galaţi, pe strada Stadionului nr. 1 - în incinta Sălii Sporturilor, şi poate fi contactat la: telefon - 0236.445.058, fax - 0236.445.056 şi e-mail - p.bejgalati@bec.ro.

Cererile pot fi depuse până vineri, 4 decembrie, inclusiv. Biroul Electoral Judeţean va asigura transmiterea de îndată către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a listei persoanelor care au formulat astfel de solicitări, în vederea luării măsurilor necesare pentru emiterea urgentă a documentelor doveditoare ale izolării sau carantinei, necesare exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, cererile privind emiterea documentelor necesare exercitării votului prin intermediul urnei speciale, formulate de persoanele aflate în carantină sau izolare constituie, totodată, şi solicitări pentru exercitarea votului în sine. Tocmai de aceea, Biroul Electoral Judeţean va avea o misiune în plus, de îndată ce DSP îi va comunica lista persoanelor în privinţa cărora s-a instituit izolarea sau carantina şi deciziile emise în acest sens. Astfel, solicitările formulate de gălăţenii aflaţi în carantină sau izolare vor fi imprimate şi împreună cu deciziile DSP, vor fi transmise, prin intermediul Instituţiei Prefectului, către birourile electorale secţiile de votare care se află cel mai aproape de imobilele la care s-a solicitat urna mobilă. Termenul limită este 6 decembrie ora 10,00

Cum se solicită urna specială

Gălăţenii care au deja actul care le atestă izolarea sau carantina, vor putea solicita urna specială la fel ca alegătorii netransportabili din motive de boală sau de invaliditate.

Cererea va fi făcută sâmbătă, 5 decembrie, în intervalul orar 18,00 - 20,00, la secţia de votare cea mai apropiată de locuinţa în care alegătorul se află în carantină sau izolare. Mai exact, dacă are domiciliul în Micro 19, dar se află în izolare în Micro 40, va solicita urna mobilă aferentă secţiei de votare la care este arondat apartamentul din Micro 40.

{youtube}x73JRTh6il8{/youtube}

Conform prevederilor legale, cererea de vot prin intermediul unei speciale poate fi depusă la biroul secţiei de votare prin intermediul oricărei persoane. Ea trebuie datată şi semnată olograf, cuprinzând obligatoriu nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, dar şi adresa imobilului la care se solicită deplasarea urnei mobile, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Cererea va fi însoţită de o copie a documentului care atestă carantina sau izolarea ori o copie a unui act din care rezultă starea de boală sau de invaliditate care fac ca alegătorul să fie netransportabil.

Excepţie

Biroul Electoral Central a instituit o excepţie. Astfel, cererile de vot prin intermediul unei speciale precum şi copiile actelor din care rezultă starea de boală, de invaliditate, de carantină sau de izolare pot fi depuse, prin intermediul oricărei persoane, la Biroul Electoral de Circumscripţie până la data de 4 decembrie. Documentele şi cererile vor fi transmise prin intermediul Instituţiei Prefectului, până cel mai târziu în data de 6 decembrie ora 10,00, către birourile electorale ale secţiilor de votare cele mai apropiate de imobilul la care s-a solicitat deplasarea urnei speciale.

{gallery}formular-solicitare-urna-mobila-alegeri-parlamentare-2020{/gallery}

Activitatea celui mai mare spital din județul Galați este perturbată din cauza unor noi focare de COVID-19 apărute în rândul angajaților. Trei secții importante ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați sunt închise, pentru următoarele două săptămâni, iar zeci de cadre medicale infectate cu SARS-CoV-2 sunt ținute în carantină, la domiciliu. Pentru că și epidemiologul spitalului s-a îmbolnăvit, a fost cerut sprijin din partea DSP Galați.

Situația cea mai delicată pare să fie la Nefrologie, acolo unde ambii medici ai secției s-au îmbolnăvit de COVID-19. Și în secția Chirurgie III au fost diagnosticați doi medici, iar la Medicală I s-au îmbolnăvit patru medici, adică jumătate din câți are secția.
”La Chirurgie III, cinci angajați, dintre care doi medici, au fost testați pozitiv cu COVID-19, dintr-un total de 27 de angajați. La Nefrologie, șase angajați din 16 sunt pozitivi. Din păcate, printre bolnavi se află și cei doi medici din secție. La Medicală I, din 32 de angajați, jumătate sunt pozitivi, dintre care și patru medici. Toate cele trei secții au fost închise, pentru două săptămâni, urmând să fie efectuată dezinfecția. Contacții direcți ai persoanelor diagnosticate vor fi testați la șapte zile după contactul cu cazul pozitiv. Toți angajații infectați au dezvoltat forme ușoare ale bolii și sunt tratați la domiciliu”, a precizat Alina Dobrea, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Galați.

