Din păcate, pentru zeci de mii de gălăţeni, faptul că a fost pană de curent în Ţiglina I şi Ţiglina II nu mai constituie o ştire, ci o banalitate. Prea se întâmplă des să se taie lumina, ore întregi, în zona respectivă. La fel, nici răspunsul Electrica SDEE Galaţi, cum că de vină sunt „lucrări executate de terţi”, nu mai reprezintă o noutate. Prea se repetă acelaşi răspuns, cu aceeaşi cauză convenabilă pentru toată lumea, mai puţin pentru oamenii care rămân în beznă mai des ca pe vremea lui Ceauşescu. Dar măcar atunci ştiau o treabă, că se ia lumina între orele cutare şi cutare şi îşi aranjau treburile în consecinţă. Acum, însă, oamenii din cele două Ţigline stau cu ochii pe ceas, aşteptând să vadă dacă şi la ce oră trebuie să aprindă iar lumânările. Şi mai stau cu ochii pe centralele termice, ca nu cumva să sară în aer, pentru că detectoarele de gaz funcţionează tot băgate în priză. Şi mai stau cu ochii pe televizoare sau laptopuri, ca nu cumva să le bubuie în faţă de la „vârfurile” de curent, aşa cum se numesc în limbaj tehnic şocurile de alimentare. Şi mai stau cu frica-n suflet atunci când urcă în vreun lift, întrebându-se dacă reuşesc să iasă din el fără să-i prindă pana de curent. Şi mai stau cu ochii pe geam, să-şi vadă copiii atunci când vin, pe beznă, de la şcoală sau de la joacă, cu teama să nu li se întâmple ceva. Cam acesta e rezumatul a ceea ce ne-a spus Eugen Scarlat, marţi dimineaţă, venit de la prima oră să-i reclame pe cei de la Electrica şi care a aflat de la soţia sa, atunci când aproape ajunsese la redacţie, că în Ţiglina se picase iar curentul. Aşa, ca de „bună dimineaţa”.

Cine e de vină?

Luni seara a fost iar avarie în Ţigline. Patru ore şi două minute în cap (de la 18,49 până la 22,51), după cum precizează chiar un comunicat Electrica, postat pe site-ul filialei Muntenia Nord. Cauza avariei, care a afectat locuitorii din zonele Ţiglina I şi Ţiglina II, a fost „secţionarea accidentală a unui cablu subteran, ca urmare a unor lucrări executate de terţi”, spune comunicatul.

Am fost curioşi să aflăm cine sunt „terţii” ăştia care tot taie cabluri. Mai ales că nu se asfaltează nimic în zona respectivă, nu se sapă pe nicio stradă, nu se înlocuieşte nicio conductă. Pe site-ul Primăriei Galaţi, la rubrica „Autorizări construire”, nu apare NICIO autorizare eliberată pentru vreo stradă din cele două Ţigline pe luna noiembrie. Mai mult, să nu spună cineva că în România mai munceşte cineva pe străzi la 7-8 seara, doar în afară de cazul în care trebuie remediată o avarie. Or, Electrica spune că tocmai cei care „muncesc” produc avaria. Aşadar, de ce cade curentul aşa de des?

Reţeaua din Ţigline, veche de zeci de ani, a rămas subdimensionată faţă de consumul actual, cred Ilie Popa, Alexandru Vrânceanu şi Sandu Nicolai, de la asociaţiile 230 şi 212 din Ţiglina I, care au venit, tot marţi, la redacţie. „În vară, am avut 24 de ore întrerupere în Ţiglina I. Eu am fost de două ori la dl director al Electrica şi a zis că ne primeşte doar când are audienţă. Domnule, problema asta nu e pentru audienţă, este pentru ceva strict necesar. La mine în zonă e un transformator, care are probleme de când îl ştiu eu. Blocurile acestea fiind foarte vechi, de prin 1962, puterea instalată pe timpul acela e mult mai mică decât e necesar acum. Directorul Electrica încearcă să ne spună că nu are nicio vină. Ba da, are, pentru că nu a investit un leu. E mereu la fel, băieţii ăia schimbă capetele care s-au ars cu altele, exact la fel. Întreruperi continue. Aparatele noastre mai au puţin şi se distrug din cauza «şuturilor» de curent. Ni s-a spus să ne căutăm alt furnizor. Păi, sunt aceleaşi cabluri! Aşteaptă cumva cei de la Electrica să se defecteze vreo centrală şi să sară vreun bloc în aer?”, ne-a întrebat Ilie Popa.

Un incendiu care i-a lăsat „muţi” pe cei de la City Insurance timp de zece luni * Şi numărătoarea continuă

Coşmarul Dumitrei Sandache, din localitatea Hanu Conachi, a început pe 3 ianuarie anul acesta, atunci când i-a luat foc casa. Femeia se afla la muncă, în Italia, şi s-a întors acasă cât de repede a putut, o săptămână mai târziu. Ajunsă acasă, jale: toată casa era scrum, la pământ, din trei camere nu mai rămăsese nimic, nici pereţi, nici mobilă… Nimic! Agoniseala de-o viaţă ajunsese un morman de moloz şi de lucruri arse în mijlocul curţii. Mai mult, soţul femeii, care nici aşa nu se afla într-o stare prea fericită de sănătate, nu a mai putut să meargă deloc de când cu incendiul, din cauza şocului. De atunci stă numai în pat şi a făcut escare din cauza stării de imobilitate în care se află de mai bine de zece luni. Cei doi locuiesc de atunci într-o improvizaţie de locuinţă, căci altfel nu se poate numi, o casă neterminată, fără ferestre şi cu celofan prins cu leucoplast în loc de geamuri, cu un acoperiş reparat de curând şi prin care ploua „cu generozitate”, cu un fir de curent tras de la vecini, cu paturi şi şifonier de la „ajutoare” şi cu lucruri primite de la oameni cu inima mare, fie ei cunoscuţi sau nu. Nici contor nu au putut să-şi pună, pentru că nu au de unde să plătească 3.000 de lei, atât cât li s-a cerut. Îi mai ajută vecinii sau prietenii, cum e cazul tânărului Zamfir Stoica, un om admirabil, care, atunci când poate, vine şi pune mâna la tencuit pereţii şi la reparat acoperişul sau soba. Coincidenţă sau nu, chiar în ziua când noi am ajuns la casa femeii, o volă trimisă de primar luase un prim de transport din gunoiul şi molozul din curte. Mai bine mai târziu!…

„După ce ne-a luat foc casa, m-am întors acasă şi totul era scrum. A ars tot, aveam şi o bibliotecă cu o sută de cărţi, din care nu a mai rămas nimic. Am stat la fratele meu, la Tudor Vladimirescu, până în aprilie. Şi de atunci am stat fără curent, doar cu lumânare. Noroc cu vecina, care mi-a dat un fir. Domnii de la Electrica au spus că cei de la contoare sunt firmă separată şi că ei nu se ocupă de cazuri sociale, că trebuie să dau 30 de milioane (lei vechi - n.r.) să-mi pună contor. Contorul meu a ars. Chiar ieri a venit factura de la Electrica şi scrie că am minus 150 de lei, adică le-am plătit mai mult decât consumasem. Pentru că eu am plătit după ce mi-a luat foc casa, am zis să că, atunci când îmi pun contor, să nu mă încurce facturile alea dacă nu le plătesc, iar banii au rămas la ei, cu toate că nu avem contor. De la primărie mi-au zis că trebuie să plătesc două milioane, că doar nu munceşte nimeni degeaba, ca să-mi dea autorizaţiile alea ca să-mi pună lumină”, ne-a spus Dumitra Sandache.

Poliţă de asigurare degeaba?

Adevăratul subiect al evenimentului nefericit de la Hanu Conachi îl reprezintă faptul că Dumitra Sandache era asigurată pentru 20.000 de euro şi că nici până în ziua de azi, adică după mai bine de zece luni, femeia nu şi-a primit banii cuveniţi prin contractul semnat cu City Insurance. Pentru că, până la urmă, o poliţă de asigurare este un contract care trebuie respectat de ambele părţi care l-au semnat. Pe de o parte, asiguratul este obligat să respecte termenii stabiliţi, adică să plătească anual rata prevăzută, iar pe de altă parte asigurătorul trebuie să se achite de obligaţie şi să plătească despăgubirea respectivă în cazul în care evenimentul nefericit petrecut - în acest caz, incendiul - era  acoperit prin poliţă. Şi era!

{gallery}CazCasaArsaAsigurari{/gallery}

Asigurarea de la City Insurance, o asigurare facultativă pentru locuinţe, „Optim Casa”, fusese încheiată pe 12 august 2015 şi era valabilă până pe 11 august 2016. Incendiul s-a produs pe 3 ianuarie 2016, deci în termenul din poliţă. Prima de asigurare anuală, de 15 euro, fusese achitată integral pe 11 august 2015, prin ordin de plată. La categoria riscurilor asigurate: „cutremur de pământ, prăbuşire sau alunecare de teren, inundaţie, (…), explozie, căderi de corpuri, INCENDIU (s.n.)” etc. Deci, în ceea ce o priveşte, Dumitra Sandache era în regulă cu obligaţiile care îi reveneau - era asigurată în termen, cu plata la zi, iar incendiul era acoperit de poliţă, conform celor stipulate în contract. Logic, mingea era acum în terenul celor de la City Insurance, care ar fi trebuit să achite suma asigurată, adică 20.000 de euro. „Suma trebuie achitată”, au declarat, pentru „Viaţa liberă”, surse din piaţa asigurărilor. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat. Evident, cum s-a mai petrecut de foarte multe ori în România, atunci când firmele de asigurări mai trebuie să şi plătească, nu numai să încaseze banii, brusc ceva nu mai merge. Aşa încât a început o adevărată târguială a celor de la City Insurance cu femeia, „oferta” companiei de asigurări fiind de maxim 3.000 de euro! Probabil pe modelul „gura satului”: „Adică de ce să primeşti tu un miliard?”, cum i-ar fi spus femeii mai mulţi consăteni.

Asigurare sau târguială?

„Cei de la asigurări m-au amânat câteva luni. Au venit odată, când eram la Tudor, la fratele meu, că să semnăm ultimele acte şi să-mi deschid un cont în bancă, pentru că sunt bani mulţi şi nu pot să mi-i dea în numerar. Iar după aceea, ba că nu e numărul scris corect, că l-au scris pompierii greşit, ba că nu ştiu ce, tot au amânat. Am zis că-i dau la televiziune, după două zile m-a sunat dl inspector Stancu şi a zis că-mi face o ofertă de 12.000 de lei. Am zis că nu sunt de acord; aveam coşul de casă dezvelit, îmi ploua în casă, uşa de la intrare mi-a luat foc şi nu mai aveam uşă. Eu cu banii ăia îmi puneam contorul şi nu ştiu dacă reuşeam să-mi învelesc şi casa. Că mi-a ars tot, trei camere, asta în care suntem acum a fost casă nouă neterminată, de asta stăm în ea aşa. Inspectorul spune că, din suma totală, 2.000 de euro sunt lucrurile din casă şi că de asta îmi oferă numai 1.200 de lei. După ce am sunat la Bucureşti şi am spus că prin telefon mi s-a oferit suma aceea, la vreo două zile am primit un plic în care mi se ofereau 14.073 de lei despăgubire. I-am şi întrebat cum au ajuns la cei 73 de lei în coadă. Dacă luam banii, trebuia să semnez că nu o să merg la poliţie sau la o altă instituţie a statului să-i dau în judecată. Nu am semnat şi nu am luat niciun ban. Mi s-a spus că o să se recalculeze de la Bucureşti. Am lăsat să treacă luna august, că am zis că nu prea răspund când sunt în vacanţă, iar din septembrie sun în fiecare săptămână. Şi mi-au zis că o să primesc un răspuns urgent, pentru că sunt un caz social mai aparte, şi cu soţul foarte bolnav”, ne-a spus Dumitra Sandache.

