Chiar dacă impozitele şi taxele nu se vor majora în 2017, gălăţenii care locuiesc pe străzi recent modernizate ar putea plăti dări mai mari în urma modificării zonelor de impozitare

La finele acestei luni, aleşii locali vor aproba nivelul obligaţiilor fiscale pe care gălăţenii vor trebui să le plătească în 2017. Vestea bună este că, potrivit proiectului de hotărâre publicat pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, administraţia locală propune menţinerea tuturor taxelor şi impozitelor locale la nivelul celor din 2016. Vestea mai puţin bună îi vizează pe gălăţenii care locuiesc pe 20 de străzi care au fost recent modernizate. Pe site-ul Primăriei a fost publicat, spre dezbatere publică, un proiect de hotărâre privind modificarea zonelor de impozitare. Iar cele 20 de străzi trec din zonele de impozitare C sau D direct în B sau chiar în A! Iar asta înseamnă că locatarii arterelor cu pricina vor plăti mai mult decât anul acesta.

Lucrurile nu sunt încă bătute în cuie. Municipalitatea aşteaptă, până pe 17 noiembrie, propunerile, sugestiile sau opiniile cu valoare de recomandare a persoanelor interesate, fie prin mesaj în format electronic la adresa comunicare@primaria.galati.ro, fie prin poştă, pe adresa strada Domnească nr. 38 sau la Registratura Generală din strada Fraternităţii nr. 1. Iată care sunt cele mai importante prevederi ale proiectului care poate fi consultat fie pe site-ul Primăriei, fie la Centrul de relaţii cu publicul din strada Fraternităţii nr. 1.

Argumentele administraţiei locale

În raportul de specialitate al proiectului de hotărâre se arată că, în municipiul Galaţi, avem patru zone de impozitare: A, B, C şi D. Ele sunt stabilite în funcţie de criterii privind: reţelele edilitate, transportul public şi gradul de accesibilitate la reţeaua majoră de circulaţie, prestigiul istoric, arhitectural şi ambiental al zonei, starea carosabilului şi pietonalului, perimetrul zonei centrale şi dotările aferente, dar şi zonele de risc.

„Dinamica accentuată a dezvoltării zonelor urbane impune modificarea zonelor de impozitare a terenurilor situate în municipiul Galaţi prin: încadrare în zone de impozitare a noilor artere de circulaţie, încadrarea în zone de impozitare superioare a străzilor în care s-a lucrat la infrastructură şi în care există dotări, încadrarea în zone de impozitare inferioare a străzilor în care s-a constatat că nu sunt îndeplinite criteriile de impozitare pe zonă”, se arată în documentul supus dezbaterii publice.

Urcă două trepte

Mai multe străzi care anul trecut figurau în zona de impozitare D şi care arătau ca adevărate uliţe rurale au beneficiat de lucrări de modernizare, iar acum locatarii lor vor fi taxaţi mai scump. Astfel, potrivit listei publicate de Primărie, străzile Bahluiului, Braşov, Cricov, Caraiman, Nămoloasa, Pietroşiţa şi Predeal vor urca două trepte, din zona D de impozitare în zona B.

Cu o treaptă mai sus

Potrivit listei propuse de Primărie, străzile 9 Mai, Caişilor, Caşin, Incubatorului, Jiului, Mioriţei, Nufărului, Vădeni, Oradea şi Prunari urcă din zona C de impozitare în zona B. Tot în zona B de impozitare este încadrată şi strada Sindicatelor între numerele 16 - capăt şi 17 – capăt. Pe strada Anghel Saligny, locuitorii de la numerele 1-35 şi 2-50 părăsesc zona C de impozitare şi intră în zona B.

Cu o treaptă, dar din zona B în zona A urcă altă arteră recent modernizată – Rizer.

Şi strada Ioan Cetăţianu scoate capul din zona D în zona C, pentru că a beneficiat de lucrări edilitare.

Intră în zona D de impozitare nişte căi de acces care până acum nu figurau pe harta zonelor fiscale: Aleea Dafinului şi strada inginer Aurel Rozei Rosenberg.

Se face dreptate

Potrivit documentului publicat de Primărie, două străzi ar putea fi declasate cu o treaptă şi asta pentru că administraţia locală a realizat că nu-şi merită zona de impozitare.

Astfel, strada Malul Brateş, care în 2016 a figurat în zona C de impozitare, coboară într-o zonă de impozitare inferioară – D.
Strada Tecuci, arteră aflată în modernizare, a fost împărţită, până acum, în două zone de impozitare (A între nr. 1 - 219 şi nr. 2 – 208 şi B între nr. 221 - capăt şi nr. 210 – capăt).

Prin proiectul supus dezbaterii publice, artera este fragmentată în trei zone de impozitare: A între numerele 1 şi 219 şi 2 – 208, B între numerele 221-249 şi 210-290 şi C între numerele 292 – capăt şi 251- capăt.

Municipalitatea mai precizează că "eventualele neconcordanţe apărute în timpul aplicării zonării pe parcursul anului fiscal 2017 vor fi clarificate punctual de către structurile de specialitate din cadrul Primăriei Galaţi şi de către Comisia pentru stabilirea zonelor de impozitare a terenurilor din municipiul Galaţi".

Mai trebuie spus că, de regulă, aceste modificări se făceau anual până la finele lunii mai pentru anul următor, însă în luna mai 2016 nu se poate spune că legislativul local a funcţionat.

Rămâne de văzut, acum, care va fi forma finală a proiectului de modificare a zonelor de impozitare în urma dezbaterii cetăţeneşti şi în ce măsură noua hartă va fi aprobată de aleşi.

Crimă horror în localitatea Movileni. Un bărbat de 37 de ani şi-a ucis cu sânge rece propria mamă. Bărbatul, Ionel Mihăilă, a dat dovadă de o cruzime fără margini, şocând întreaga comunitate. El şi-a decapitat mama, iar mai apoi a pus capul femeii pe unul dintre stâlpii gardului de la casă. Câteva ore mai târziu, a mers la biserică şi i-a spus preotului ce a făcut. Acesta a sunat la 112 şi a anunţat autorităţile. Ajunşi la faţa locului, anchetatorii au fost şocaţi de cele întâmplate.