Coordonare din partea DSP Galați

Și singurul medic epidemiolog angajat de Spitalul Județean Galați pe baza unui contract de prestări servicii a fost diagnosticat cu COVID-19, astfel încât, pentru realizarea anchetelor epidemiologice, a fost cerut sprijinul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Galați.
”Anchetele epidemiologice din spital sunt făcute de personalul Compartimentului de Prevenire și Control al Infecțiilor Nozocomiale din cadrul unității sanitare, sub coordonarea tehnică și metodologică a unui medic epidemiolog desemnat de DSP Galați. În acest moment, volumul de muncă este foarte mare”, a explicat Ani Nistor, purtătorul de cuvânt al DSP Galați.
Din data de 13 noiembrie și până în prezent, 88 de cadre medicale din Spitalul Județean Galați au fost diagnosticate cu COVID-19. Este vorba despre 14 medici, dintre care trei rezidenți, 37 de asistente, 21 de infirmiere, 11 îngrijitoare, o moașă, doi brancardieri și doi membri ai personalului TESA.

Unul dintre jucătorii care au făcut istorie pentru Oțelul a reușit să obțină performanțe majore şi cu gruparea lituaniană Zalgiris Vilnius.

Generația de aur a Oțelului, campioana și supercampioana din 2011, îl are pe Liviu Antal ca unul dintre jucătorii exponențiali ai acelei perioade. Antal (31 de ani) a reușit să facă istorie și în Lituania, unde a devenit cel mai bun marcator din istoria lui Zalgiris, a câștigat titlul de golgheter, plus toate cele trei trofee din plan intern, în cei trei ani petrecuți acolo. Cu toate acestea, Liviu Antal a rămas în continuare un susținător al Oțelului și urmărește activitatea echipei care momentan se află în Liga a III-a. Mai mult, Antal nu exclude o nouă perioadă la Oțelul pentru viitor.

- Cum a fost pentru tine sezonul recent încheiat în Lituania? Cum ești privit de cei de acolo?

- A fost un sezon greu și ciudat, dar, într-un final, s-a dovedit a fi frumos, pentru că am ajuns să câștig trofeul care îmi lipsea în Lituania, titlul de campion cu Zalgiris. A fost un an greu nu doar din perspectiva pandemiei, dar și prin  prisma faptului că am ratat startul de sezon. Mă bucur că am reușit să trec peste toate obstacolele și că am ajuns să îmi ajut echipa în drumul către titlul de campioană. Cu cei de acolo am o relație foarte bună. Am avut trei sezoane în care am câștigat tot ce se putea, Cupa Lituaniei, Supercupa, campionatul și titlul de golgheter. Plus că, dacă nu mă înșel, cred că am ajuns cel mai bun marcator din istoria clubului.

- Ce urmează pentru tine în carieră? Ți-ai dori să revii în România sau preferi să continui tot în străinătate?

- În momentul de față vreau doar să mă bucur de vacanță, de familie, de prieteni. Vom vedea ce îmi rezervă viitorul. E drept că iau în considerare orice variantă, inclusiv de a mă întoarce să joc în țară.

- Ești la curent cu ce se întâmplă la Oțelul? Ai fi tentat să te întorci și tu la Galați?

- Da, sunt la curent, am văzut că se bat pentru a promova în Liga a II-a. Mă bucur că unii jucători importanți, ca Neagu sau Sîrghi, plus antrenorul Grigoraș, s-au întors la Galați. Sper ca anul următor să îi văd în Liga a II-a. În momentul de față este greu să mă întorc la Oțelul, dar pentru viitor nu se știe, de ce nu? La Galați am petrecut cele mai frumoase momente.

- Având în vedere că Vali Crețu de la Maribor a fost convocat la Națională, crezi că ai putea și tu să faci parte din lotul României?

- Îmi doresc să ajung din nou în vizorul echipei naționale, dar fiecare antrenor are strategia sa, viziunea lui despre cum vrea să îi arate echipa. Dacă voi ajunge să fiu convocat, am să încerc să demonstrez că nu a fost o greșeală.

Încă de la începutul pandemiei, cadrele medicale se află în prima linie de luptă cu boala provocată de virusul SARS-CoV-2. Din nefericire, unii dintre angajații din spitale cad ei înșiși victime ale complicațiilor cauzate de COVID-19. În ultimele zile, un medic de la Spitalul Județean Galați și un psiholog de la Spitalul CFR Galați și-au pierdut viața din cauza formelor grave de boală.

Doctorul Dan Iacoblev era medic primar în secția Oftalmologie a Spitalului Județean Galați. Avea 68 de ani și ieșise deja la pensie, dar lipsa de medici din spitalele românești l-a determinat să îmbrace din nou halatul alb, pentru a-i ajuta pe colegii săi. Din păcate, în ciuda echipamentelor de protecție, s-a îmbolnăvit de COVID-19, iar afecțiunea a dus la apariția unor complicații pulmonare severe. Pe 3 decembrie, sub privirile neputincioase ale colegilor, s-a stins în secția ATI a spitalului în care profesase timp de 22 de ani.