Reacţia City Insurance

În acest paragraf de text ar fi trebuit să apară punctul de vedere al celor de la City Insurance despre cazul de la Hanu Conachi. La cele două numere de telefon la care am încercat să-l contactăm pe inspectorul Nicolae Stancu nu a răspuns nimeni. Am sunat la numărul de contact de pe site-ul City Insurance şi, după patru zile de aşteptări, niciun răspuns. Alte patru numere „de contact” de pe site au sunat în gol tot timpul. E-mailul trimis apoi pe adresa info.daune@cityinsurance.ro a rămas, şi el, fără răspuns. În final, filiala Galaţi a companiei, prin amabilitatea dnei Viviana Stoianof, a redirecţionat solicitarea „Vieţii libere” către reprezentanţii de la Bucureşti. Aproape de închiderea ediţiei, a venit, în sfârşit!, prima confirmare că cineva ne-a băgat în seamă, cerându-ne să facem o sesizare pe e-mail, la care să ni se răspundă, nu ştim când, pe aceeaşi cale. Răspunsul City Insurance SA va fi publicat atunci când va sosi.

„Nu se prea reped să despăgubească”

Există o prevedere legală prin care oamenii pot fi amendaţi dacă nu-şi asigură casele. Dar în cazul în care aceştia îşi rup de la gură, plătesc asigurarea şi apoi nu sunt despăgubiţi, cine plăteşte? „Am mai avut probleme cu firmele de asigurări, în sensul că nu se prea reped să despăgubească”, ne-a confirmat situaţia şi Manuel Lupu, primarul comunei Fundeni, de care ţine şi satul Hanu Conachi.

Conform unei statistici recente a Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), împotriva societăţii de asigurări City Insurance SA au fost înregistrate, în primele şase luni ale acestui an, cele mai multe petiţii, 1.877 la număr, mai mult de o treime din numărul total. Următoarele două societăţi clasate în topul nemulţumirilor exprimate de consumatori s-au aflat Asirom VIG SA (704 petiţii) şi Carpatica Asig SA (703). Important este că, prin Decizia 901 din 16 aprilie 2016,  ASF a dispus deschiderea procedurii de redresare financiară pe bază de plan la Societatea de Asigurare - Reasigurare City Insurance SA, în scopul apărării drepturilor şi intereselor legitime ale asiguraţilor, ca urmare a constatării faptului că valoarea coeficientului de lichiditate scăzuse sub nivelul limită prevăzut de dispoziţiile legale, ceea ce a condus la imposibilitatea onorării obligaţiilor asumate faţă de creditorii de asigurări.

Cu alte cuvinte, lupta Dumitrei Sandache pentru a-şi primi banii cuveniţi prin poliţa de asigurare ar putea deveni, în cel mai rău caz, un joc de-a „prinde orbul, scoate-i ochii”, iar în cel mai bun caz, dacă poate fi numit bun, o lungă aşteptare a deciziilor instanţelor judecătoreşti în frigul unei ierni pătrunzând prin celofanul prins cu leucoplast în „geam”.

Virginia Nicolau, o gălăţeancă ce locuieşte la intersecţia străzilor Vultur şi Traian, gard în gard cu o clădire din care a mai rămas doar fundaţia şi o jumătate de perete, a sunat zilele trecute la redacţie pentru a ne sesiza o problemă mai rar întâlnită. Femeia ne-a explicat că, din cauza gunoaielor care se tot adună pe terenul din vecinătatea casei, a cerut, împreună cu mai mulţi vecini, intervenţia Ecosalului, pentru curăţarea zonei. Numai că, la plecare, unul dintre utilajele serviciului public de salubrizare a acroşat gardul de cărămidă al curţii Virginiei Nicolau şi a dărâmat o porţiune din acesta.

"Sunt disperată acum. Practic, în curtea mea poate intra oricine, oricând, pentru că e o gaură mare. Nici nu e nevoie să se chinuie cineva. Cine îmi repară mie gardul?", ni s-a plâns doamna Nicolau.

Ce spun reprezentanţii Ecosal

Contactaţi telefonic, reprezentanţii serviciului public Ecosal ne-au spus că se vor interesa de problemă. "Ştim deja ce s-a întâmplat, am fost informaţi de şoferul implicat. El spune că abia a atins acel gard, însă vom face o anchetă şi, dacă vom constata că a fost vina operatorului utilaşului, vom repara noi gardul doamnei, fără nicio problemă", ne-a explicat Mirela Furtună, directorul Ecosal Galaţi. 

Până la finalizarea anchetei interne, însă, curtea Virginiei Nicolau este, practic, deschisă oricui.

Din sângele donat de o singură persoană pot fi ajutaţi trei pacienţi, deoarece se pot obţine unul, două sau chiar trei produse * Donarea nu este dureroasă şi nici nu are efecte adverse pentru donator, dar poate însemna o şansă în plus la viaţă pentru un bolnav aflat în stare gravă

Pentru a dona sânge trebuie să mergeţi la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Galaţi, unitate situată pe strada Regiment 11 Siret, lângă Parcul Viva.

O persoană poate deveni donatoare de sânge în condiţiile în care îndeplineşte o serie de criterii care sunt verificate în momentul în care se prezintă la centru. Prima condiţie obligatorie este vârsta minimă de 18 ani. Există recomandarea ca prima donare să se facă cât mai aproape de această vârstă. În general, cei care doresc să doneze sânge pentru prima dată după vârsta de 50 de ani sunt mai dificil de acceptat, ţinând cont de faptul că pot apărea o serie de afecţiuni care contraindică donarea. Un al doilea criteriu se referă la greutatea persoanei care donează: aceasta trebuie să aibă în jur de 60 de kg, dar bineînţeles că greutatea se corelează şi cu înălţimea, astfel încât să existe un raport optim între greutate, înălţime şi cantitatea de sânge recoltată. La o şedinţă de donare se recoltează aproximativ 450 ml (plus/minus 10 ml) de sânge.

Şi astmaticii pot dona

Foarte important este ca persoana care se prezintă să doneze să fie într-o perfectă stare de sănătate. În primul rând, să nu aibă în antecedente o serie de afecţiuni cronice. De exemplu, în caz de hipertensiune este contraindicată donarea de sânge la anumite valori ale tensiunii arteriale; de asemenea, în caz de anemie, la anumite valori ale hemoglobinei nu se recomandă donarea de sânge. Sunt însă şi situaţii când persoanele cu afecţiuni cronice pot dona sânge. De exemplu, în cazul alergiilor există contraindicaţii, dar nu în toate situaţiile. Dacă persoana are o alergie sezonieră care se declanşează numai în anumite perioade, în lunile în care nu are probleme, poate dona sânge. Şi în cazul astmului, o altă boală cronică, pot exista situaţii în care donarea să fie permisă. Poate fi un astm pe fond alergic, care se declanşează numai în anumite perioade, şi în acele perioade nu se poate dona sânge.

Alte condiţii

"Pentru a putea ajunge donator de sânge, este necesară şi îndeplinirea altor condiţii: să nu fi suferit în ultimele şase luni intervenţii chirurgicale; să nu urmeze tratament medicamentos (antiinflamatoare, contraceptive orale, antibiotice etc.); femeile trebuie să nu fie însărcinate, în perioada de lăuzie sau în perioada menstruală; să nu mănânce grăsimi în exces sau să bea alcool, cu cel puţin 48 de ore înaintea donării; să nu aibă sau să fi avut nu fi avut următoarele boli: hepatită cronică (B, C), TBC, sifilis, malarie, epilepsie, bruceloză (boală infecto-contagioasă a animalelor, transmisibilă la om prin alimentele provenite de la animalele bolnave şi care se manifestă prin febră mare, transpiraţie, mărirea splinei etc - n.r.), ulcer, diabet zaharat insulinodependent, boli de inimă sau boli de piele", se arată într-un comunicat al Centrului Regional de Transfuzii Galaţi.

Fără mâncăruri grase

Dimineaţă, înainte de a dona, puteţi bea o ceaşcă de ceai sau de cafea şi mânca un mic-dejun format în special din fructe şi legume. Nu trebuie mâncate alimente bogate în proteine şi grăsimi, cum sunt ouăle, laptele sau carnea (chiar şi cea slabă - n.r.). Înainte de a dona şi după, pentru un interval de o oră, nu trebuie să fumaţi.

De ce să donaţi

Atunci când vreţi să donaţi, următoarele analize sunt gratuite: RH; Grupa sanguină; Hepatita B, C; HIV (SIDA); TPHA (sifilis); ALT (probe hepatice). După ce aţi donat, veţi obţine o adeverinţă pentru o reducere de 50 la sută la transportul în comun, pentru 30 de zile. Angajaţii care donează beneficiază şi de o zi liberă. Nu în ultimul rând, donatorii primesc şi şapte bonuri de masă, în valoare de 65 de lei.

În plus, pentru persoanele sănătoase, donarea de sânge este benefică. Există studii care demonstrează creşterea duratei de viaţă a donatorilor de sânge faţă de cei care nu donează. Nu există riscul de infectare pentru donatorii de sânge, materialele folosite fiind sterile şi de unică utilizare.

În jur de 70 de gălăţeni vin zilnic la Centrul Regional de Transfuzii Galaţi, pentru a dona sânge. Gestul lor ajută zeci de bolnavi aflaţi în situaţii critice. O parte din sânge rămâne în spitalele din Galaţi, în vreme ce alte pungi sunt duse la Bucureşti, pentru tratamentul pacienţilor gălăţenilor internaţi în spitalele din Capitală. Recoltarea se face de luni până vineri, între orele 8,00 şi 12,00, la sediul situat pe strada Ciprian Porumbescu, în apropierea Parcului Viva.

S-au împlinit cinci ani de când Centrul Cultural "Dunărea de Jos" i-a încredinţat Pânzarul Moldovenesc unei asociaţii care, în 2011, se angajase să-l recondiţioneze în doar... patru luni * Acum, nava e aproape distrusă, iar autorităţile se plâng că asociaţia nu le răspunde la adresele oficiale în care o întreabă de soarta Pânzarului

"Cu scândurile scorojite şi catargul la pământ, Pânzarul Moldovenesc zace într-o dană a Damen Shipyard Galaţi şi riscă să ajungă surcele”. Aşa scriam, în iulie anul acesta, despre starea nenorocită în care se află celebra replică a corăbiei comerciale din vremea lui Ştefan cel Mare. O navă pentru construcţia căreia Consiliul Judeţean (CJ) a cheltuit aproape un milion de lei!