Ionel Mihăilă a fost arestat şi dus la audieri. Aici a şocat din nou, dând dovadă de mult sânge rece. El le-a povestit anchetatorilor ce a făcut şi a  susţinut că totul a fost doar un act de dreptate. „Nu există un mobil. A fost foarte liniştit pe durata audierilor. Este foarte convins că ceea ce a făcut este un act de dreptate divină. De altfel, s-a dus la preot, după ce comis această faptă, ca să îi spună că a restabilit ordinea. Preotul a sunat la 112. Casa dumnealor este vizavi de biserică, el a pus capul mamei cu spatele către biserică, susţinând că nu are dreptul privească spre biserică”, ne-a explicat procurorul Liliana Istrate, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi.

Motivaţii mistico-religioase

Procurorii l-au reţinut pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore şi au sesizat instanţa de judecată cu propunere de arestare preventivă. „Am înaintat instanţei o propunere de arestare preventivă cu privire la inculpatul Ionel Mihăilă, care este cercetat sub aspectul săvărşirii infracţiunii de omor calificat asupra unui membru al familiei, infracţiune reţinută a fi săvârşită prin cruzimi. Se reţine din propunerea de arestare faptul că, în seara zilei de 7 noiembrie 2016, pe fondul unor motivaţii de ordin mistico-religios şi a unui mod de manifestare de o extremă violenţă, inculpatul a decapitat-o pur şi simplu pe mama sa prin folosirea unui cuţit”, ne-a declarat procurorul Liliana Istrate.

Deşi la audieri a fost foarte calm, Ionel Mihăilă a devenit agitat şi violent în momentul în care urma să fie dus la Tribunal, motiv pentru care a fost nevoie de ajutorul mascaţilor. La Tribunal, propunerea Parchetului a fost admisă, astfel că pe numele bărbatului a fost emis un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În foto, Maria Mihăilă şi călăul său

Anchetatorii au stabilit faptul că Ionel Mihăilă a fost plecat din ţară şi că între el şi mama lui nu au existat până acum probleme majore. „Între inculpat şi mama lui, în vârstă de 71 de ani, nu au existat conflicte. Erau mai degrabă îndemnuri ale femeii de a o ajuta la treburile din gospodărie, motiv pentru care inculpatul a început să o privească ca pe un duşman, ca pe un demon, aşa a şi spus, că asta a devenit mama lui”, a completat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, care a precizat că oribila crimă nu a fost comisă pe fondul consumului de alcool.

Pregătiri de înmormântare

În timp ce Ionel Mihăilă era dus în faţa instanţei de judecată, rudele Mariei Mihăilă au preluat trupul femeii de la Serviciul de Medicină Legală şi au început pregătirile de înmormântare. Atât rudele celor doi, cât şi localnici din Movileni sunt şocaţi de cele întâmplate. Oamenilor nu le vină să creadă că bărbatul a putut face aşa ceva şi cer pedeapsa cea mai mare. „După ce a venit din Portugalia, cred că pe-acolo a consumat droguri, era schimbat. Se ducea pe la oameni prin sat şi bea vin din acesta nefiert, tulburel. Sora mea îi spunea să îl bea cu sifon, că nu e fiert, dar el refuza, spunând că bea sângele Domnului. Ieri dimineaţă (n.r. - pe 8 noiembrie), a mers la biserică, era hram, şi i-a spus preotului că a omorât un porc pentru că îl avea pe Satana în el. Preotul l-a ţinut de vorbă până a venit Poliţia. L-au luat poliţiştii din biserică. Mie mi-a fost frică să intru  în cameră, am rugat o vecină să vină şi să facă curat”, ne-a povestit Constantina Popa, sora femeii ucise.

Expertiză psihiatrică

Camera în care s-a întâmplat oribila crimă pare a fi desprinsă din filmele horror. „Era sânge pe pereţi, în pat. Pereţii i-am spălat, dar e groaznic. Nu înţeleg cum a putut face aşa ceva. Nici nu am putut să dorm din cauza asta”, ne-a mărturisit Elena Natu, vecina celor doi.

Unii dintre localnici au fost părtaşi la arestarea lui Ionel Mihăilă. „Eram în biserică la hram. A venit Poliţia şi l-a luat”, ne-a spus Aurel Radu.

Ionel Mihăilă se află acum în arestul IPJ. Ţinând cont că gestul său este extrem de crud, bărbatul va fi suspus şi unei expertize psihiatrice. „Având în vedere natura acestei infracţiuni şi modul de comitere, se va dispune efectuarea unei expertize psihiatrice, pentru a se constata dacă avea sau nu discernământ. Este primul caz atât de violent din experienţa mea”, a conchis Liliala Istrate.

Cele 11 partide politice, asociaţiile minorităţilor naţionale şi cei patru candidaţi independenţi au intrat, de astăzi, oficial în campanie electorală. Gălăţenii interesaţi de însemnele şi sloganurile electorale ale aspiranţilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor pot consulta panourile de afişaj electoral stradal puse la dispoziţie de Primărie pentru promovarea candidaţilor.
Municipalitatea a anunţat că au fost stabilite 20 de locuri destinate exclusiv afişajului electoral stradal (aceleaşi de la alegerile locale). Este vorba despre strada Domnească (Parc Primărie, Complex studenţi), strada Brăilei (BR1A - Stirex, Complex Ţiglina I), bulevardul George Coşbuc (Casa de Cultură a Sindicatelor), strada Portului (Gara Fluvială), strada Traian colţ cu strada Tunelului, strada Tecuci (hale Piaţa Centrală), strada Regiment 11 Siret (Piaţa Coventry), bulevardul Oţelarilor colţ cu strada Brăilei, bulevardul Oţelarilor colţ cu bulevardul Galaţi, Gara Barboşi, strada Siderurgiştilor colţ cu strada Gheorghe Asachi, Micro 16 (Bila 3), strada Siderurgiştilor colţ cu strada Basarabiei (Piaţa Energiei), Prelungirea Brăilei colţ cu strada Barboşi, strada Milcov - Complex Micro 40, Piaţa Micro 39A, strada Traian Vuia colţ cu H. Coandă şi strada Basarabiei colţ cu strada Nae Leonard. „Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat”, au anunţat, printre altele, reprezentanţii Primăriei.