"Cu deosebit regret, colectivul Spitalului Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” Galați anunță trecerea în neființă a domnului doctor Dan Iacoblev, medic primar oftalmolog, care s-a stins din viață în seara zilei de 3 decembrie 2020, în urma complicațiilor pulmonare grave generate de infecția cu noul coronavirus. A fost un medic devotat și muncitor, un om excepțional, de o probitate morală desăvârșită, o modestie și o bunătate sufletească rar întâlnite, și un extraordinar coleg", a precizat Alina Dobrea, managerul Spitalul Județean Galați.

Al doilea cadru medical ucis de COVID în județul Galați era psiholog în Policlinica Spitalului CFR Galați (devenit, în ultimele luni, spital de suport COVID-19). Irina Brașovanu avea doar 48 de ani și, înainte de a deveni psiholog, lucrase ca asistentă medicală.

"Colectivul medical din județul Galați a avut două pierderi în lupta împotriva noului virus SARS-CoV-2. E vorba de un medic oftalmolog, care făcea gărzi în secția de Oftalmologie a Spitalului Județean Galați, și de o altă colegă de-a noastră, fostă asistentă, actualmente psiholog la Spitalul CFR din Galați. Ambii s-au pierdut în urma luptei cu acest virus foarte periculos. Condoleanțe din partea întregului corp medical al județului Galați și, în mod special, din partea colectivului Colegiului Medicilor Galați. Sperăm să nu mai avem asemenea pierderi nici în cadrul colectivului medical, nici în cel al cetățenilor", a spus dr. Mihai Polinschi, vicepreședintele Colegiului Medicilor Galați.

{gallery}un-medic-si-un-psiholog-din-spitalele-galatene-au-murit-din-cauza-covid-19{/gallery}

Potrivit informaţiilor furnizate de Prefectura Galaţi, miercuri, 2 decembrie, în județul nostru a fost înregistrat un număr-record de infectări cu noul coronavirus. Astfel, 346 de noi cazuri s-au adăugat pe nedorita listă, din doar 275 de teste raportate în intervalul ultimelor 24 de ore.

Nici din punct de vedere sanitar și nici aritmetic, așa ceva nu este posibil. Purtătorul de cuvânt al Instituției Prefectului, Teodora Diaconița, explică: "Cele 346 de cazuri raportate miercuri (2 decembrie - n.r.) nu sunt confirmate în ultimele 24 de ore. Acestea au fost validate în platforma Coronaforms în ultimele 24 de ore, pe baza testelor efectuate în perioada 25 noiembrie - 1 decembrie. Validarea se face după identificarea județului de infectare, prin contactarea telefonică a persoanelor pozitive". Pe cale de consecință, este evident că cele 346 de cazuri confirmate au survenit ca urmare a efectuării a minimum tot atâtea teste, dar raportarea cazurilor a fost întârziată, iar numărul exact de teste nu este cunoscut în plan local.

Ne întoarcem puțin în timp, pentru a încerca să lămurim o dată și pentru totdeauna această problemă. Astfel, pe 12 noiembrie, purtătorul de cuvânt al Prefecturii ne preciza faptul că numărul de teste raportate zilnic de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Galați reprezintă doar testele lucrate în laboratoarele din județ. "La aceste teste se adaugă și cele efectuate la cerere în laboratoarele private, dar care se lucrează la București, acestea fiind raportate la numărul de teste lucrate la sediul central al laboratorului, fiind prinse doar în raportarea de la nivel național. Tot în raportarea națională sunt prinse și testele pe care DSP Galați le trimite pentru a fi prelucrate în alte laboratoare din țară", mai spunea Teodora Diaconița.

Pe românește, numărul de teste pentru depistarea infectării cu noul coronavirus efectuate de locuitori ai județului nostru la laboratoarele private aparținând de companii cu sediul, în special, în Capitală se "întorc", ca rezultate, numai în ceea ce privește persoanele pozitivate. Acest lucru se întâmplă periodic, uneori chiar și la o săptămână distanță de momentul efectuării testului Covid-19. Numărul acestor teste nu mai este comunicat în teritoriu și de aici inadvertența de miercuri, 2 decembrie.

Practic, din tot ce se recoltează în laboratoarele private, singura cifră care se întoarce la Galaţi este cea a persoanelor infectate, iar aceasta nu se raportează decât o dată la câteva zile, ceea ce determină o creştere semnificativă a infectărilor în data respectivă, care nu poate fi corelată cu numărul de teste efectuate. Evident, o astfel de procedură, care poate genera rezultate absurde, nu este deloc cea mai potrivită în contextul actual, în care orice suspiciune este interpretată. Până la găsirea unei soluţii tehnice adecvate, sperăm ca măcar să fi clarificat "enigma" pentru cititorii noștri.

Nouă deputaţi şi patru senatori care vor reprezenta Galaţiul în Parlamentul României pentru următorii patru ani vor fi aleşi duminică, 6 decembrie, prin votul cetăţenilor. Conform datelor oficiale, sunt aşteptaţi la urne 523.933 de gălăţeni înscriși pe listele permanente, dintre care 261.488 în municipiul Galaţi. Pentru ei au fost amenajate 436 de secţii de votare, care le vor fi deschise între orele 7,00 şi 21,00. Scrutinul se desfăşoară în condiţii de pandemie, deci purtarea corectă a măştii de protecţie şi dezinfectarea mâinilor sunt obligatorii.