Senin, Centrul Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ), administratorul acestui bun aflat în patrimoniul privat al judeţului Galaţi, ne declara atunci că: „Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării se ocupă de conservarea, recondiţionarea şi evaluarea lui”, pe baza unui Acord de exploatare „în comun” valabil până în 2021.

Am fost curioşi să aflăm dacă - după articolul nostru şi temerile că în 2021 e posibil să nu mai rămână nici surcea din Pânzarul Moldovenesc - Centrul Cultural sau Consiliul Judeţean a luat vreo măsură. Le-am solicitat celor două instituţii publice, în baza Legii liberului acces la informaţiile de interes public, să ne spună la cât timp verifică situaţia Pânzarului Moldovenesc şi care au fost constatările ultimului control. De asemenea, le-am întrebat care au fost operaţiunile de evaluare, recondiţionare şi conservare de care a beneficiat Pânzarul Moldovenesc în perioada din octombrie 2011 - octombrie 2016 şi ce-a mai rămas de făcut.

Consiliul Judeţean deocamdată tace, dar răspunsul primit de la CCDJ este halucinant. Instituţia se plânge că asociaţia căreia i-a dat în custodie nava nu-i răspunde la adrese!

Explicaţiile Centrului Cultural

Potrivit Centrului Cultural, Pânzarul Moldovenesc a fost preluat pentru expertizare, reparaţii şi, ulterior, folosirea sa pentru promovarea zonei Dunării de Jos, de către Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, conform Acordului de cooperare încheiat pe 3 octombrie 2011 între CCDJ şi Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării.

„Încercările noastre de a clarifica situaţia Pânzarului Moldovenesc s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni şi anexăm, în copie, ultimele două documente transmise către Asociaţie (9 august 2016 şi 3 octombrie 2016). La niciunul dintre ele, sau la documentele emise anterior, nu am primit răspuns. În situaţia în care vor apărea noi informaţii pe parcursul procedurilor legale de clarificarea situaţiei Pânzarului Moldovenesc, vi le vom oferi cu promptitudine”, ne asigură Centrul Cultural.

Potrivit documentelor ataşate, CCDJ i-a solicitat asociaţiei, pe 9 august 2016, „informaţii referitoare la stadiul reparaţiilor efectuate, precum şi un set de fotografii cu evoluţia lucrărilor”. Pe 3 noiembrie, a încercat din nou: „Ca urmare a adresei din 9 august 2016, prin care vă solicitam informaţii cu privire la stadiul lucrărilor efectuate la Pânzarul Moldovenesc, aflat în custodia dvs. menţionăm că nu am primit, până la ora actuală, nicio informaţie legată de acest Pânzar”.

CCDJ precizează că solicită aceste informaţii conform prevederilor Acordului. Documentul stipulează clar că, pe toată perioada acordului, CCDJ are dreptul să solicite furnizarea oricăror informaţii şi documente legate de folosirea eficientă în exploatare a bunului mobil, iar asociaţia are obligaţia de a i le furniza. Dar n-o face! Nu că asta ar fi singura obligaţie din Acord pe care n-a respectat-o...

Ce prevedea Acordul

Acordul de cooperare a fost semnat de regretatul Sergiu Dumitrescu, fostul director al CCDJ, şi Viorel Ariton, directorul executiv al Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, la iniţiativa şi propunerea acesteia.

Acordul prevede clar: „CCDJ va pune la dispoziţia Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, în condiţiile legii, Pânzarul Moldovenesc, ce aparţine domeniului privat al judeţului Galaţi şi este în administrarea Centrului Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi, în vederea cercetării, promovării dezvoltării durabile a Dunării, şi punerii în valoare a potenţialului turistic”. Şi se obligă să nu împiedice Asociaţia să folosească nava, cu precizarea că, la rându-i, o poate utiliza „la acţiuni culturale stabilite de comun acord”.

„Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării are obligaţia asigurării resurselor financiare legate de reparaţi anuale, întreţinere de cheiaj, de echipaj, de autorizare, de pază, de asigurare, precum şi a altor cheltuieli necesare exploatării în condiţiile legii”, se arată în acord. Şi se angajează ca, la expirarea Acordului, să restituie Pânzarul Moldovenesc "în bună stare".

Patru luni pentru recondiţionare

„Pentru reutilizarea ambarcaţiunii în condiţii de siguranţă, s-a impus angajarea unor experţi care să evalueze starea fizică şi tehnică reală a navei, şi să facă recomandări cu privire la activităţile care se impun pentru utilizarea acesteia în bune condiţii”, scrie în devizul de recondiţionare a navei, parte componentă a Acordului de cooperare semnat.

Documentul prevede că recondiţionarea se va face pe o perioadă de patru luni: „La recondiţionarea Pânzarului va lucra o echipă formată din şase membri, personal calificat şi cu vastă experienţă în construcţia şi recondiţionarea ambarcaţiunilor”. Devizul total de lucrări se ridica, la acel moment, la 106.220 de euro din care: total materiale - 52.120 de euro, costuri manoperă - 41.600 de euro, costuri hală - 9.000 de euro, costuri expertizare - 3.500 de euro.

Trebuia refăcut din temelii

Devizul de lucrări, realizat de Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării în 2011, scotea în evidenţă multiple probleme şi chiar vicii de construcţie:

"Bordajul executat din pin prezintă în numeroase locuri deteriorări determinate de putrezirea materialului. Probabil, pentru a da un aspect cât mai apropiat de cel al ambarcaţiunii originale, în mai multe locuri au fost folosite materiale inadecvate, fapt care a determinat nu numai putrezirea acestora, dar şi retenţia de apă care a afectat şi materialele de bază folosite la construcţia navei. Se impune înlocuire lor cu materiale adecvate.

Din cauza protecţiei limitate asigurate de prelata care acoperă puntea, deşi aceasta a fost construită din lemn de tec, se impune o recondiţionare atentă a acesteia. Acest lucru trebuie făcut şi cu suprastructurile de pe punte.

Interiorul, din motive tehnice şi estetice, trebuie refăcut în întregime, pentru aceasta se va folosi placaj Okoume, rezistent la apă, folosit la construcţia ambarcaţiunilor.

Greementul necesită reconstrucţie parţială şi recondiţionare, elementele de susţinere ale acestuia trebuie schimbate şi velatura reproiectată şi confecţionată.

Copastia va fi refăcută în totalitate din lemn de mahon.

Pentru asigurarea comportamentului în orice condiţii de vreme şi navigaţie a navei, se va proceda la confecţionarea unui bordaj diagonal suprapus pe corpul existent, făcut din pin siberian amplasat. Peste acesta se va aplica longitudinal un ultim strat de bordaj din lemn de stejar. Lemnul de tec de pe punte va fi scos şi recondiţionat, iar baza din OSB va fi înlocuită cu placaje rezistente la apă”, se arată în document.

Cui i-a fost încredinţat Pânzarul?

Dacă Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării nu-i răspunde Centrului Cultural la adrese, am încercat să dăm noi de ea, conform datelor de contact indicate atât în Acordul de cooperare, cât şi de CCDJ. Numărul de telefon nu mai este valabil! La adresa precizată, Ana Ipătescu nr. 18 din Galaţi, am găsit un elegant complex rezidenţial, împrejmuit ca o cazemată, care avertizează din start: „Proprietate privată - Câine rău!”. Din păcate, nu am reuşit să pătrundem în incintă pentru a căuta apartamentul, neprecizat, în care ar putea fi sediul asociaţiei.

Conform datelor găsite în bilanţurile economice de pe portalul Ministerului Finanţelor, Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării este înregistrată pe 14 iulie 2011. Deci s-a născut cu două luni înainte de a i se oferi, pe tavă, Pânzarul.

Cât despre potenţa financiară în suportarea cheltuielilor mari, impuse de recondiţionarea şi întreţinerea navei, situaţiile financiare nu arată deloc optimist. Asociaţia a înregistrat în anul 2013 venituri de 7.649 de lei şi cheltuieli totale de 7.378 de lei, cu un efectiv de personal de cinci angajaţi. A încheiat anul 2014 cu un angajat, venituri de 10.043 de lei şi cheltuieli de 9.968 de lei, iar în 2015 a avut trei angajaţi, venituri de 28.575 de lei şi cheltuieli de 28.338 de lei.

În aceste condiţii, nu poţi să nu te întrebi retoric: de ce i-a dat Centrul Cultural Pânzarul Moldovenesc? Şi de ce nu i l-a luat până acum?

Ce spune constructorul Mihai Mihail: "Ca să iasă ce-a fost costă mai mult decât dacă s-ar face unul nou"

„Eu am văzut Pânzarul acum două luni! Ce dracu’ să mai vezi la el?!”, ne-a declarat, cu amărăciune, constructorul Pânzarului Moldovenesc, Mihai Mihail, când l-am întrebat ce mai ştie despre soarta Pânzarului. Când a auzit despre recondiţionarea lui, cu suma de peste o sută de mii de euro, replica a fost cât se poate de categorică: „Ca să iasă ce-a fost, costă mai mult decât dacă s-ar face unul nou”. Şi ne-a oferit şi argumente în acest sens.

„Ce era pus înăuntru: radar, sonar, GPS - sunt terminate! În prima iarnă, n-au golit instalaţia de răcire de la motor, a plouat în el şi s-a distrus motorul! Ca să nu mai folosească schela, au tăiat o poartă în bord prova, ca să intre în el pe uşă. E ca şi cum v-aş fi tăiat şi scos eu două coaste şi apoi v-aş fi cusut la loc! După ce l-a lovit tractorul acela de gunoi, doar l-au cârpit oleacă! Am dat comandă de husă pentru el, şi a dispărut şi husa, şi scheletul, plus accesoriile!

Ultima oară l-am lăcuit eu. Şi pe vremea lui Ştefan cel Mare îl dădeau cu smoală! Tot era ceva decât gol!

El a fost construit într-un sistem de îmbinare a filelor (scândurilor) şi dacă eu scot o scândură, este ca şi cum aş scoate o cărămidă de la mijlocul peretelui unei case! Cum mai ştiu eu să mai pun scândura la loc, dacă nu dau toate scândurile jos şi le fărâm pe toate! Ca să-l demontezi total, una - că se strică scândurile, a doua la mână - masticul acela, de peste 11 ani, nu mai e bun de nimic şi a treia la mână - trebuie curăţat!

N-au putut să-i dea două cepuri făcute - că eu aveam nişte locuri acolo, şi trebuia numai deschişi nişte robineţi, ca să curgă surplusul de apă! N-au făcut chestia asta! Cu banii ăştia, peste o sută de mii de euro, fac unul mai mic. Din hârtie!”, ne-a declarat, cu ironie amară, constructorul Pânzarului.

Dar nostalgia construcţiei navei încă mai rezistă în sufletul lui: „Pânzarul s-a făcut datorită unui entuziasm. Eu nu pot să fiu un farsor, ca alţii! Eu, dacă nu făceam Pânzarul, nu puteam să demonstrez altora, celor care mă înjură acum, că eu sunt în stare să fac chestia asta. Dar eu am demonstrat-o!”.