Lista completă a aspiranţilor la alegerile parlamentare.

Galaţi este unul din judeţele în care, în prima parte a anului 2016, s-au înregistrat cele mai mari pensii din România. Potrivit Buletinului Statistic Lunar al Judeţelor, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru al acestui an, pensia medie lunară în judeţul Galaţi a fost de 1.006 lei. Astfel, după sumele primite de pensionari, Galaţiul este depăşit doar de Bucureşti şi judeţele Hunedoara şi Braşov. Într-un comunicat de presă al INS se arată că, la nivel naţional, pensia medie lunară în primul trimestru al anului 2016 a fost de 942 lei, mai mare cu 5,4 la sută în raport cu trimestrul precedent.
Am încercat să aflăm ce cred pensionarii despre rezultatele publicate de Statistică şi care le este actuala situaţie financiară.
"Pensia e mizeră. Nu cunosc pensiile în general, dar suntem la pământ. Unii se mai descurcă. După 30 de ani de muncă, am pensia foarte mică. E greu, iar când primesc banii, în primul rând îmi plătsec datoriile" - Emilia Racoveanu, 70 ani.
"Nu cred că este adevărat, pentru că oamenii nu au pensiile atât de mari şi cred că s-au referit la numărul de pensionari, care este cu mult mai mare decât în alte oraşe. Eu am fost inginer proiectant şi consider că ar trebui ceva mai mult, dar sunt mulţumită. Aici este o zonă în care ar trebui să avem mai multă alimentaţie naturală, se poate cultiva orice. Conducerea ar trebui să ia măsuri, ca să muncească tineretul" - Ana Covaci, 70 ani.
"Eu am fost inginer, am terminat industria alimentară. După 42 de ani de muncă, am o pensie de măturător. Nu mai are nevoie societatea de noi. Tinerii nu mai au locuri de muncă. Am avut un infarct şi am stat la spital în Bucureşti, iar de 14 ani iau medicamente şi dau toată pensia pe ele. Mai cheltuiesc bani pe întreţinere, telefon, televizor şi să mâncăm" - Vasile Popescu, 71 ani.
"Sunt pensiile mari în Galaţi? Mira-m-aş! Cei care au muncit la combinat au pensii mari, ceilalţi suntem terminaţi. Cheltuiesc toţi banii pe medicamente şi facturi. Eu, cât de cât, sunt mulţumită, dar arată-mi un om care nu vrea să îşi mărească pensia" - Georgeta Chifor, 72 ani.
"Cum să fiu mulţumită de pensie? Trebuie să plătesc apa, căldura, să cumpăr mâncare. Să ştiţi că toată lumea are pensii mici. Unii au pensia mai mică decât a mea! Trebuie să supravieţuim. Când e gerul mai tare, dăm căldură, când e bine afară - stăm fără. Mai am şi un copil care mă ajută, dar încerc să mă descurc singură” - Maria Tucanu, 69 ani.
„Pensia mea, la cât am muncit, îmi ajunge. Pensiile sunt foarte mici, iar preţul medicamentelor este foarte mare. Spuneţi-mi şi mie cine este mulţumit? Cei care zic asta vorbesc prostii, înfloresc. O să vedeţi că sunt oameni muritori de foame în ziua de azi. Eu sunt bolnavă şi iau medicamente compensate, dar tot nu îmi ajung banii" - Tache Anghel, 66 ani.

Reabilitarea străduţei care nu măsoară nici măcar un kilometru nu va începe mai devreme de primăvara anului viitor, deşi bugetul a fost aprobat din toamna anului 2015

La fiecare ploaie, se transformă într-o mică Veneţie, iar noroiul care rămâne după aceea face imposibilă deplasarea în condiţii normale, ca să nu mai vorbim de aspect. Strada Eliza Leonida Zamfirescu oferă acelaşi trist spectacol de ani de zile, pe lungimea ei de 877 de metri, lipsită de canalizare şi asfalt.
În mod paradoxal, vilele impunătoare ridicate pe această arteră din Micro 17 nu au atras după ele şi investiţii, abia anul trecut, după nenumărate petiţii ale gălăţenilor care locuiesc în zonă, municipalitatea alocând un buget mai mult decât generos pentru reabilitare: peste 7.900.000 de lei cu TVA, bani care ar trebui să plece de la bugetul local şi dintr-un împrumut cu destinaţia precisă de a le face oamenilor viaţa dacă nu mai frumoasă, cel puţin mai civilizată. Procedurile de realizare a documentaţiei se derulează însă cu greu şi aşa a mai trecut un an, doar primul pas, acela de contractare a serviciului de proiectare şi realizarea proiectului tehnic, încheindu-se până în prezent. Partea cea mai delicată, unde pot apărea numeroase piedici şi amânări, abia urmează ne anunţă reprezentanţii Primăriei, ceea ce aduce o veste deloc îmbucurătoare către urechile gălăţenilor care sunt nevoiţi să „navigheze” prin uriaşa baltă în care se transformă strada la fiecare ploaie.
„Acum suntem în curs de obţinere a avizelor şi acordurilor care stau la baza autorizaţiei de construire. Săptămâna viitoare va intra pe licitaţii procedura de achiziţie a contractului de lucrări”, ne-a precizat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Dacă, cu puţin noroc, licitaţia va avea loc până la finele acestui an şi dacă nu vor apărea prea multe contestaţii sau alte probleme tehnice legate de documentaţie şi mai ales dacă iarna nu va fi foarte lungă şi grea, este posibil ca lucrările pe strada Eliza Leonida Zamfirescu să înceapă în primăvara anului viitor. Durata de execuţie a proiectului nu trebuie să fie, teoretic, mai mare de 12 luni.