Pentru a vă exercita dreptul de vot în condiţii de siguranţă la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, iată ceea ce trebuie să ştiţi despre acest sufragiu.

Conform legii, la alegerile parlamentare puteţi vota dacă sunteţi cetăţean român, aţi împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor, şi nu aţi fost pus sub interdicţie sau nu v-a fost interzis dreptul de a alege prin hotărâre judecătorească definitivă.

Secţii de votare schimbate

Veţi vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea în care aveţi domiciliul ori reședința. Pentru a o identifica mai uşor, accesați www.registrulelectoral.ro, introduceți datele personale și veți afla secția de votare la care ați fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Primăria Galaţi a ţinut să precizeze că secțiile numerotate de la 121 la 124 vor funcționa la Liceul Tehnologic "Anghel Saligny", din strada Metalurgiștilor nr. 4, fiind mutate de la Școala Gimnazială nr. 41 "Sfântul Grigorie Teologul", având în vedere lucrările de reabilitare a școlii.

În cazul în care vă aflaţi în altă localitate, dar nu aţi părăsit judeţul în care aveţi reşedinţa sau domiciliul, puteţi vota la oricare secţie de votare.

Act de identitate şi mască de protecţie

Pentru a vota, aveţi nevoie de un act de identitate valabil. Atenţie, dacă actul de identitate a expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie, vă veţi putea exercita votul pe baza acestuia, conform deciziei Biroului Electoral Central.

De asemenea la scrutinul de duminică este obligatorie şi masca de protecţie, pe care să o purtaţi corect, astfel încât să vă acopere nasul şi gura.

Procedura în secţie

La intrarea în secţia de votare vi se va măsura temperatura cu ajutorul unui termometru noncontact şi vă veţi dezinfecta mâinile, iar în interior veţi păstra distanța de minimum un metru față de celelalte persoane, evitând pe cât posibil atingerea suprafețelor.

În secţia de votare vă veţi poziționa actul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Pentru a fi identificat de către operatorul de calculator și de membrii biroului electoral, va trebui să vă îndepărtaţi pentru scurt timp masca, păstrând o distanță de minimum 1,5 metri față de orice alte persoane.

După identificare, vă veţi repoziţiona masca, apoi vă veţi îndrepta către persoana care vă va prelua semnătura în lista electorală. Vă veţi aşeza actul de identitate pe masă astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secției de votare să nu fie necesară. Atunci când semnaţi - ideal ar fi să veniţi cu pixul de acasă - şi preluaţi buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", veţi evita contactul fizic cu membrii biroului electoral.

O ştampilă şi două buletine de vot

Cu cele două buletine de vot, unul pentru alegerea deputaţilor şi unul pentru alegerea senatorilor, şi o ştampilă cu menţiunea "VOTAT" veţi intra în cabina de vot. Acolo, veţi aplica ştampila cu menţiunea "VOTAT" în interiorul patrulaterului care conţine lista de candidați sau numele candidatului preferat.

Veţi îndoi, apoi, buletinele de vot, astfel încât să se păstreze secretul opţiunii dumneavoastră, şi le veţi introduce pe fiecare în urna corespunzătoare.

După restituirea ştampilei cu menţiunea "VOTAT", la indicația și sub supravegherea membrilor biroului electoral al secției de votare, vă veţi aplica timbrul autocolant ori ştampila cu mențiunea "VOTAT", după caz, pe actul de identitate. Veţi părăsi, apoi, secţia de votare, respectând circuitul trasat, iar la ieşire vă veţi mai dezinfecta o dată mâinile.

Când puteţi solicita urna mobilă

Cetăţenii care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, ori pentru că se află în carantină sau izolare la domiciliu, pot solicita urna specială. Cererea, însoţită de copia unui document oficial privind problema de sănătate, invaliditatea, carantina sau izolarea, trebuie transmisă sâmbătă, 5 decembrie, în intervalul orar 18,00 - 20,00, la cea mai apropiată secție de votare. Conform prevederilor legale, cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie datată şi semnată olograf cuprinzând obligatoriu nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, dar şi adresa imobilului la care se solicită deplasarea urnei mobile, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon. Preşedintele biroului secţiei de votare va analiza solicitarea şi va dispune deplasarea unei echipe cu urna mobilă, pentru ca alegătorul să-şi poată exercita opţiunea electorală.

AFLĂ cum pot vota gălăţenii care se află în carantină sau în izolare la domiciliu (DOCUMENT şi VIDEO)

Drept de vot, act de identitate valabil şi mască de protecţie! Doar atât vă trebuie pentru a putea hotărî cine vor fi cei 13 parlamentari – nouă deputaţi şi patru senatori – care vor reprezenta Galaţiul în următorii patru ani. Dacă actul de identitate a expirat în perioada 1 martie - 6 decembrie, vă veţi putea exercita votul pe baza acestuia. Secţiile de votare şi-au deschis porţile în această dimineaţă la ora 7,00 şi vor rămâne la dispoziţia alegătorilor până la ora 21,00. Timp suficient pentru un vot atât de important!