Bani frumoşi din exploatarea velierelor

Departe de noi gândul că realizarea Pânzarului Moldovenesc a fost o greşeală, dimpotrivă, credem că a fost un proiect temerar, pus în practică în cel mai pur stil păgubos românesc. Pentru că alţii fac bani frumoşi cu velierele. De pildă, în Armenia, pe lacul Sevan (foto), turiştii pot face croaziere cu o navă de epocă. Investiţia a fost una costisitoare, întreţinerea velierului este, an de an, scumpă, dar şi câştigul de pe urma excursiilor este substanţial.

Exemple putem găsi şi în ţară la noi. De pildă, Regata Velierelor, care a avut loc în septembrie, la Constanţa, a fost un eveniment care a atras, în cele trei zile, mii şi mii de vizitatori şi s-a bucurat de un uriaş succes. Singura navă românească prezentă la eveniment a fost Bricul "Mircea". Pânzarul Moldovenesc ar fi putut fi şi el prezent acolo... dacă n-ar fi zăcut, abandonat, în Damen.

Foto Marius Negri şi Florin Răvdan

{gallery}AbsurdDeGalatiPanzar{/gallery}

360 de elevi şi 63 de angajaţi ai şcolii urmează să fie testaţi, iar unitatea de învăţământ va fi dezinfectată

Alertă la Şcoala nr. 28 din Galaţi, după ce o profesoară de biologie a fost diagnosticată cu tuberculoză. Totul a început luni dimineaţă, când cadrul didactic a anunţat conducerea şcolii că se simte rău şi că nu poate veni la cursuri. Ulterior, profesoara de biologie a sunat la ambulanţă, a fost transportată la spital şi, în urma investigaţiilor, a fost diagnosticată cu tuberculoză. Rudele femeii au anunţat imediat şcoala, iar marţi, în jurul prânzului, unitatea de învăţământ a primit şi o informare scrisă de la Spitalul TBC. Drept urmare, conducerea unităţii de învăţământ a dispus imediat toate măsurile care se impun în astfel de cazuri. „În primul rând am informat Inspectoratul Şcolar, ca să se cunoască situaţia, am luat legătura cu Spitalul TBC, pentru a vedea ce trebuie să facem. Am asigurat, cu ajutorul Inspectoratului Şcolar, suplinirea programului doamnei profesor, ca să nu lăsăm clasele descoperite. De asemenea, am luat legătura cu DSP-ul, cu Sanepidul, pentru a şti care sunt paşii de urmat. Am făcut lista tuturor persoanelor de risc, adică tot corpul profesoral şi elevii care au intrat în contact cu doamna profesoară. Toată lumea va fi testată, copiii vor fi testaţi IDR, iar profesorii cu radiografie pulmonară”, ne-a explicat Camelia Bucşă, directoarea Şcolii Gimnaziale nr. 28.

Lecţii de igienă şi măsuri informative

Directoarea Şcolii nr. 28 a ţinut să îi informeze pe toţi elevii, pentru a evita panica. Mai mult, au fost făcute informări scrise pentru toţi părinţii, acestea fiind deja distribuite prin intermediul elevilor. „Am făcut o informare către colegi, am făcut un consiliu profesoral şi le-am adus la cunoştinţă situaţia. Personal am mers în clasele gimnaziale şi le-am explicat copiilor situaţia, pentru a nu intra în panică, pentru că atunci când lucrurile nu se cunosc foarte bine apare acest sentiment de panică. Diriginţii au primit o scrisorică, pe care fiecare copil trebuie să o ducă acasă, prin care am informat că avem o astfel de situaţie la nivelul şcolii şi că trebuie să avem acordul scris pentru testarea IDR”, a completat Camelia Bucşă.

În foto, Camelia Bucşă - director Şcoala nr. 28

De asemenea, în fiecare sală de curs au fost afişate reguli de igienă, astfel încât elevii să ştie cum trebuie să se ferească de boli.

Mulţi dintre părinţii care îşi aşteptau, ieri, copiii la şcoală nu ştiau despre această problemă, cel mai probabil urmând să intre în posesia scrisorilor de la direcţiune, dar au explicat faptul că îşi vor testa, măcar preventiv, copiii.

DSP-ul şi Spitalul TBC confirmă

Situaţia este cunoscută şi de Direcţia de Sănătate Publică Galaţi. „S-a confirmat un caz de tuberculoză cu bacilul Koch (BK). În consecinţă, ancheta epidemiologică este în derulare, iar în şcoală se va desfăşura o dezinfecţie terminală”, ne-a declarat Liliana Iordăchescu, purtătorul de cuvânt al DSP. „Doamna profesor are o formă de tuberculoză, cu prezenţa BK confirmată în microscopie, cultura este în lucru. Deja ancheta epidemiologică a fost declanşată”, a confirmat Marta Lefter, coordonator judeţean al programului de tuberculoză de la Spitalul TBC.

Anchetele epidemiologice sunt în plină desfăşurare, motiv pentru care conducerea unităţii de învăţământ a decis şi ziua în care va avea loc dezinfecţia. „Am făcut un consiliu de administraţie ad-hoc şi am decis comprimarea programului de mâine (n.r. astăzi, 17 noiembrie), toate orele se vor termina la 14,00, pentru ca o firmă specializată să poată veni în şcoală pentru o primă procedură de dezinfecţie cu substanţe avizate de Ministerul Sănătăţii. Vom face şi o procedură de revenire, după cinci zile”, ne-a explicat Camelia Bucşă.

Toţi elevii de gimnaziu vor fi testaţi

Profesoara de biologie preda la 362 de elevi, toţi urmând să fie testaţi. Ceilalţi elevi, până la 1.020 câţi sunt în total, vor fi supuşi testărilor IDR, doar dacă părinţii vor solicita acest lucru în scris conducerii şcolii. „Testarea IDR se va face în cabinetul medical al şcolii, începând de vineri. Vor fi testaţi toţi elevii de gimnaziu cu care doamna a intrat în contact, dar şi tot personalul angajat al unităţii, respectiv 63 de persoane. În cazul în care părinţii vor solicita o testare şi pentru cei mici, care nu au intrat în contact cu doamna profesoară, se va putea face acest lucru tot la noi la şcoală”, a explicat conducerea unităţii de învăţământ.

Primii elevi, de la clasa a VIII-a, au fost testaţi la Spitalul TBC încă de ieri. „Astăzi a fost chemată prima clasă de a VIII-a, iar vineri vom merge şi vom face testarea IDR pentru cele 13 clase la care preda doamna profesor pentru ca să putem citi şi interpreta această testare pe luni, 21 octombrie. Dacă sunt copii infectaţi vom afla de luni încolo. Copii care au avut reacţie puternică la IDR vor fi investigaţi şi radiologic, urmând a fi convocaţi la dispensarul TBC, pentru continuarea investigaţiilor de specialitate. Având în vedere că între ciclul de după-amiază, unde a predat doamna profesor şi cel de dimineaţă, când învaţă cei mici, este un număr de ore şi se face curăţenie generală, iar în fiecare dimineaţă se deschid geamurile, riscul de infectare a acelor copii este mult mai mic comparativ cu cel al copiilor care învaţă în clasele respective împreună cu doamna profesor. Astfel, riscul lor este apropiat de riscul populaţiei generale de a contacta infecţia şi de a face boala”, a ţinut să precizeze medicul Marta Lefter.

Întreaga situaţie este cunoscută şi de Inspectoratul Şcolar, care explică faptul că este foarte puţin probabil ca sursa infecţiei să fie depistată. „Situaţia este nedorită, dar toţi suntem supuşi îmbolnăvirilor. Situaţia din şcoală este coordonată conform procedurilor care se impun în asemenea situaţii. Ştim foarte bine că acest microb se poate lua de oriunde, se transmite pe cale aeriană, deci foarte puţin probabil să depistăm sursa îmbolnăvirii. Doamna profesor şi-a făcut analizele la început de an, dar, din păcate, să spun aşa, testarea pulmonară nu se mai face de câţiva ani. Era un demers, zic eu, benefic, chiar dacă era o supunere a organismului cadrului didactic la radiaţii în fiecare an, pentru că automat trebuia să facă această radiografie pulmonară, astfel se ţinea oarecum sub observaţie starea de sănătate a cadrului didactic. Manifestările acestei boli nu se văd decât în situaţii care sunt destul de grave, din păcate”, ne-a declarat Oana Enache, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Galaţi.

Tarifele maxime pentru abonamentele acordate elevilor ce pot fi practicate de operatorii de transport rutier variază de la 10 lei (fără TVA), pentru distanţa minimă de trei kilometri, până la 174 de lei (fără TVA), pentru distanţa maximă de 50 de kilometri. Sumele aferente fiecărei distanţe în interiorul acestui interval (3-50 kilometri) şi metodologia de calcul a acestor tarife au fost aprobate de Guvern săptămâna aceasta. Reglementarea unui tarif maximal se impunea în condiţiile în care tarifele practicate de operatorii de transport public au variaţii foarte mari pentru aceeaşi distanţă, preţurile maxime fiind şi de până la 13 ori mai mari decât preţurile minime.

Actul normativ adoptat este complementar ordonanţei de urgenţă aprobată în luna octombrie, prin care operatorii de transport rutier sunt obligaţi să emită abonamente pentru transportul elevilor, decontate integral din bugetul de stat pentru distanţe de până la 50 de kilometri.

Tarifele maxime pentru abonamentele de transport şcolar sunt valabile până la 1 septembrie 2017. Ulterior, autorităţile competente în domeniu vor efectua o analiză amănunţită în vederea actualizării de către Guvern a nivelului tarifelor. în funcţie de noile costuri ale companiilor de transport, precum şi pentru a se stabili dacă există zone omogene din punct de vedere al condiţiilor specifice furnizării serviciului de transport, care să justifice stabilirea de tarife diferenţiate. Tariful maxim per kilometru se va stabili pe baza unor standarde de cost emise de autorităţile cu atribuţii de reglementare pe pieţele serviciilor de transport de persoane. Decizia face parte din măsurile de combatere şi reducere a abandonului şcolar, în condiţiile în care principala cauză o reprezintă costurile aferente participării la cursuri. Conform datelor existente la nivelul Ministerului Educaţiei, în anul şcolar 2015-2016 peste 125.000 de elevi au făcut naveta zilnic folosind transportul rutier pentru a ajunge la cursuri. În acelaşi timp, măsura a fost luată având în vedere că România este a treia ţară din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a şcolii, 19 la sută din populaţia de 18-24 de ani, rată care a crescut de la 17 la sută, în 2013. De asemenea, s-a avut în vedere şi faptul că unul din cinci elevi din învăţământul secundar superior face naveta pentru a ajunge la ore, peste jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani locuieşte în mediul rural, iar liceele şi şcolile profesionale sunt situate în general în zona urbană.

Un poliţist de la Griviţa a fost condamnat la închisoare cu suspendare după ce a falsificat un proces verbal întocmit în urma unui accident. Cazul a fost instrumentat de lucrătorii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.) - Serviciului Judeţean Anticorupţie (S.J.A.) Galaţi şi avizat două persoane, respectiv poliţistul Mihai Radu şi pe Liviu Cătălin Rubică.