* Treptat, "ghiveciul arhitectonic" cu accente rurale din Bariera Traian începe să capete un aspect urban civilizat * Din păcate, unele reminiscenţe ale trecutului rămân pe poziţie

Baloturi de paie, covridog, furaje pentru pui, covrigi, franzelă semi-albă, lucernă, ceapă la plasă, produse de patiserie, cafe-bar cu terasă, automat de cafea, bar fără terasă, chioşcuri cu de toate, sucuri, jocuri de noroc, brutărie la etaj şi un spaţiu de închiriat… toate la grămadă, într-o singură construcţie. Un soi de mall rural, cu arhitectură inspirată din stilul inconfundabil de Toflea, domină, atotputernic, Bariera Traian. Fireşte, nu vă spun nimic nou. Cu siguranţă aţi văzut minunăţia de câte ori aţi avut drum pe-acolo, pentru că a fost şi este imposibil de ratat. Mai ales acum, când restructurarea urbană aduce, în sfârşit, civilizaţia în zonă, iar construcţia, cu acoperiş ţuguiat de tablă, se ridică „moţ” deasupra tuturor şi contrastează violent cu eleganţa şi cuminţenia amenajărilor din jur.

Lucrări până în decembrie

În Bariera Traian se lucrează de la finele lunii septembrie la amenajarea sensului giratoriu (intersecţia străzilor Alexandru Măcelaru cu Traian). Conform Biroului de presă al Primăriei, termenul de finalizare a investiţiei este luna decembrie, iar lucrările sunt executate de firma Mari Vila Bucureşti, valoarea totală a proiectului fiind de 13.188.000 de lei.
Interesant este că toate construcţiile de pe scuar au fost demolate, cu o excepţie şi jumătate. Adică ieri, când am vizitat zona, lângă rămăşiţele unei construcţii parţial dărâmate se mai afla, pe scuar, o singură clădire, pe firma căreia scrie „magazin mixt”. Curioşi să aflăm ce-i cu ea şi dacă va fi integrată, cumva, în amenajarea urbană nouă, am întrebat la Primărie. "Clădirea de pe scuar este în acest moment în litigiu. Abia după finalizarea acestuia vom vedea ce se va întâmpla cu ea", ne-a comunicat municipalitatea, fără a detalia eventualele planuri în privinţa ei.

Oare cine-o fi fost arhitectul?

„Unitate în diversitate”, sloganul Uniunii Europene pare să fi fost parodiat de construcţia care priveşte de sus, sarcastic, de la mandarda cele două etaje peste parter, lucrările aflate în plină desfăşurare. Desigur, dacă diversitate poate fi numită oferta complexă şi completă, de la nutreţuri şi baloturi de paie la „covridogi” şi franzele. Din păcate, nu am reuşit să aflăm cine este arhitectul cu mintea luminată care a gândit planurile acestei construcţii - bănuim că a fost vorba despre nişte „extinderi” şi „modernizări” succesive, din perioada în care întâi se construia, apoi se autoriza prin intrare în legalitate.
Am aflat, în schimb, că o parte integrantă a construcţiei mamut, cafe-barul cu terasă de la numărul 322A, a fost autorizat în 2007, proiectul fiind făcut de arhitectul Lelia Amzu. Ah, şi ştim asta pentru că, la finele lunii iulie 2016, terenul pe care se află barul cu terasă a fost vândut de Primărie către proprietarul construcţiei.
Pe scurt, restructurarea urbană din Bariera Traian nu se va atinge de bubele arhitectonice ale vremurilor de tristă amintire.

{gallery}01barierahouse{/gallery}

Tatăl lor aşteaptă să i se confirme diagnosticul de cancer pulmonar cu metastază, iar mama munceşte cu ziua prin sat

Mizerie cruntă şi sărăcie de ţi se chirceşte sufletul. Asta am găsit la casa familiei Barbu, de la Cişmele. După un gard ştirb, care aproape că se dărâmă, se iţeşte casa din lut, crăpata de bagi pumnul prin găuri. Dacă cercevelele ferestrelor par să fi văzut recent o mână de vopsea albastră, pereţii par să fi fost văruiţi în urmă cu un secol. Pământul galben al pereţilor se zgâieşte neprietenos la noi şi, din când în când, se vede câte o umbră albă, o vagă aducere aminte că pe-acolo a trecut cândva o bidinea.
În curte, o grămadă de lemne netăiate, gunoaie, o canapea veche şi soioasă cu ceva calabalâc îngrămădit pe ea. Sub o boltă de viţă de vie, care mai înveseleşte măcar aerul de deasupra, două bănci şi o masă din lemn scorojit. Câteva straturi pricăjite cu roşii, ardei şi varză dau semne vagi că aici totuşi trăieşte cineva care mai pune mâna să facă şi un capăt de treabă. Prima încăpere în care ne fug ochii, nici nu ştii ce e. Şopron sau cameră de depozitat gunoiul. Haine murdare stau aruncare grămadă printre paie, sticle de plastic, bucăţi de lemn şi alte obiecte care şi-au pierdut de mult rostul iniţial.

O boală care nu iartă

Cel care ne-a solicitat în câteva rânduri prezenţa şi ajutorul sunând la redacţie este George Adrian Barbu. L-am recunoscut imediat când a deschis gura, după vorba ca un oftat care trădează un om aflat în suferinţă. Ne invită în casă, unde aşezaţi cuminţi pe un divan stau fiul  cel mic, Cătălin - cu o făţucă de copil chinuit, şi soţia bolnavului, Lenuţa - doi ochi albaştri, inexpresivi, ca ai omului încă viu, dar plecat cumva din lumea aceasta.
În timp ce capul familiei bâjbâie cu greutate după documentele medicale, alunec pe un scaun, copleşită de atmosfera care abia mă mai lasă să respir. Lucrurile împrăştiate într-o totală neorânduială şi-au pierdut de multă vreme culoarea, sub patina mizeriei. Simt cum brusc, aerul din încăpere s-a terminat, iar scaunul arde. Îl rog să ieşim în curte, ca să vorbim. Aici îmi întinde cu mâini tremurânde un bilet de ieşire din spital. TBC, diabet, obezitate, la care se adaugă suspiciuni de cancer pulmonar cu metastază osoasă şi hepatică.
"M-am dus la spital, că nu mai puteam respira. Mă dor şi oasele. Abia mă mişc. În două săptămâni, am slăbit 20 de kilograme. Sigur am cancer, dar să vedem şi rezultatele la analize", spune omul, abia răsuflând. După cum arată, înclin să-i dau dreptate, deşi nici eu nu sunt doctor.
Întreb cu ce putem ajuta. "N-avem nimic. Însă copiii sunt cea mai mare problemă. Lor le trebuie cărţi la şcoală şi îmbrăcăminte de iarnă. Poate şi ceva de mâncare. Lemne de foc ne-au adus, ieri, de la primărie", vine răspunsul.
Deşi tot îmi vine s-o rup la fugă, departe de casa asta, existenţa celor trei copii mă ţintuieşte pe bancă, să ascult în continuare păsul. Parcă ei n-au nicio vină, nici pentru boala şi neputinţa tatălui şi nici pentru faptul că mama umblă cu ziua prin sat după ceva de muncă, pentru câteva zeci de lei. Venitul sigur al familiei: 369 de lei indemnizaţie specială şi 168 de lei alocaţia copiilor.
Pe lângă băiatul pe care l-am găsit acasă, desculţ şi cu pantalonii găuriţi în genunchi, George Barbu mai are trei fete. Cea mai mare şi-a găsit ceva de lucru la Galaţi şi stă la o mătuşă ("A fugit de sărăcie", avea să-mi spună câteva minute mai târziu un angajat de la Asistenţă socială de la Primăria Smârdan). Celelalte două fete sunt încă eleve, una în clasa a V-a, cealaltă în clasa a VII-a.