Conform datelor oficiale, s-au tipărit 576.827 de buletine de vot pentru Camera Deputaţilor şi tot atâtea pentru Senat, iar fiecare dintre cele 436 de secţii de votare organizate la nivelul judeţului Galaţi au primit câte cinci ştampile cu menţiunea „VOTAT”.

Vă reamintim că puteţi vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea în care aveţi domiciliul ori reședința. Pentru a o identifica mai uşor, accesați www.registrulelectoral.ro, introduceți datele personale și veți afla secția de votare la care ați fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

În cazul în care vă aflaţi în altă localitate, dar nu aţi părăsit judeţul în care aveţi reşedinţa sau domiciliul, puteţi vota la oricare secţie de votare.

Procedura de vot

Ca şi la alegerile locale, la intrarea în secţia de votare vi se va măsura temperatura cu ajutorul unui termometru noncontact şi vă veţi dezinfecta mâinile.

În secţia de votare, vă veţi poziționa actul de identitate în suportul terminalului informatic, astfel încât datele sale de identificare să poată fi preluate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal.

Pentru a fi identificat de către operatorul de calculator și de membrii biroului electoral, va trebui să vă îndepărtaţi pentru scurt timp masca, apoi o veţi repoziţiona. După ce veţi semna în lista electorală, veţi prelua un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor, un buletin de vot pentru Senat şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

În cabina de vot, veţi aplica ştampila cu menţiunea "VOTAT" în interiorul patrulaterului care conţine lista de candidați sau numele candidatului preferat.

Veţi îndoi, apoi, buletinele de vot, astfel încât să se păstreze secretul opţiunii dumneavoastră, şi le veţi introduce pe fiecare în urna corespunzătoare.

După restituirea ştampilei cu menţiunea "VOTAT", la indicația și sub supravegherea membrilor biroului electoral al secției de votare, vă veţi aplica timbrul autocolant ori ştampila cu mențiunea "VOTAT", după caz, pe actul de identitate. Veţi părăsi, apoi, secţia de votare, respectând circuitul trasat, iar la ieşire vă veţi mai dezinfecta o dată mâinile.

Alegeţi înţelept!

Ora 16,00. Dacă în urmă cu patru ani participarea la alegerile parlamentare în judeţul Galaţi era de 27,51 la sută, acum abia a ajuns la 21,93 la sută.

Pe 11 decembrie 2016, până la ora 16,00 votaseră 143.420 de cetăţeni la nivelul judeţului Galaţi. Acum numărul total al votanţilor este de 114.904. Judeţul nostru se situează sub media naţională a participării la alegeri.

În municipiul Galaţi, participarea la urne acum patru ani era de 27,79 la sută, datorită celor 72.135 de gălăţeni care se prezentaseră la vot. Astăzi, până la ora 16,00, numărul votanţilor înregistraţi a ajuns la 54.104, iar prezenţa este de 20,69 la sută.

Ora 14,00. Participarea gălăţenilor la alegerile parlamentare este tot mai scăzută faţă de scrutinul de acum patru ani.

Pe 11 decembrie 2016, la ora 14,00 participarea la urne depăşea 21,09 la sută graţie celor 109.944 de cetăţeni care îşi exprimaseră deja opţiunea electorală. În municipiul Galaţi, prezenţa la vot depăşea 22,37 procente, nu mai puţin de 58.057 de cetăţeni alegându-şi deputaţii şi senatorii. Judeţul se situa peste media pe ţară – 20,23 la sută.

La alegerile de astăzi, până la ora 14,00, numărul total al votanților din judeţul Galaţi abia depăşeşte 88.088, iar prezenţa înregistrată este de 16,81 la sută.  

Situaţia nu diferă prea mult nici în municipiul Galaţi: 43.752 de alegători care au trecut pragul secţiilor de votare, însemnând 16,73 la sută.

Media naţională a prezenţei la scrutin este de 16,77 la sută.

Ora 12,00. Nu mai puţin de 73.441 de gălăţeni, reprezentând 14,09 la sută, votaseră la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, până la ora 12,00. Scrutinul de astăzi a adunat, până la ora 12,00, doar 59.769 de votanţi în judeţul Galaţi, adică 11,40 la sută. 

Participarea la urne este modestă şi în municipiul Galaţi, unde, conform datelor înregistrate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, au votat 29.823 de cetăţeni (11,40 la sută). În urmă cu patru ani, numărul votanţilor se ridica la 38.578, iar prezenţa la urne era de 14,86 la sută.

Singura veste bună este că Galaţiul se situează peste media naţională a prezenţei la vot: 12,47 la sută în 2016, respectiv 10,69 la sută în 2020.

Ora 10,00. Potrivit datelor înregistrate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, 28.528 de cetăţeni din judeţul Galaţi şi-au ales deja deputaţii şi senatorii care îi vor reprezenta în Parlamentul României în următorii patru ani. Participarea la urne este de 5,44 la sută, peste media naţională care a ajuns la 4,97 la sută.