Anchetatorii au arătat că, la insistenţele inculpatului Liviu Cătălin Rubică, „agentul de poliţie Mihai Radu, şef de post în cadrul I.P.J. Galaţi - Post Poliţie Comunală Griviţa, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a consemnat în fals declaraţiile conducătorilor auto şi a întocmit în fals procesul verbal de constatare şi schiţa accidentului rutier din data de 14.10.2008, produs pe raza comunei Griviţa, judeţul Galaţi. Astfel, poliţistul a atestat în mod nereal că autotrenul cu semiremorca aparţinând S.C. Biacor Oil SRL Vânători ar fi lovit un autocamion, suferind avarii care au necesitat reparaţii în valoare de 69.060 de lei”, se arată într-un comunicat al DGA.

Înscrisurile întocmite de poliţistul Radu i-au fost predate lui Liviu Cătălin Rubică, pentru ca acesta să întocmească dosarul de daune la asiguratorul auto. „Acţionând în această modalitate, la solicitarea şi în sprijinul  inculpatului Rubică Liviu Cătălin, agentul de poliţie a asigurat societăţii Biacor Oil un folos patrimonial injust, cu consecinţa prejudicierii părţii civile S.C. Omniasig Vienna Insurance Group cu suma de 69.060 de lei, reprezentând despăgubirile băneşti acordate de asigurator pentru reparaţiile efectuate autovehiculelor avariate în pretinsul accident”, mai reţin anchetatorii.

Ţinând cont de aceste aspecte, Radu şi Rubică au fost trimişi în judecată şi condamnaţi la instanţa de fond. Nemulţumiţi, cei doi au atacat sentinţa, iar magistraţii Curţii de Apel Galaţi decis că pedepsele aplicate celor doi inculpaţi trebuie menţinute. Astfel, Mihai Radu a rămas cu o pedeapsă de doi ani şi 11 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, iar Liviu Cătălin Rubică cu o pedeapsă de doi ani şi patru luni pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Judecătorii au decis suspendarea executării pedepselor pentru cei doi inculpaţi pe o perioadă de încercare de doi ani.

Municipalitatea vrea să transforme clădirea de pe Domnească nr. 58, care în prezent găzduieşte tot felul de birouri, în spaţiu pentru expoziţii temporare

Din multitudinea de clădiri vechi, cu arhitectură de epocă sau declarate monumente istorice, care se degradează pe zi ce trece în centrul oraşului, un imobil ar putea avea şansa de a fi reabilitat pe bani europeni. Este vorba despre clădirea din strada Domnească nr. 58, din imediata vecinătate a Palatului Administrativ, imobil înscris în Lista monumentelor istorice, datat 1872, aşa cum se poate citi şi pe frontispiciul lui. Deocamdată, Primăria municipiului Galaţi face primul pas: a găsit firma care să-i facă documentaţia necesară cu care, mai apoi, să acceseze finanţare europeană.

Contract de 71.736 de lei cu TVA

Potrivit anunţului postat pe portalul Primăriei, SC Proiect SA şi-a adjudecat contractul de prestări servicii pentru întocmirea proiectului faza Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii la obiectivul “Reabilitare Zonă Istorică, Municipiul Galaţi - Reabilitare imobil strada Domnească nr. 58“.

Pentru documentaţie, Primăria va plăti suma de 71.736 de lei cu TVA, termenul de realizare fiind de 60 de zile. Mai departe, municipalitatea intenţionează accesarea de fonduri nerambursabile în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 5 „Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”.

Ce planuri are administraţia locală

Conform Biroului de presă al Primăriei, prin proiect se va prevedea amenajarea spaţiului pentru expoziţii temporare, prin realizarea unei întregi serii de lucrări. În primul rând se au în vedere lucrări de restaurare, protecţie şi conservare a monumentului istoric, consolidarea (dacă este cazul) a structurilor de rezistenţă, desigur, în conformitate cu normativele tehnice în vigoare şi cu concluziile şi recomandările expertizei tehnice, şi amenajarea unor spaţii expoziţionale multifuncţionale, pentru expuneri şi manifestări interactive.

Nu mai puţin importante sunt restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dotările interioare, refacerea pardoselilor, a finisajelor interioare şi exterioare corespunzătoare noi destinaţii. Pe listă se află şi refacerea scărilor de acces, precum şi soluţionarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi.

De asemenea lucrările vor viza şi încălzirea spatiilor prin ridicarea performanţei energetice a clădirilor, în vederea reducerii consumului de energie termică, fără a afecta statutul de monument istoric al construcţiei, amenajare exterioară, dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil. Amenajarea exterioară prin lucrări peisagistice, decorative şi de revitalizare a spaţiilor funcţionale, a parcării, căilor de acces şi a iluminatului arhitectural interior şi exterior.

Rămâne de văzut dacă Primăria va reuşi să obţină bani europeni. Cert este că, în mandatul trecut, Primăria în tandem cu Consiliul Judeţean au reuşit, tot cu fonduri europene, să reabiliteze un singur imobil de epocă, cel de pe strada Domnească nr. 91, care acum adăposteşte Centrul Multicultural "Dunărea de Jos".

Pe ultima sută de metri a mandatului, Executivul tehnocrat a reuşit să producă una dintre cele mai profunde schimbări în sistemul sanitar românesc, din ultimii ani. În timp ce guvernele politice au avut grijă să politizeze excesiv funcţiile de conducere din spitale şi să îngrădească accesul specialiştilor la vârful unităţilor sanitare de stat, prin tot felul de prevederi legale discriminatorii, Guvernul actual liberalizează accesul la funcţiile de manageri din spitale, iar pentru şefii de secţii impune concursuri, întrucât, potrivit Executivului, „aceasta reprezintă metoda cea mai obiectivă şi transparentă pentru desemnarea celei mai potrivite persoane”.

Guvernul a adoptat, în şedinţa de săptămâna aceasta, Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prin care se lărgeşte sfera persoanelor care pot ocupa funcţia de manager. Până la adoptarea ordonanţei, exista obligaţia managerilor din spitalele clinice de a fi cadru universitar sau medic primar, o măsură „care îngrădea în mod nejustificat accesul la această funcţie, cu consecinţe negative în procesul de selecţie şi în desfăşurarea activităţii de management”. De acum, selecţia acestora se poate face şi din rândul altor categorii de specialişti cu experienţă şi abilităţi de conducere dovedite.

Pentru a asigura o conducere cât mai profesionistă a spitalelor, au fost extinse şi incompatibilităţile pentru manager şi ceilalţi membri ai comitetului director (director medical, director financiar-contabil şi, în spitalele cu peste 400 de paturi, directorul de îngrijiri). Astfel, aceste funcţii devin incompatibile cu cele de conducere, administrare şi control la nivelul partidelor politice sau al societăţilor comerciale. De asemenea, la propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul a avut grijă să extindă conflictul de interese pentru persoanele din conducerea spitalelor şi cu „deţinerea de către soţul/soţia, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai managerului, a funcţiei de membru în comitetul director, şef de secţie, laborator sau serviciu medical sau a unei alte funcţii de conducere, inclusiv de natură administrativă, în cadrul spitalului la care persoana în cauză exercită funcţia de manager; alte situaţii în care managerul, soţul/soţia, rudele ori afinii managerului până la gradul al IV-lea inclusiv au un interes de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a funcţiei de manager”. În plus, un manager sau membrii comitetului director nu vor avea voie să primească finanţare pentru activităţile didactice sau de cercetare ştiinţifică din partea furnizorilor de bunuri şi servicii ai spitalului. Şefii de secţii nu vor mai fi numiţi, ci vor susţine concursuri.

„Societatea trebuie să îşi ia spitalele înapoi”

„Medicii, pacienţii şi toţi oamenii din sistem merită să lucreze şi să fie trataţi în locuri cu ordine şi curăţenie! Când facem curăţenie, începem prin a duce gunoiul şi a deschide fereastra. Gunoiul a fost şi este încă în multe locuri ascuns sub preş. Astăzi (miercuri n.r.) am început să batem covoarele şi am deschis ceva mai larg fereastra. Mica reformă a managementului de spital, aprobată prin ordonanţă de urgenţă, este doar un prim pas din ce ar trebui să se întâmple în sistemul public de sănătate. Depolitizarea, profesionalizarea managementului de spital şi orientarea acestuia către comunitate şi pacienţi va avea nevoie de atenţia, suportul şi implicarea noastră, a tuturor. Medici tineri care pleacă din ţară pentru că ştiu că în puţinele spitale mari nu au nicio şansă dacă nu sunt rudele cuiva, posturi care se cumpără cu câteva mii sau zeci de mii de euro, medicamente care ies din spitale către piaţa neagră din alte state, achiziţii de lucrări, curăţenie, reactivi şi alte consumabile la preturi de două ori, de patru ori sau chiar de opt ori mai mari decât preţul pieţei. Toate acestea nu se vor termina până când societatea nu îşi va lua spitalele înapoi, până când managerii nu se vor simţi responsabili, în primul rând faţă de comunitate, faţă de pacienţi şi faţă de echipa din spital, nu faţă de ministru, de universitate sau de oricine altcineva”, a scris ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pe pagina sa de Facebook.

”Regina Aerului” - Smaranda Brăescu, căpitanul Napoleon Alexandru Popescu, arheologul Mihalache Brudiu, antrenorul de haltere Costel Dimofte, sculptorul Sergiu Dumitrescu, actorul Vlad Vasiliu şi jurnalistul Radu Macovei ar putea deveni Cetăţeni de Onoare ai Galaţiului

Panoplia Cetăţenilor de Onoare ai municipiului Galaţi s-ar putea îmbogăţi, la finele acestui an, cu şapte nume noi. Pe masa aleşilor locali ai Galaţiului au ajuns propunerile pentru acordarea acestei înalte distincţii. Conform regulamentului în vigoare: „Titlul de cetăţean de onoare al municipiului Galaţi se acordă persoanelor care s-au remarcat cu rezultate meritorii în activitatea lor şi care au o anumită legătură cu municipiul Galaţi”. Iată cine sunt cei propuşi pentru „cetăţenia de onoare” şi care sunt argumentele pentru a li se decerna această distincţie.

Smaranda Brăescu

Supranumită “Regina Aerului”, Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România, campioană europeană la paraşutism (1931) şi campioană mondială (în 1932 la Sacramento, SUA). Nominalizarea pentru a deveni, post mortem, Cetăţean de Onoare a venit din partea pilot instr. drd. ing. Neculae Preda – Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. Pe lângă palmaresul aeronautic, Smaranda Brăescu a fost voluntar în cel de-al doilea război mondial, atât pe fost frontul de est, cât şi pe frontul de vest.

Napoleon Alexandru Popescu

Titlul de „Cetăţean de Onoare” post mortem este propus a-i fi acordat şi căpitanului Napoleon Alexandru Popescu. Motivaţia pentru oferirea înaltei distincţii a venit din partea Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Comandantul Companiei a V-a a Regimentului Care de Luptă de la Galaţi, Napoleon Alexandru Popescu a fost singurul ofiţer român, care, împreună cu o mână de soldaţi, a oprit înaintarea trupelor sovietice de ocupaţie în Basarabia, la capul de pod de peste Prut Galaţi – Giurgiuleşti, în vara anului 1940.