"Îi ajutăm cât putem"

La Primăria Smârdan, cazul familiei Barbu pare bine cunoscut. "Ieri le-a dus domnul primar lemne. Astă-vară le-am trimis firmă de deparazitare, că îi umpluseră puricii. Le mai scapă  lumea câte un ban. Le e milă de copii. Dar şi ei se complac în mizerie", ne spune angajatul primăriei, la care am ajuns pentru că nu-l găsisem pe primar.
Pe Costică Stroea l-am prins mai târziu la telefon. Mi-a spus că tot de dragul copiilor încearcă să-i ajute, dar că posibilităţile sunt puţine. "Ştiţi câţi oameni necăjiţi avem în comună?", mă întreabă aproape retoric. Recunoaşte că cei trei copii ai familiei Barbu, chiar dacă nu se omoară prea tare cu învăţătura, merg totuşi la şcoală, măcar să nu piardă alocaţia. "Îi ajutăm cât putem. Dar ar trebui să mai vrea şi ei să facă mai mult pentru copiii lor", mai spune primarul.

Bani pentru cărţi şi îmbrăcăminte de iarnă

E greu să scrii despre aşa ceva, mai ales când descoperi atâtă deznădejde în vieţile unor oameni. Şi nicio certitudine că există o cale prin care membrii familiei Barbu ar putea să se ridice deasupra sărăciei şi mizeriei care pare că i-ar fi înghiţit cu totul. Dar cine suntem noi să-i judecăm? Cei trei copii rămaşi în familie merită o şansă. Iar şansa lor e, cu  siguranţă, mersul la şcoală. Pentru asta au nevoie de cele trebuitoare. Bani pentru cărţi, rechizite, dar şi haine şi încălţăminte pentru iarnă. Cătălin poartă 33, în timp ce fetele au nevoie de încălţări cu numărele 36 şi 39. Cei care pot ajuta sunt rugaţi să sune sau să vină la redacţie.

{gallery}01cazumanitarcismele{/gallery}

*În campania electorală le vom răspunde cu aceeaşi monedă: îi ignorăm!

*Rubrica Pamflet vă prezintă ultimele noutăţi din primele ore ale campaniei electorale

Le oferim ceea ce merită! Ne ignoră patru ani, îi ignorăm în campanie!

Rubrica Pamflet a „Vieţii libere” a luat decizia ca în perioada campaniei electorale pentru alegerile parlamentare să nu menţioneze niciun personaj care candidează sau numele vreunui partid în contextul alegerilor. Partidele şi candidaţii îşi doresc să fie menţionaţi în presă, fie şi într-un context negativ („important e să apari”), astfel că decizia se bazează pe o explicaţie simplă: ne ignoră timp de patru ani, îi ignorăm în campanie. „Chiar dacă am face mişto de ei, s-ar bucura. Numele lor ar apărea în presă şi ar rămâne în conştiinţa publică. Nu vom rezolva nimic, în sensul că nu ne aşteptăm la vreo reacţie sau la vreun efect pozitiv. E pur şi simplu un un mod de a le răspunde cu aceeaşi monedă. Dacă, timp de patru ani, cetăţenii care îi votează sunt invizibili pentru ei, atunci timp de patru luni putem şi noi să îi transformăm în simple umbre. În plus, îi vom putea vedea pe stradă, în pieţe, la şedinţele de la asociaţia de proprietari. Îi vom putea vedea pe afişe, îi vom vedea la dezbaterile electorale. Deci oricum ne vom sătura de hazul lor. În acelaşi timp, vom avea la dispoziţie alţi patru ani în care vom ironiza acţiunile, legile, somnul şi lipsa lor de reacţie din Parlament”, se arată într-un comunicat de presă al Rubricii Pamflet.

Reducerea numărului de parlamentari se va aplica, dar diferit: „Pentru că nu putem alege mai puţini, vom alege mai proşti”

Rezultatul referendumului privind reducerea numărului de parlamentari se va aplica abia la şapte ani de la votul românilor. Dar, pentru că oricum nu s-a dat nicio lege care să ia în seamă dorinţa românilor, electoratul va face cum îl taie capul. Este motivul pentru care oamenii sunt decişi să voteze candidaţi mai proşti în loc de candidaţi mai puţini.
„Noi le-am spus că vrem parlamentari mai puţini. Eu au spus că nu taie. Bun, am înţeles; în cazul ăsta tăiem noi. Dacă nu putem la număr, putem la calitate. Adică votăm mai proşti, în loc de mai puţini. Practic, e acelaşi lucru. Dacă acum am avea în Parlament, ipotetic vorbind, un IQ adunat de 5.000, votăm în aşa fel încât, la acelaşi număr de parlamentari, să iasă un IQ de cel mult 3.500. Cifrele pe care le-am folosit sunt doar orientative. Între noi fie vorba, oricum actualii parlamentari nu fac 5.000 împreună. Şi asta în condiţiile în care s-or mai fi rătăcit vreo zece, douăzeci de genii pe-acolo”, a spus Vasile Michiduţă, alegător obişnuit din Galaţi.
Pentru ca cetăţenii să îşi pună în aplicare planul este suficient să-i voteze pe cei pe care i-ar vota mai puţin. „Practic, să pună ştampila pe lista pe care o urăşte cel mai tare. Ştiu, e riscant, ar putea câştiga chiar aceleaşi partide ca şi până acum. Vom vedea”, a completat domnul Michiduţă.