În municipiul Galaţi au votat 13.920 de persoane, reprezentând 5,32 la sută.

În urmă cu patru ani la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, până la ora 10,00 votaseră 31.607 de gălăţeni, prezenţa la vot pe judeţ fiind de 6,06 la sută. În municipiul Galaţi, îşi exprimaseră opţiunea electorală 15.691 de alegători, adică 6,05 la sută.

Ora 08,00. Nu mai puţin 6.825 de gălăţeni au votat la alegerile parlamentare în doar prima oră de scrutin, conform datelor înregistrate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă. Prezenţa la urne este de 1,30  la sută. Interesant este că numărul alegătorilor din oraşe - 4.069 – îl depăşeşte pe cel al votanţilor din mediu rural -2.756.

La nivelul municipiului Galaţi, până la ora 8,00 şi-au exprimat opţiunea electorală 3.488 de cetăţeni, reprezentând 1,33 la sută din totalul celor aşteptaţi.

La nivel naţional participarea la urne este de 1,29 la sută.

Pentru a avea un termen de comparaţie, aflaţi că, în urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, până la ora 8,00, la nivelul judeţului Galaţi votaseră, 5.757 de cetăţeni, reprezentând 1,10 la sută, iar în municipiul Galaţi - 2.694 de persoane, adică 1,04 la sută.

Numărul gălăţenilor care au pierdut lupta cu infecţia provocată de Sars-Cov-2 a crescut galopant în ultima săptămână, autorităţile raportând nu mai puţin de 22 de decese. Pe lista noilor infectări au intrat 1.386 de persoane, în timp ce 1.063 de pacienţi internaţi în spitale au fost declaraţi vindecaţi. 

Numai în ultimele 24 de ore, rapoartele făcute publice de autorităţi au arătat că noul coronavirus a făcut tot mai mult victime în rândul pacienţilor care au dezvoltat forme grave de boală şi care se aflau sub supraveghere medicală. Duminică, 6 decembrie, au fost declarate oficial, patru decese ale unor pacienţi cu forme severe de infecţie, după ce, sâmbătă, a fost atins un vârf pentru Galaţi, de şase morţi. Asta a făcut ca numărul de decese înregistrat doar în cursul săptămânii trecute la Galaţi să ajungă la 22, iar totalul raportat de la debutul pandemiei, la 293.

În ceea ce priveşte numărul celor infectaţi raportat în ultimele 24 de ore, acesta a fost de doar 48 din cei 236 de oameni testaţi. Săptămâna trecută, numărul noilor cazuri a ajuns, în total la 1.386, iar cifra contabilizată de la debutul crizei sanitare a atins pragul de 11.571.

94 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi în ultimele 24 de ore, făcând ca numărul total al gălăţenilor care au aflat săptămâna trecută că au trecut cu bine prin boală să ajungă la 1.063, iar totalul celor care s-au vindecat de la începutul pandemiei, la 9.034.

Duminică, 6 decembrie, se aflau în carantină la domiciliu 385 de persoane, iar în izolare, 16. În regim de carantină instituţionalizată erau 44 de persoane, iar în izolare instituţionalizată, 353.

De la începutul pandemiei, în judeţul Galaţi au fost efectuate 64.270 de teste, dintre care 2.441 numai în ultimele şapte zile.

Organizaţiile patronale care sunt implicate în consultările cu Guvernul şi cu sindicatele pe tema nivelului salariului minim pentru anul 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele şase luni ale anului viitor.
"Din discuţiile pe care Guvernul le-a avut cu partenerii sociali de pe ambele părţi, scenariile de calcul au variat: formulele propuse de Guvern erau undeva în jur de 100, 150 de lei sau 200 de lei, calculate cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie, şi pot să vă spun că cifra maximă pe care partea sindicală a cerut-o la creşterea salariului pentru anul 2021 a fost de 170 de lei. În schimb, toţi partenerii sociali de pe partea patronală au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin şase luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de Covid-19", a declarat secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, a afirmat luni că organizaţia pe care o reprezintă este de acord cu o creştere a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie care să acopere rata inflaţiei, respectiv 2,2 la sută.

Noua imagine a Ţiglinelor 1 şi 2 se află în contrast izbitor cu unii dintre oamenii care o populează. Nu e vorba de gălăţenii care locuiesc în cele două cartiere ale oraşului şi care acum se pot bucura de străzi renovate, parcuri reabilitate şi un aspect general civilizat, ci de cei care îşi fac veacul pe străzi, aducând atingere atât gradului de siguranţă publică, cât şi clădirilor sau amenajărilor zonei. Relele moravuri sunt direct resimţite şi de riverani, şi de cei care muncesc sau au afaceri acolo, iar dovada vie o reprezintă inclusiv un chioşc de ziare, amplasat în aglomerata staţie de autobuz din Ţiglina 2.