Sergiu Dumitrescu

Şi în cazul artistului Sergiu Marin Dumitrescu, nominalizarea pentru acordarea, post mortem, a titlului de Cetăţean de Onoare a venit tot din partea Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Sergiu Dumitrescu a avut o bogată activitate artistică, concretizată prin numeroase expoziţii personale şi de grup, în ţară şi în străinătate. „Oraşul poartă cu mândrie haina geometrică a sculpturilor cu semnătura artistului – lucrarea Veşmânt”, se arată în documentele care însoţesc propunerea. Ca manager al CCDJ, între anii 2001-2004 şi 2009-2016 a înfiinţat: Ansamblul Folcloric „Doina Covurluiului”, Târgul Meşterilor Populari, Corala de copii „Allegria” şi Fanfara „Valurile Dunării”.

Mihalache Brudiu

Propus de Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi, care i-a conferit, anul acesta, titlul de Profesor Emerit, prof. univ. dr. Mihalache Brudiu a desfăşurat, timp de cinci decenii, o activitate de excepţie în domeniul cercetării şi a învăţământului arheologic. “Considerat ca unul dintre cei mai harnici arheologi ai României, este unicul care a cartat un număr de peste 430 de tumuli, dintre care o bună parte au fost cercetaţi şi descoperiţi de el, cu fonduri extraordinar de mici, dar şi cu ajutorul unor oameni deosebiţi care l-au sprijinit şi l-au înţeles, cu ajutorul cărora a salvat istoria de sub tumuli”, se arată în expunerea de motive pentru acordarea, post mortem, a titlului de Cetăţean de Onoare.

Costel Dimofte

Nominalizat de către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, Costel Dimofte este profesor şi antrenor de haltere, doctor în ştiinţe pedagogice, antrenor emerit, maestru al sportului, şi a obţinut rezultate extraordinare la campionatele mondiale europene şi naţionale. De asemenea, este arbitru internaţional, din 2000, la diferite campionate mondiale şi europene de seniori şi juniori. Acum este propus pentru a-i fi decernat titlul de Cetăţean de Onoare.

Radu Macovei

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi l-a nominalizat pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare pe Radu Macovei. „Reputat jurnalist, iniţiator al unor campanii publicistice de mare impact, care au dus la crearea Taberei de Sculptură în Metal de pe Faleza Dunării şi a Festivalului de Comedie gălăţean. Pentru prestigioasa carieră jurnalistică a primit numeroase distincţii, iar volumul său de eseuri "Vremea struţo-cămilei" este considerat de critica de specialitate un adevărat manual de presă”, se arată în expunerea de motive.

Vlad Vasiliu

Propus tot de către Direcţia Judeţeană de Cultură, Vlad Vasiliu este prezentat drept personalitatea artistică de numele căruia se leagă o frumoasă şi bogată carieră în teatrul gălăţean, delectându-i pe spectatori cu roluri dintre cele mai variate. Profesor şi director al Teatrului Dramatic „Fani Tardini” în perioada 2006-2012, fondator al Cenaclului artelor – Serfioti, este şi autorul unor volume de versuri „Toamna iguanei”. Pentru aceste motive este nominalizat pentru acordarea titlului de Cetăţean de Onoare”.
Rămâne de văzut dacă aleşii locali vor fi de acord cu aceste propuneri şi le vor aproba prin vot.

În urmă cu două săptămâni vă scriam cu inima frântă despre cei şapte micuţi ce locuiesc doar cu mama, într-o căsuţă dărăpănată, lipsiţi de ajutor. În tot acest timp cititorii ne-au uimit cu modul în care s-au organizat, pentru a le întinde o mână de ajutor. Un lucru este cert: fie că au venit la redacţie, fie că au organizat grupuri pe Facebook sau că au mers direct la micuţi, gălăţenii s-au mobilizat în cel mai frumos mod şi au făcut o familie fericită.

Vecinul, Anghel Nelu, care ne-a sesizat anterior problemele ce îi apasă pe micuţi, a reuşit cu ajutorul unor prieteni, să le cumpere o altă locuinţă, mai încăpătoare şi mai călduroasă, nelocuită de şapte ani, care, parcă îi şi aştepta de mult timp.

Când am ajuns în faţa noii case, erau acasă cinci dintre ei şi nu s-au sfiit deloc din a-mi arăta bucuria de a mă vedea. De când i-am văzut la poartă m-a cuprins o emoţie nemărginită şi involuntar am zâmbit cu gura până la urechi.

Prichindeii care în urmă cu puţin timp mă aşteptau desculţi, cu hainele ponosite sau murdare, m-au întâmpinat acum cu râsete colorate, frumos îmbrăcaţi şi încălţaţi.

Păşind în curte, i-am observat încercând să îşi ajute mama, la treburile casei, aspect ce m-a bucurat şi mai mult.

Acum, copiii au o casă mai mare, o curte imensă, curent electric şi apă potabilă. Însă, cea pe chipul căreia se cunoştea liniştea şi împlinirea sufletească, a fost mama. „Acum îmi e mai mare dragul să trăiesc. Îi văd şi pe ei fericiţi, zburdând prin curte. Am ce să le dau de mâncare, avem căldură şi iarna asta şi sunt sănătoşi. Ce mi-aş mai putea dori? Un viitor mai bun pentru ei şi sper că voi reuşi”, ne spune zâmbind mama copiilor.

Am mers împreună la maşină, pentru a descărca lucrurile pe care le-au primit de la cititorii cu suflet mare. Haine, dulciuri, jucării, veselă, lenjerie şi multe alimente neperisabile. La văzul acestora copiii şi-au manifestat entuziasmul, îngrămădindu-se pentru a căra fiecare cât mai multe.

După ce au terminat de adus în curte toate lucrurile primite, aceştia au fost răsplătiţi, cu  o jucărie de pluş. S-au bucurat atât de mult de darurile primite, încât ne-au făcut şi pe noi să zâmbim din tot sufletul.

Mama, împreună cu cei şapte prichindei, vă mulţumesc pentru bunătatea şi iubirea de care aţi dat dovadă şi ne promit că în maximum un an lucrurile vor fi şi mai bune şi luminoase.

- crede universitarul Joseph Amiri, din Washington D.C., venit la Galaţi prin intermediul unei burse Fulbright

Cu studii politice, tânărul asistent universitar Joseph Amiri de la Universitatea Maryland, College Park, SUA, originar chiar din Washington D. C., prezent la Galaţi, unde predă engleza pentru un semestru, graţie unei burse Fulbright, a fost invitat la o dezbatere pe tema abia încheiatelor alegeri americane. Mi-a răspuns şi la câteva întrebări în exclusivitate. Student în România lui Vladimir Tismăneanu, pe care îl priveşte cu admiraţie, tânărul american cu rădăcini iraniene (de unde şi numele de familie) şi simpatii deschis democrate (deşi n-a avut acum posibilitatea să voteze, însă) a fost şi membru în Peace Corps, organizaţie pentru voluntariat creată în ´51 de către preşedintele Kennedy în scopul răspândirii ideilor democratice şi de afaceri, a tehnologiei şi educaţiei moderne în lume. În această calitate a fost însă expulzat, după doi ani în Ucraina. Cunoscător de spaniolă „cu accent de gringo”, a fost apoi şi în Ecuador, înainte de a ajunge pe la noi.

- Nu mă aştept ca preşedintele Trump să rămână consecvent în agresivitate, căci s-a repliat repetat şi până acum în poziţiile sale. Probabil că va renunţa la anumite poziţii prea periculoase, dar s-a remarcat deja prin mesajul xenofob şi mai ales prin simpatia arătată faţă de politica lui Putin, de exemplu. Odinioară, şi Henry Ford şi-a arătat simpatia pentru Hitler, iar preşedintele Roosevelt, pentru Stalin. O admiraţie pentru Putere. Vor afecta aceste lucruri imaginea SUA, pe care ne-am obişnuit să o privim ca pe un exportator de democraţie?
- Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră, că nu va mai fi atât de virulent pe cât a fost în campanie. Este însă clar că este bolnav după putere. Simpatia pe care i-o arată lui Putin demonstrează că e îmbătat de putere. El crede că deţine toate răspunsurile şi că nu mai are deci nevoie de opinia altora, iar aceasta afectează foarte mult democraţia. În Statele Unite ale Americii primează echilibrul între cele trei ramuri ale guvernării – Executiv, Legislativ şi Justiţie, iar atitudinea lui Trump afectează însuşi sistemul care susţine democraţia americană. Sper ca sistemul să nu ajungă să fie blocat.
– Ce a influenţat cel mai mult votul care face ca jumătate dintre americani să susţină o soluţie neliniştitoare? Am observat şi lucruri care se repetă: lipsa de sinceritate (explicabilă… masculin) a preşedintelui Clinton, în scandalul Biroului Oval, iar acum ezitarea lui Hillary Clinton de a recunoaşte greşeala de a trimite mailuri pe linie neprotejată. Dar oare nu este vorba şi de un misoginism al electoratului american? Alături de un limbaj cam formal din partea candidatei democrate…
- Atunci, şi comportamentul neonest al lui Bill Clinton a înfluenţat rezultatul alegerilor, după ce a minţit în timpul scandalului Biroului Oval, susţinând că „a fumat, nu a inhalat”.  Mă întreb însă ce ar fi putut să spună… Şi acum, referitor la e-mailurile lui Hillary Clinton, ea ar fi trebuit să aducă în discuţie mai demult această problemă, ca să nu-i ofere un atu de ultimă oră lui Trump. Chiar dacă FBI a intervenit, spunând că nu este o problemă de justiţie, aceasta a ajutat, însă s-a petrecut prea târziu… Despre misoginism, nu e nevoie să mai amintesc declaraţiile misogine ale lui Trump şi de cuvintele jignitoare la adresa femeilor.  Da, Trump a vorbit mai pe înţelesul oamenilor obişnuiţi. În SUA de azi, societatea este mai mult misogină, decât rasistă. Şi nici alegerea preşedintelui Obama nu a rezolvat problema rasismului. Alegerea lui Hillary Clinton ar fi fost o noutate absolută în istoria  SUA – prima femeie-preşedinte. Iar  dacă Trump n-ar fi avut un discurs atât de strident, probabil că acum am fi asistat la alegerea primei femei la Casa Albă.
- Puteţi anticipa viitoarea politică externă americană? Chiar dacă mai este contrazis chiar şi în Partidul Republican, preşedintele Trump are asigurată majoritatea confortabilă în ambele camere ale Congresului – nu ar putea deci să se schimbe politica externă, din clasica tensiune între Est şi Vest, între un război (cel puţin) rece Occident - Orient?
- Între Nordul şi Sudul SUA?…
- Nu, între Occident şi Orient („The Telegraph” semnala că, la numai câteva ore după aflarea rezultatelor, ministrul israelian al Educaţiei declara deja că „victoria lui Donald Trump înseamnă că palestinienii nu vor avea propriul lor stat”, în ciuda unor eforturi diplomatice internaţionale de decenii - n.red.) Observăm apropierea lui Trump de Rusia, dar şi atacurile împotriva Chinei…
- Nu am un răspuns clar, nu ştiu ce ne va rezerva viitorul, cu China, cu Rusia. Totul depinde de negocieri. Însă, dat fiind temperamentul lui Trump, nu cred că se va descurca pentru a ajunge la un compromis extern onorabil. După părerea mea, acest nou război rece va fi între Occident şi Orientul Mijlociu. Relaţia amicală între Trump şi Putin se pare că va evolua, că vor colabora, pe principiul „Divide et impera”  („Dezbină şi stăpâneşte” – în latină, expresie atribuită regelui Filip al Macedoniei, tatăl lui Alexandru, ori lui Cezar). Mă îngrijorează şi declaraţiile lui Trump privind NATO. Potrivit lui, SUA îşi va lua mâna de pe Ţările Baltice şi aceasta sună ca o invitaţie făcută lui Putin, a-i cânta în strună preşedintelui rus care, în spiritul fostului URSS, are ambiţii geografice globale cât mai mari.