Poliţia încearcă să găsească zeci de indivizi daţi în urmărire generală: le-a pus pozele prin oraş, poate îi recunoaşte cineva

Campanie fără precedent la Poliţia Galaţi pentru prinderea unor persoane bănuite că ar fi comis fărădelegi în ultimii ani. Pentru că nu reuşeşte să dea de urma acestor indivizi, poliţiştii au decis să le pună fotografiile pe diverse afişe (unele mai mari, unele mai mici) în tot felul de locuri din oraş. În felul acesta, oamenii legii speră să primească ponturi din partea populaţiei, cu privire la locul în care s-ar ascunde respectivele persoane date în urmărire generală. „Este o campanie pe care o facem o dată la patru ani. Cei pe care nu reuşim să îi prindem în intervalul unui mandat apar acum pe afişe. Sperăm ca oamenii să îi recunoască şi să ne livreze informaţii care să ducă la capturarea lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Galaţi, Gică Pandele.
Potrivit poliţiştilor, pe numele celor căutaţi există deja mandate. „Unii au deja un mandat, alţii abia acum sunt pe cale să îl primească. Ca să nu mai spunem că sunt unii care au câte trei, patru sau chiar cinci mandate pe numele lor”, a mai explicat oficialul din cadrul Poliţiei Galaţi.
Anchetatorii gălăţeni îi roagă pe cetăţenii Galaţiului care ştiu unde s-ar ascunde personajele de pe afişele din oraş să sune la 112 sau să se adreseze celei mai apropiate secţii de poliţie. Nu există niciun fel de recompensă, dar cei care vor livra informaţiiii vor primi întreaga recunoştinţă a comunităţii gălăţene.

Crima de la Movileni, explicată: „Nu a fost un act de cruzime, omul voia să încaseze şi pensia”

Crima de la Movilenii de Tecuci, care a îngrozit ţara săptămâna trecută, prin cruzimea de care a dat dovadă autorul, a fost explicată la audieri. Ucigaşul şi-a decapitat mama şi i-a pus capul în gard nu pentru că i-ar fi făcut plăcere sau pentru că ar fi un dezaxat. Pur şi simplu, a povestit acesta anchetatorilor, în acea zi poştaşul urma să vină cu pensia, iar omul voia să încaseze şi banii, pentru că avea nişte datorii la cârciuma din sat. „Practic, am fost nevoit să facă asta. Deja cei de la cârciumă îl informaseră că nu va mai primi nimic «la caiet» decât după ce achită toate datoriile restante. În ziua cu pricina trebuia să vină poştaşul cu pensia, iar el trebuia să demonstreze că bătrâna e acasă”, au povestit poliţiştii ceea ce le-a spus ucigaşul. „Chiar am fost îngrozit când am auzit de gestul lui. Nu îmi venea să cred. Acum, în lumina noilor informaţii, parcă e altceva. Sigur, rămâne crima, dar parcă nu mai e atât de oribilă povestea cu capul înfipt în gard. Când ai datorii, se ştie că ai fi în stare de orice”, a comentat una dintre vecinele de pe uliţă.
Mai punem votul?

Vestitorii campaniei electorale
Zeci de tiruri pline cu găleţi se îndreaptă spre Galaţi

Au început să apară primele semne concrete că a început campania electorală în Galaţi. Zeci de tiruri pline cu găleţi, făină, ulei şi brichete au fost văzute intrând în judeţul Galaţi, începînd de joi seară. Potrivit martorilor, tirurile circulă în convoaie şi se îndreaptă către oraşul Galaţi, de unde, cel mai probabil, vor fi redirecţionate către zonele fierbinţi ale judeţului. „Erau tiruri doldora de găleţi. Erau atât de pline încât la fiecare trei metri mai cădea câte o găleată din tir, din cauza denivelărilor drumului. Unele erau deja inscripţionate, altele probabil că urmau să fie duse la personalizat. La câte am văzut, cred că vor ajunge pentru toţi cetăţenii judeţului. Sperăm să fie împărţite corect, să nu se dea mai multe în anumite localităţi, iar în altele să fie insuficiente”, a povestit Rică Barbu, martor la procesiunea tirurilor. Partidele politice nu au dorit să comenteze informaţia, însă o serie de surse din lumea politică au confirmat că este vorba despre cel mai mare transport de găleţi din ultimii ani. „Gălăţenii nu vor mai cumpăra găleţi mulţi ani de-acum încolo. Nu numai că sunt multe, dar sunt şi de calitate superioară”, a spus sursa noastră.
Pită Electorală

Percheziţii la jocurile de noroc
Poliţiştii au bănuieli că un gălăţean ar fi câştigat la păcănele

Razie de amploare la sălile de jocuri de noroc. Poliţiştii de la Crimă Organizată încearcă să îl identifice pe singurul gălăţean care a scos vreodată bani de la păcănele. „Am primit un pont din care am aflat că ar exista un cetăţean care a câştigat la păcănele. Trebuie să îl identificăm, ca să vedem ce s-a întâmplat, cum a fost posibil aşa ceva. Deocamdată este vorba doar despre o informaţie neconfirmată. Dar dacă se va dovedi că există acel gălăţean care a scos bani de la păcănele, noi îl vom găsi, vă garantez”, a declarat o sursă din cadrul anchetei. Un sondaj de opinie realizat în rândul jucătorilor gălăţeni arată că, după toate probabilităţile, munca poliţiştilor este în zadar. „Nu cred să existe aşa ceva. E ca şi cum ai căuta un politician care nu a luat şpagă. E posibil, dar e improbabil. Sincer, aş vrea şi eu să-l cunosc pe cel care a scos bani de aici, dar vă spun că nu cred în poveşti de genul acesta. Noi nu pentru asta venim aici. Mai băgăm ceva la aparte, dar în principiu venim pentru că au nişte fete simpatice angajate, iar noi mai stăm de vorbă cu ele, ne mai împrietenim...”, a spus un jucător la păcănele.
Marea Păcăneală