Chioşcul de care vorbim este al "Vieţii libere" şi stă mărtuire a vandalismului, consecinţă a prezenţei pe străzi a unor oameni fără căpătâi. Magazinul, amplasat în "coasta" Şcolii Gimnaziale Nr. 7, lângă o staţie de autobuz şi un lung lanţ de magazine, farmacii şi fast-food-uri, îndură zi de zi pornirile sălbatice ale oamenilor străzii. Gunoaie aruncate intenționat, mâzgâlituri cu graffiti, geamuri sparte, încuietori distruse şi mirosuri groaznice fac parte din peisaj.

Cuvinte și manifestări ca la ușa cortului

Mizeria absolut deranjantă şi contrastantă cu restul zonei ne-a fost semnalată de angajata magazinului, doamna Ilda Sanislov, care ne spune că nu mai suportă șicanările oamenilor fără adapost și că este speriată de violența verbală cu care aceștia i se adresează. "Am refuzat să îi vând unuia ţigări la bucată. După ce mi-a vorbit urât şi m-a jignit, mi-a aruncat gunoi în fața magazinului. Altădată am încercat să conving un alt cetățean fără casă să nu-și mai facă nevoile pe tabla magazinului, însă acesta nu a fost prea receptiv spunându-mi "dar unde ai vrea să fac?", pe lângă alte injurii", ne-a spus doamna Sanislov. Mărturie a celor relatate stau tabla magazinului, care este degradată din cauza umezelii, dar şi mirosul insuportabil. 

Vandalii atacă şi noaptea

Nu doar ziua oamenii fără adăpost, care îşi fac veacul pe lângă consignaţii, shaormerii sau pe băncile din staţie, aflaţi sau nu sub influenţa bronzului pe care îl trag nestingheriţi din pungă, se dezlănţuie. Noaptea este un moment prielnic pentru ei să încerce să fure, pesemne, câte ceva. Au distrus atât geamurile cât și încuietoarea magazinului, ne spune vânzătoarea. "Au încercat să spargă magazinul de multe ori, noroc că n-au reușit. Au o plăcere de a distruge și au o putere fantastică. Unul dintre ei mi-a îndoit fierul de la geam intr-o secundă, noi l-am refacut cu ciocanul, nu am reușit în alt mod”, conchide Ilda Sanislov.

Zona renovată este nouă, însă obiceiurile sunt vechi, iar sigura soluție pentru stopare acestora şi aducerea zonei la un climat de curăţenie şi civilizaţie, aşa cum probabil s-ar dori şi de cei care o locuiesc şi de cei care încasează impozitele, ar fi ca poliţia să-şi facă mai des simţită prezenţa prin zonă. Dacă oamenii fără adăpost nu pot fi adunaţi de pe străzi pe termen lung, măcar poate frica de a fi certaţi sau, de ce nu, amendaţi, să îi determine să-şi ţină în frâu pornirile.

{gallery}cine-ii-opreste-pe-vandalii-care-terorizeaza-tiglina{/gallery}

"Solicit public Primăriei schimbarea numelui străzii Dornei în strada Bilei. De ce? Pentru că în acest moment avem zece bile, montate ilegal. Nu se mai parchează pe trotuarul care duce de la container către gardul care protejează clădirea monument... dar nici nu mai circulă nimeni pe acolo, pentru că ne împiedicăm de bile", este mesajul pe care l-am primit la redacţie din partea unei gălăţence care locuieşte în zonă. Aceasta a sesizat atât Primăriei Galaţi, cât şi Poliţiei Locale, montarea ilegală a unor sfere din beton, pe trotuarele şi pe carosabilul aferente blocului V3A de pe strada Dornei.

Gălăţeanca îşi aminteşte că primele bile au apărut acum câţiva ani, pe trotuarul aferent blocului V3A, unde îşi are sediul o firmă. "În octombrie 2020, firma decide să monteze bile şi pe trotuarul de vis-a-vis, iniţiativă care a adus revolta multor locatari din bloc. Am reclamat Primăriei şi, implicit, Poliţiei Locale, apariţia celor patru bile pe trotuar, plus una pe carosabil, cu poze făcute în timpul lucrărilor în care se vede clar că utilajul folosit de muncitori este alimentat în sediul firmei executante", ne-a relatat gălăţeanca.

Ce-a spus Poliţia Locală

"În urma verificărilor efectuate, nu a putut fi identificat cu exactitate executantul lucrărilor de construcţii (amplasare sfere din beton) în proximitatea blocului V3A, drept pentru care a fost înaintată adresă către Primăria Galaţi, pentru a fi luate măsurile legale ce se impun", a fost primul răspuns pe care l-a primit gălăţeanca.

Când a descoperit, pe 24 noiembrie, că muncitorii tocmai instalau o nouă bilă, a sunat la Poliţia Locală: "Telefonic, Poliţia mi-a confirmat ca asemenea sfere montează doar Primăria. Echipajul sosit a găsit bila montata deja, dar.... nu mai era nimeni în zonă", ne-a relatat gălăţeanca. Deşi a fost încurajată să transmită o nouă sesizare, răspunsul primit nu diferă prea mult de primul: "Aşa cum v-am comunicat, a fost sesizată Primăria municipiului Galaţi, în calitate de administrator al domeniului public, pentru luarea măsurilor ce se impun pentru desfiinţarea dispozitivelor de blocare a accesului autoturismelor pe trotuar".