Problemele oamenilor care şi-au văzut agoniseala de-o viaţă distrusă de ape nu şi-au găsit loc nici pe agenda actualilor, nici a viitorilor parlamentari

O lună şi o săptămână. Atât a trecut de la inundaţiile catastrofale din judeţul Galaţi. Autorităţile ne-au informat că 22 de localităţi din judeţ au avut de suferit din cauza inundaţiilor, trei dintre ele, Slobozia Conachi, Cuza Vodă şi Pechea, fiind însă grav afectate. 1.270 de persoane au fost evacuate, din care 600 la Slobozia Conachi, 400 la Cuza Vodă, 250 la Pechea şi 20 la Schela. În total, apele au afectat 743 de locuinţe. După o lună, oamenii şi-au reluat, atât cât se poate, viaţa, chiar dacă nu au primit încă ajutoare financiare de la stat pentru refacerea locuinţelor. Mai este puţin şi iarna îşi va intra pe deplin în drepturi, iar oamenii ridică din umeri atunci când îi întrebi ce vor face în sezonul rece. Cei care au puterea de a-i ajuta au uitat însă de ei. Şi asta în condiţiile în care suntem în plină campanie electorală, iar voturile oamenilor din judeţul Galaţi ar putea face, de departe, diferenţa pe 11 decembrie. Problemele oamenilor care şi-au văzut agoniseala de-o viaţă distrusă de ape nu şi-au găsit loc nici pe agenda actualilor, nici pe cea a viitorilor parlamentari.

Asta au remarcat şi cei cu care am stat de vorbă şi care încă mai speră că cineva îşi va aduce aminte de ei înainte de prima ninsoare.

Modulul, pentru a doua oară casă

Una dintre casele afectate de inundaţii este cea a familiei Neagu din Slobozia Conachi. Liliana Neagu este resemnată şi povesteşte că trăieşte pentru a doua oară acelaşi coşmar. „Am fost inundaţi şi în 2013. Apele ne-au distrus tot atunci. Am primit despăgubiri de la Guvern pentru că, în urma evaluării, s-a stabilit că imobilul a fost afectat în proporţie de 75 la sută. Acum ne-au spus că este afectat în proporţie de 50 la sută. Aşteptăm să vedem ce se va decide acum. Data trecută, cu banii primiţi am cimentuit casa. Dacă nu făceam acest lucru acum nu mai era în picioare. Ar fi fost distrusă de tot”, explică femeia.

Casa în care locuia înainte de inundaţii este acum aproape goală. Mobila este distrusă aproape în totalitate. Hainele femeii şi ale soţului au fost spălate şi depozitate în containerul din curte. „Înainte cu câteva zile de inundaţii ne-au anunţat că vor veni să ridice modulul pe care ni l-au dat în 2013. Îmi aduc aminte că luni ne-au spus că vin miercuri să îl pregătească de ridicat. Nu au mai ajuns la noi, pentru că în acea zi a venit viitura. Stăm chiar lângă pârâu şi riscăm tot timpul să ne trezim cu apa în curte. Dar unde să ne ducem? Aici am muncit o viaţă”, ne-a spus Liliana Neagu.

Astfel, familia a rămas cu modulul în curte, iar apa nu l-a ocolit. „Am scos mâlul din el cu lopata şi apoi am pus furtunul şi l-am spălat.  După ce l-am curăţat şi s-a uscat ne-am pus în el hainele şi lucrurile pe care am reuşit să le mai salvăm”, ne-a explicat femeia în timp ce ne conducea spre modul.

Paturi de campanie pentru dormit

Familia Neagu locuieşte acum la nişte vecini, dar vrea să se întoarcă acasă. Au fost informaţi că vor primi calorifere pentru modul, iar asta le-a dat speranţă. „În 2013, am avut calorifere şi ne-am încălzit modulul pentru a putea locui în el. După ce ne-am refăcut casa, am predat caloriferele la primărie. Acum ne-au spus că ni le aduc din nou. În momentul în care le vom primi, ne vom muta acasă. Vecinii sau rudele te ţin când eşti la necaz, dar cât poţi sta şi pe capul lor?”, întreabă, retoric, Liliana Neagu.

Doar caloriferele lipsesc pentru ca modulul să fie gata de locuit. Două paturi de campanie, primite de la autorităţi imediat după inundaţii, au fost amplasate şi aranjate pentru dormit. „Aici ne vom petrece iarna. Am mai stat aici şi în 2013, aşa că ştim cum este. Nu avem ce face”, a conchis femeia.

Casa lor, pentru care au muncit o viaţă, nu poate fi locuită, pentru că are pereţii umezi încă şi are nevoie de reparaţii, care costă. Şi, cum ajutoarele financiare nu au fost alocate pentru judeţul Galaţi, şansa să locuiască la iarnă în imobil este aproape de zero. Aşadar, un modul din plastic, necapitonat, le va deveni adăpost, atunci când afară vor fi temperaturi foarte scăzute.

Povestea familiei Neagu este ca o picătură într-un ocean. Cum au fost afectate alte familii şi cum se vor descurca în iarna ce bate la uşă, aflaţi în numerele viitoare ale ziarului „Viaţa liberă”.

Loredana, Andra, B.U.G. MAFIA, Vama şi Alexandra Stan sunt cele mai cunoscute vedete naţionale care vor concerta la Zilele Galaţiului 2016, în cele cinci zile de petrecere pe care administraţia locală le-a plănuit: 30 noiembrie – 4 decembrie.

Primăria municipiului Galaţi a reuşit să atribuie contractul pentru organizarea acestui eveniment şi să definitiveze programul. Conform datelor transmise de municipalitate, contractul a fost câștigat de SC Sprint Media Group SRL, valoarea lui fiind de 667.567 lei fără TVA. Ne grăbim să vă dezvăluim, pe scurt, cele mai importante concerte şi recitaluri de Zilele Galaţiului.

Prima seară de petrecere, 30 noiembrie, se va încheia cu un concert Loredana, precedată de Lora. Pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, marile vedete care ne vor cânta sunt Vama şi Alexandra Stan. Vineri, pe 2 decembrie, Andra şi BUG Mafia vor încheia seara de distracţie.

Sâmbătă, 3 decembrie, cei mai cunoscuţi artişti care vor urca pe scenă sunt Giulia, Andreea Antonescu şi Shift. Iar duminică, 4 decembrie, trupa Azur, Sweet Kiss şi un show de lasere și lumini vor pune punct Zilelor Galaţiului.

Din păcate, Primăria nu a putut comunica locul unde se vor desfășura concertele pentru că încă sunt așteptate aprobări în acest sens, fiind vorba despre porțiuni de drum unde circulația ar trebui restricționată.

Programul complet şi detaliat al celor cinci zile îl veţi afla în ediţia print de luni, 21 noiembrie, a ziarului „Viaţa liberă”.

Ideea este ca, într-un timp foarte scurt, să poată fi găsit magazinul cu cele mai ieftine produse. În acest fel, Consiliul Concurenei speră că se va crea o presiune concurenţială între supermarketuri, de pe urma căreia vor avea de câştigat clienţi

Platforma "Monitorul Preţurilor", site care va afişa preţurile practicate la produsele de bază de principalele lanţuri de supermarketuri, va fi lansată astăzi, 24 noiembrie, de Consiliul Concurenţei.

Ideea este ca, într-un timp foarte scurt, să poată fi găsit magazinul cu cele mai ieftine produse. În acest fel, Consiliul Concurenei speră că se va crea o presiune concurenţială între supermarketuri, de pe urma căreia vor avea de câştigat clienţi. „Monitorul preţurilor” se poate dovedi un instrument util pentru consumatori, în condiţiile în care supermarketurile au pondere de 60 la sută din piaţa românească.

La început, ideea nu a fost primită cu mare entuziasm de retaileri, aceştia fiind foarte reticenţi în a se implica în proiect. De altfel, Consiliul Concurenţei intenţiona să lanseze platforma încă din 2015, însă proiectul a fost contestat de marile lanţuri de magazine.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că lanţurile de supermarketuri sunt reticente faţă de acest sistem pentru că adesea sunt diferenţe de preţ de la un magazin la altul şi de la un oraş şa altul şi „se tem că poate să dea prost”.

În final, în proiect s-au înscris toţi marii retaileri alimentari, în afară de Lidl.

Proiecte de acest tip au mai fost folosite în Polonia şi Grecia, unde preţurile au scăzut cu şapte procente în prima jumătate de an de la implementare. Proiectul va fi finanţat din fonduri europene şi de la bugetul de stat.

Consumatorii pot accesa platforma pe adresa www.monitorulpreturilor.info.

În primă fază, platforma va fi testată timp de un an numai la nivelul municipiului București și în județul Ilfov, iar ulterior aceasta va fi lansată și pentru magazinele din țară.

Prejudiciul pe care anchetatorii l-au calculat în sarcina celor doi foşti miniştri gălăţeni se ridică la 47,5 milioane de dolari, respectiv, 66,9 milioane de dolari

Gălăţenii Dan Nica şi Adriana Silvia Ţicău, foşti miniştri ai Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, au intrat în atenţia procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Bucureşti. Cei doi, alături de Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei, sunt vizaţi de o anchetă penală în dosarul Microsoft. Pentru a putea începe urmărirea penală faţă de cei trei, procurorul şef al DNA aşteaptă avizul preşedintelui ţării, care va fi sesizat de procurorul general al României, căruia i-a fost deja trimisă o solicitare în acest sens.

Conform unui comunicat al DNA, Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2000 - iulie 2004, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar Adriana Silvia Ţicău, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada 2003 - iunie 2004, respectiv, ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie - decembrie 2004, este acuzată de abuz în serviciu, în formă continuată. Tot de abuz în serviciu este acuzat şi Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003-2005.

Procurorii au solicitat avizul pentru începerea urmării penale, susţinând că au probe cu privire la implicarea celor trei în dosarul Microsoft. Astfel, procurorii DNA susţin că Dan Nica, în calitate de ministru al Comunicaţiilor, a iniţiat şi susţinut două Hotărâri de Guvern (nr. 1473/11.12.2003 şi nr. 470/01.04.2004) prin care s-a aprobat încheierea contractului dintre Guvern şi  Fujitsu Siemens Computers GmbH privind închirierea de licenţe Microsoft. Anchetatorii spus că aceste hotărâri au încălcat legislaţia privind achiziţiile publice. "În acest sens s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse, astfel încât respectiva firmă să fie favorizată prin evitarea organizării unei licitaţii publice", se arată în comunicatul DNA. Anchetatorii susţin faptul că Dan Nica ar fi cauzat astfel un prejudiciu de 47.594.843,88 USD în dauna statului, sumă care a intrat necuvenit în conturile Fujitsu Siemens Computers GmbH.