Paul Ichim se specializează în psihiatrie
„Când mă întorc în Parlament vreau să fiu pregătit”

Am aflat de ce nu mai candidează Paul Ichim! Potrivit unor surse din lumea politică, Ichim vrea să se specializeze în următoarea perioadă în psihiatrie, pentru a fi pe deplin pregătit să revină în Parlament. „Ne-a povestit că a întâlnit acolo oameni care îi sunt dragi şi pe care ar vrea să îi ajute. Fiind chirurg, mare lucru nu putea face pentru ei, aşa că s-a decis să se specializeze şi în Psihiatrie. Ăsta e motivul pentru care nu mai candidează la actualele alegeri. Nici vorbă despre neînţelegeri în cadrul partidului. Dimpotrivă! Inclusiv la Galaţi are colegi foarte buni pe care îşi doreşte să îi ajute”, ne-a declarat un apropiat al lui Paul Ichim.
Camera Demenţilor

BMW revoluţionează industria auto
Va scoate Seria 3ning, special pentru România

Producătorul german de autoturisme BMW va scoate pe piaţă o ediţie limitată dedicată fanilor din România. Este vorba despre Seria 3ning, care, aşa cum o sugerează şi denumirea, este dedicată şoferilor care se îmbracă doar cu trening. „Marea noutate este că modelul este personalizat pentru iubitorii de BMW din România şi dotarea principală este că nu porneşte decât dacă eşti îmbrăcat în trening. În plus, maşina atinge viteze tot mai mari cu cât treningul de pe şofer este mai scump. Numai dacă ai trening de firmă care a costat peste 100 de euro poţi să bagi şi în viteza a şasea, pentru a ajunge la peste 200 de km la oră”, se arată într-un comunicat al producătorului german. În plus, potrivit unor informaţii neconfirmate oficial până acum, modelele de top vor fi dotate cu radiouri care funcţionează doar pe frecvenţa Radio Manele. Evident, toate maşinile din Seria 3ning vor fi albe.
Ediţie delimitată

Confuzie la Pechea | Ce am primit sunt ajutoare sau mită electorală?

Sătenii din Pechea nu ştiu dacă făina, uleiul şi celelalte alimente primite recent fac parte din programul de ajutoare al Guvernului sau sunt un avans pentru campania electorală. „Vrem să ştim dacă mai avem de primit şi în campanie sau asta a fost tot”, a spus un pechean.
Plouă cu găleata

Îngrijorare maximă la Galaţi | Nu s-a anunţat concertul lui Hruşcă

Cetăţenii Galaţiului sunt pur şi simplu consternaţi de faptul că deja am ajuns la mijlocul lunii noiembrie şi încă nu a fost anunţat tradiţionalul concert al lui Hruşcă. „A fost Brenciu, vine şi Bănică, dar de Ştefan Hruşcă ştie cineva ceva?”, se întreabă oamenii pe stradă.
Ştefan Cuşcă

Istericale (natură proastă cu persuasiune în autobuz)

De ce zbieri la sculă, fufo, urâţenio cu glugă?
crezi că te avantajează cura cu decibelime?
crezi că eşti persuasivă, dacă hurui ca batoza?
te consideri tare, mare, amplă printre sinonime?

Moaie gura, opulento! pune-ţi frână pe vocală!
crezi că eşti interesantă, dacă ţipi la digitale?
eşti, în fapt, o populară, dar te dai nepreţuită!
eşti pupila populimii cu prinţipuri haimanale!

Tu fărâmi integritatea cu glăsciorul tău de ţaţă
educată-n dosul şcolii, iar motorul face pană
de atâta dârdâială în laringele tău harnic
mai dihai ca o trompetă blestemată, lighioană!

Te atingi suav în golul pus pe bază scapulară
şi te crezi o admirată, vrei să ţi se dea dreptate,
crezi că eşti manipulantă, bună de manipulare!...
(ce mai grohăire-n clanţă! ce mai popularitate!)
Submarin Cosorescu

Galaţiul în imagini

{gallery}01pam12nov{/gallery}

Precizare

Materialul acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Informaţiile prezentate pot sau nu să fie adevărate. Imaginile incluse sunt proprietatea cotidianului "Viaţa liberă". Toate drepturile rezervate "Viaţa liberă".

O contestaţie ţine blocată atribuirea contractului pentru întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul Galaţi, în sezonul rece

Dacă mâine ar ninge serios în Moldova, şoferii care circulă pe drumurile naţionale din judeţul nostru s-ar confrunta cu mari probleme, din cauză că Secţia Drumuri Naţionale (SDN) Galaţi, care are în administrare aproximativ 300 de kilometri de drum, nu ar avea cum să intervină ca la carte pentru deszăpezirea căilor de comunicaţii şi, cel mai probabil, ar fi depăşită de situaţie.
Contractul pentru întreţinerea drumurilor naţionale din judeţul Galaţi nu poate fi atribuit niciunui operator, deocamdată, din cauză că licitaţia a fost contestată de către una dintre firmele participante, ne-au comunicat reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
„În vederea desfăşurării activităţii de întreţinere a drumurilor naţionale în cadrul SDN Galaţi pe timpul iernii 2016-2017, a fost organizată o procedură de licitaţie deschisă pentru atribuirea unui acord cadru. La această procedură au fost depuse două oferte, din partea SC Florconstruct SRL Suceava şi SC Trans Carpat SRL Oneşti, care au fost evaluate de către comisia de licitaţie, declarate admisibile şi dintre care una a fost declarată câştigătoare. În urma comunicării rezultatului, operatorul economic a cărui ofertă a fost clasată pe locul II, respectiv SC Florconstruct SRL Suceava, a depus contestaţie la C.N.S.C. în data de 19.10.2016. Până la această dată, nu a fost comunicat rezultatul soluţionării acestei contestaţii”, ne-au declarat, joi dimineaţă, reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Fără sprijin, drumurile noastre ar fi blocate

În cazul unei ninsori abundente, Galaţiul va trebui să stea cu mâna întinsă către secţiile de drumuri naţionale din Bacău, Botoşani, Câmpulung Moldovenesc, Focşani, Iaşi, Piatra Neamţ sau Suceava, pentru a disloca utilaje care să acţioneze pe drumurile gălăţene. „Având în vedere această situaţie, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi a întocmit un plan de măsuri, prin care, în cazul în care nu se va încheia în timp util un acord cadru de prestări servicii de întreţinere a drumurilor naţionale pe timpul iernii, se va proceda la dislocarea de autoutilaje şi utilaje din contractele încheiate pentru activitatea similară în cadrul celorlalte secţii de drumuri naţionale din DRDP Iaşi (SDN Bacău, SDN Botoşani, SDN Câmpulung Moldovenesc, SDN Focşani, SDN Iaşi, SDN Piatra Neamţ şi SDN Suceava), astfel încât să fie asigurată viabilitatea drumurilor naţionale conform Normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice indicativ AND 525-2013”, au precizat reprezentanţii companiei.