De ce pe bani publici

"Cu siguranță, Primăria are probleme mai importante de rezolvat decât să scoată bilele montate ilegal! Sunt absolut oripilata de faptul că se preferă să se remedieze pe bani publici în loc să se ceara autorului să demonteze și să repare. Şi dacă tot nu se găseste executantul, măcar să ne numim strada Bilei", conchide gălăţeanca.

Cum schimbarea denumirii unei străzi nu se poate face decât în urma unei dezbateri publice şi prin hotărîre de Consiliu Local, aşteptăm reacţiile autorităţilor la situaţia sezitată.

{gallery}de-ce-strada-dornei-ar-trebui-sa-devina-strada-bilei{/gallery}

Galaţiul a marcat, duminică, un nou record al absenteismului la vot: cea mai slabă prezenţă din istoria alegerilor parlamentare din 1990 încoace! Aproape 70 la sută dintre gălăţeni nu s-au prezentat pentru a-i alege pe cei nouă deputaţi şi patru senatori care ar trebui să le reprezinte interesele în Parlamentul României pentru următorii patru ani.

Potrivit datelor înregistrate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă, duminică, 6 decembrie 2020, până la ora 21,00, în judeţul Galaţi au votat 156.013 de cetăţeni, reprezentând doar 29,77 la sută din cei aşteptaţi la urne. Galaţiul se situa sub media naţională a prezenţei la vot - 31,84 la sută. Interesant este că numărul votanţilor de la oraş - 86.280 - era mai mare decât al celor din mediul rural - 69.733.

Situaţia nu era mai bună nici în municipiul Galaţi, unde, până la gongul final al alegerilor, trecuseră pragul secţiilor de votare 73.273 de alegători, adică 28,02 la sută.

Mai prost ca acum patru ani

În urmă cu patru ani, la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, până la ora 21,00, în judeţul nostru votaseră 202.436 de alegători! Participarea la vot, de 38.83 la sută, era net superioară celei înregistrate duminică, 6 decembrie.

Pentru că întotdeauna e loc de şi mai rău, Galaţiul a reuşit, pe 6 decembrie, să doboare recordul de absenteism la alegerile parlamentare pe care l-a atins în 30 noiembrie 2008 - 37,71 la sută prezenţă la vot.

Câţi gălăţeni votau în alte timpuri

Pentru că datele nu mai pot fi schimbate în bine, vă propunem să ne amintim de anii în care gălăţenii chiar erau interesaţi de alegerile parlamentare.

Astfel, în Duminica Orbului, pe 20 mai 1990, la primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale din România de după Revoluţie, în judeţul Galaţi au votat, potrivit datelor consemnate la acel moment de ziarul "Viaţa liberă", 396.840 de cetăţeni, din cei 462.871 alegători aşteptaţi la urne. Participarea la vot - 85,73 la sută!

Pe 27 septembrie 1992, din totalul alegătorilor înscrişi în liste în judeţul Galaţi - 436.744, s-au prezentat 316.072, prezenţa la vot fiind de 72,37 la sută. E drept, scrutinul parlamentar s-a suprapus şi de această dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Pe 3 noiembrie 1996, în judeţul Galaţi au votat la alegerile parlamentare, suprapuse cu cele prezidenţiale, 354.239 de persoane, dintr-un total de 483.958 înscrise în liste. Prezenţa finală a fost de 73,20 la sută.

Pe 26 noiembrie 2000, la secţiile de votare din judeţul Galaţi erau aşteptate să voteze pentru Parlament şi pentru preşedintele României 502.115 persoane. Au votat 324.134 de gălăţeni, însemnând 64,55 la sută.

Pe 28 noiembrie 2004, prezenţa la vot a fost de 58,09 la sută în judeţul Galaţi, datorită celor 306.155 de cetăţeni care au participat la scrutin, din cei 527.070 înscrişi pe listele permanente.

Pe 30 noiembrie 2008, au avut loc primele alegeri parlamentare care nu au fost suprapuse cu cele prezidenţiale. Prezenţa la vot în judeţul Galaţi a fost de doar 37,71 la sută. Concret, au venit la vot doar 199.000 de cetăţeni, din cei 527.773 înscrişi în listele electorale.

Pe 9 decembrie 2012, scrutinul parlamentar s-a bucurat de o prezenţă de 42 la sută în judeţul Galaţi. Au votat 221.204 de cetăţeni, din totalul de 526.661, înscrişi în listele electorale.

Pe 11 decembrie 2016, alegerile parlamentare au mobilizat 202.326 de gălăţeni la vot, din cei 519.111 aşteptaţi la urne. Prezenţa finală - 38,97 la sută!

Concluzia? Se pare că interesul gălăţenilor, şi nu numai al lor, faţă de aleşii din Legislativ s-a stins atunci când alegerile parlamentare au fost separate de cele prezidenţiale.