Încălcarea statutului funcţionarului public

În acelaşi dosar, Adriana Ţicău este acuzată că, în calitate de secretar de stat, respectiv, de ministru, a încălcat Statutul funcţionarilor publici şi legea privind achiziţiile publice. Astfel, în sarcina Adrianei Ţicău se reţine că a determinat încheierea contractului cadru de licenţiere Microsoft în condiţii defavorabile pentru Guvernul României, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens GmbH Austria, sens în care a semnat Nota de fundamentare la Hotărârea de Guvern nr. 1473/11.12.2003.

În foto, Adriana Silvia Ţicău

Mai mult, procurorii DNA arată că Adrian Ţicău „a iniţiat şi susţinut proiectul Hotărârii de Guvern nr. 1778/21.10.2004, prin care s-a aprobat extinderea contractului comercial de închiriere de licenţe încheiat la data de 15.04.2004 între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers GmbH şi pentru produsele educaţionale Microsoft, fără a exista un necesar fundamentat", se mai arată în comunicat.

Conform calculelor DNA, Adriana Ţicău ar fi cauzat un prejudiciu de 66.965.343,88 USD în dauna statului, sumă care a ajuns în mod necuvenit la Fujitsu Siemens.

Aceeaşi hotărâre, prejudiciu mai mic

Şi Alexandru Athanasiu este acuzat că, încălcând dispoziţiile privind achiziţiile publice, a iniţiat şi susţinut  acelaşi proiect de Hotărâre de Guvern ca şi Adriana Ţicău, respectiv cel cu numărul 1778. Prin acest demers, Athanasiu ar fi cauzat un prejudiciu în valoare totală de 19.370.500 USD în dauna statului, bani care au intrat în patrimoniul Fujitsu Siemens Computers GmbH.

Procurorii DNA i-au trimis procurorului general, pe lângă solicitare, atât referatul cauzei, cât şi copii după cele 28 de volume din dosarul de urmărire penală Microsoft.

Nu este prima dată când DNA vrea să înceapă urmărirea penală faţă de Dan Nica. În urmă cu doi ani, o solicitare asemănătoare celei de astăzi a fost trimisă Parlamentului European, instituţie care, însă, şi-a declinat competenţa.

Doi foşti miniştri gălăţeni sunt în vizorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Este vorba despre europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Telecomunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, şi despre Adriana Silvia Ţicău, fost europarlamentar şi secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Procurorul şef al DNA a informat deja procurorul general, în vederea sesizării Preşedintelui României, cu privire la începerea urmării penale faţă de cei doi gălăţeni, dar şi faţă de Alexandru Athanasiu, fost ministru al Educaţiei.

Cei trei sunt acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, în dosarul Microsoft.

Ce fapte li se impută celor trei şi care este prejudiciul calculat de DNA veţi afla în paginile ziarului nostru.

Primăria municipiului Galaţi a anunţat ce restricţii de trafic vor fi în vigoare săptămâna viitoare, impuse de manifestările organizate de Zilele Galaţiului, Ziua Naţională a României şi sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Potrivit Primăriei, duminică, 27 noiembrie, între orele 14,30 şi 16,30, se va închide circulaţia pe strada Domnească (din strada Brăilei până în strada Ep. Melchisedec Ştefănescu).
Circulaţia va fi închisă în intervalul 29 noiembrie, ora 17.00 - 5 decembrie, ora 06,00, pe bulevardul Marii Uniri (intersecţiile cu strada Alexandru Cernat, strada Navelor şi strada Roşiori).
Tot marţi, 29 noiembrie, între orele 18,45 şi 20,00, se va închide circulaţia pe strada Domnească, din strada Basarabiei până în strada Vasile Alecsandri. De asemenea, va fi închisă circulaţia şi pe strada Vasile Alecsandri, din strada Basarabiei până în strada Mihai Bravu, şi pe strada Mihai Bravu, din strada Vasile Alecsandri până în strada Ep. Melchisedec Ştefănescu. Măsurile sunt necesare pentru buna desfăşurare a evenimentelor organizate de Arhiepiscopia „Dunării de Jos”.
Pe data de 1 decembrie, între orele 12,30 şi 14,30, va fi deviată circulaţia pe strada Domnească (din strada Brăilei până la intersecţia cu strada Gării), pentru a permite desfăşurarea evenimentelor programate de Ziua Naţională a României.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a unui poliţist, acuzat de favorizarea infractorului şi fals intelectual. În acelaşi dosar, a mai fost cercetată o persoană, care este acuzată de tâlhărie şi influenţarea declaraţiilor.
În rechizitoriul întocmit de procurori se arată că R. D., ofiţer în cadrul unei secţii de Poliţie Rurală a I.P.J. Galaţi, având de efectuat cercetări cu privire la infracţiunea de tâlhărie, nu a administrat mijloacele de probă în vederea aflării adevărului. În dosarul de tâlhărie, era anchetat inculpatul M. D. D., care, pe 14 august 2014, a sustras prin violenţă de la o persoană vătămată un aparat de fotografiat. Astfel, poliţistul nu a respectat dispoziţiile procesual penale şi nu a administrat corect probatoriul, cu scopul de a-l favoriza pe inculpat şi a-l exonera de răspunderea penală.
Procurorii gălăţeni mai arată faptul că poliţistul i-a solicitat părţii vătămate să-şi retragă plângerea formulată pentru loviri sau alte violenţe împotriva inculpatului. Mai mult, ofiţerul a pus partea vătămată să dea o nouă declaraţie, în care să consemneze că aparatul de fotografiat nu i-a fost sustras prin violenţă. Totodată, pentru a împiedica tragerea la răspunderea penală a inculpatului M. D. D., poliţistul a încheiat un proces-verbal de contravenţie, prin menţiuni false, referitoare la motivul sesizării infracţiunii de către persoana vătămată prin apelul unic de urgenţă 112.
Cei doi au fost trimişi în judecată şi urmează ca instanţa să decidă care sunt pedepsele care li se cuvin.
Ancheta în acest dosar a fost efectuată de ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Galaţi, în baza ordonanţelor de delegare emise de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. La activitatea desfăşurată, s-a beneficiat de sprijinul de specialitate al D.O.S - Serviciului Operaţiuni Speciale Galaţi.

Escaladarea pereţilor de bloc şi intrarea prin gemuleţul de la toaletă este o practică des aplicată de spărgători, în ultima perioadă, pe raza municipiului Galaţi

Cu siguranţă că nu îşi doreşte nimeni să ajungă acasă de la serviciu şi să găsească uşa de la apartament blocată, casa răvăşită şi economiile lipsă, dar aceasta este situaţia absolut reală cu care s-a confruntat o familie din Galaţi, în urmă cu câteva zile. Scenariul, care le-a făcut viaţa oamenilor, dacă nu un coşmar, cel puţin mai amărâtă, la gândul că un infractor le-a violat locuinţa şi le-a scotocit cu răutate prin lucruri, este, se pare, unul destul de întâlnit în Galaţi, cel puţin în ultima vreme, numitorul comun fiind modalitatea de acţiune a hoţilor chitiţi pe bunuri mici şi valoroase.

Vizitator în căutare de bani

Povestea neplăcută prin care a trecut familia Melinte din Galaţi s-a scris în urmă cu mai bine de o săptămână, într-o seară de luni. Când au venit acasă de la serviciu, cei doi soţi au constatat grozăvia.
„Şi eu, şi soţia eram plecaţi de acasă şi ne-am întâlnit în faţa blocului, în jurul orelor 22.00. Am urcat, am vrut să deschid uşa, era blocată. Am crezut iniţial că s-a desprins plinta de la prag şi o ţine, apoi mi-am dat seama că era ceva pus în uşă. Am sunat la 112 şi am chemat Poliţia. Când am intrat, ne-am dat seama că ne vizitaseră hoţii. În uşă fusese pus un scaun luat din sufragerie, senzorul de lumină de la intrare fusese smuls, jaluzelele trase. Lucrurile erau mutate de colo-colo, în dormitor erau uşile deschise la câteva dulapuri. Apoi am văzut rama geamului de la baie ruptă, ne-am dat seama că pe acolo intrase”, ne-a dezvăluit Vasile Melinte.
Iniţial, oamenii nu şi-au dat seama dacă cei care le călcaseră pervazul le furaseră ceva, pentru că hoţii nu se arătaseră interesaţi de niciun bun de valoare din casă. „Ar fi putut lua câte ceva. Am o cameră video pusă aici la vedere, în bibliotecă, s-au uitat la ea şi au lăsat-o. La fel, un aparat foto destul de scump, laptop şi altele. Târziu ne-am dat seama că dintr-un sertar ascuns, lângă fereastră, lipseau nişte bani, aproape 500 de euro. Atât au luat”, a adăugat proprietarul. Gălăţeanul a lăsat pe seama Poliţiei prinderea hoţului, dar, cu toate acestea, nu se poate gândi la posibile piste care să-i fi atras pe hoţi în casă. „Sigur este cineva care ne-a urmărit, ne ştia programul, că eu lucrez în ture. Mă pot gândi că o posibilă cauză ar fi şi că am cumpărat acum ceva timp nişte bunuri mai scumpe, care mi-au fost aduse prin curier şi aşa să se fi dus vestea că aş avea bani în casă. Dar, de obicei, nu am, ţin banii pe card!”, a conchis Vasile Melinte, care în urma nefericitei experienţe şi-a montat gratii la fereastra de la baie, deşi locuieşte la etajul al doilea. În acest caz, poliţiştii Secţiei 3 fac cercetări, în cadrul unui dosar penal, pentru furt calificat.

Hoţilor le place să se caţere

Atacul de la familia Melinte nu a fost un caz izolat, în cartier mai fiind raportate, se pare, şi alte situaţii de acest gen, cu acelaşi mod de operare. Mai mult, zilele trecute, o situaţie similară a fost soluţionată în centrul Galaţiului, unde poliţiştii de la Secţia 1 au avut norocul să pună mâna pe un individ de 30 de ani, bănuit că, prin acelaşi mod de operare, escaladare şi efracţie, a pătruns într-un apartament şi a furat mai multe bunuri.
Individul, pe nume Cozma Zaharia Valentin, a fost reţinut pe bază de ordonanţă, iar instanţa de judecată a dispus arestarea sa pe o perioadă de 30 de zile. Interesant este că individul a mai stat în arest câteva luni, la începutul acestui an, tot sub acuzaţia de furt, dar în aprilie judecătorii gălăţeni au fost nevoiţi să pronunţe încetarea procesului, după ce partea vătămată l-a iertat pe hoţ şi a renunţat la pretenţiile civile. Astfel, potrivit legii, Cozma a fost scos de sub acuzare şi a ajuns din nou în libertate, unde s-a reapucat de ”treabă”.

{gallery}01apspart{/gallery}