Doar zece utilaje proprii, pentru 300 de km de drum

Pentru a acţiona pe drumurile publice pe care le administrează, Secţia Drumuri Naţionale are la dispoziţie doar zece utilaje proprii, dintre care şase autofreze şi două buldoexcavatoare. Acestora li se vor alătura alte 17 utilaje, care vor fi dislocate din alte judeţe, pentru a interveni pe drumurile naţionale gălăţene. „Activitatea de întreţinere a drumurilor naţionale din cadrul S.D.N. Galaţi se va desfăşura cu următoarele utilaje şi autoutilaje: autobasculante cu lamă şi răspânditor de materiale antiderapante - 12 bucăţi - dislocate de la alte S.D.N, multifuncţional tip UNIMOG - cinci bucăţi (două bucăţi - dotare proprie, trei bucăţi - dislocate de la alte S.D.N.), buldoexcavatoare - patru bucăţi (două bucăţi - dotare proprie, două bucăţi - dislocate de la alte S.D.N.), autofreze zăpadă - şase bucăţi - dotare proprie”, ne-a declarat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Foto: Marius Negri

Topul celor mai bogaţi oameni din România, realizat anual de revista Capital, a fost lansat pe piaţă zilele trecute. Şi în ediţia de anul acesta a topului, printre românii cu averi impresionante se află şi câţiva gălăţeni, pe care i-am "extras" pentru dumneavoastră.
Pe poziţia a şasea în "Top 300 Capital" se află oamenii de afaceri Gruia Stoica (48 de ani) şi Vasile Didilă (46 de ani), originari din satul gălăţean Toflea. Averea celor doi este estimată la 380-400 de milioane de dolari. Anul trecut, oamenii de afaceri fuseseră listaţi separat. Gruia Stoica era pe locul 21, iar Vasile Didilă, pe locul 14. Revista îi listează pe cei doi ca oameni de afaceri bucureşteni, dar noi vom ţine cont de faptul că sunt originari din Galaţi. Gruia Stoica şi Vasile Didilă sunt acţionari ai Grampet, care deţine şi Grupul Feroviar Român (GFR), cel mai mare operator feroviar privat din România. Pentru Capital, omul de afaceri Gruia Stoica a declarat că este momentul să investească în consolidarea grupului, după ani de creştere constantă. De asemenea, cel mai bine clasat manager gălăţean din Top 300 spune că, în ultima perioadă, a fabricat şi livrat către Primăria Timişoara tramvaie Armonia. De asemenea, după inventarea, la Reloc Craiova, a primei locomotive care funcţionează cu ulei vegetal, comestibil, se lucrează acum la alte inovaţii, printre care un tren diesel DMU cu o locomotivă pe baterii şi telecomandă. În acelaşi timp, Grampet se pregăteşte pentru listare la una dintre marile burse din Europa.
Familia Rapotan, creatoarea imperiului Arabesque, se află în această ediţie a topului pe locul 26, cu o avere de 150-160 de milioane de euro, după ce, anul trecut, era pe locul 28. Acţionarii majoritari ai societăţii sunt Cezar, Angelica şi Mircea Rapotan. Societatea aşteaptă, pentru acest an, o creştere a vânzărilor de circa cinci procente, potrivit datelor revistei Capital. Piaţa construcţiilor se dezgheaţă, iar asta n-are cum să fie decât de ajutor pentru o afacere care este în top de ani buni. Reţeaua Arabesque este formată din 19 magazine, în România, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.
Pe poziţia 47 în top se află omul de afaceri Costel Miron, în vârstă de 56 de ani, a cărui avere este estimată la 95-100 de milioane de euro. Miron e în creştere cu două poziţii faţă de anul trecut, când averea îi era estimată la 88-90 de milioane de euro. În afaceri, 2015 a fost un an bun pentru creatorul Mairon Group, care are ca obiect de activitatea stocarea, procesarea şi distribuţia de produse metalurgice. Profitul societăţilor din grup - Mairon, Mairon Tubes şi Utchim Steel - a fost de circa 27 de milioane de lei.
Corneliu Găvăneanu (65 de ani) este, în ediţia din acest an a topului, pe locul 120. Anul trecut fusese pe poziţia 104. Averea sa este estimată la 44-46 de milioane de euro, faţă de 50-52 de milioane, în topul precedent. Metaltrade a încheiat anul 2015 pe minus, cu o pierdere de 2,4 milioane de euro, după ce în prealabil înregistrase tot minusuri: 1,75 milioane de euro în 2014 şi 1 milion în 2013. Şi Port Bazinul Nou a încheiat anul 2015 cu o pierdere de circa 200.000 de euro, după ce, în 2014, obţinuse un profit circa 170.000 de euro.
Marian Andreev (52 de ani) este pe locul 127 în top, în urcare faţă de anul trecut, când era pe poziţia 131. Averea estimată i-a crescut de la 40-42 de milioane de euro la 43-44 de milioane. Omul de afaceri a preluat, în 2002, fabrica gălăţeană Prutul, cu o bogată tradiţie în obţinerea uleiului presat la rece. Omul de afaceri manageriază şi alte societăţi, care se ocupă de distribuţia de inputuri agricole (îngrăşăminte, pesticide, seminţe etc.) şi de comerţ cu materii prime agricole. Prutul a raportat, pentru 2015, o cifră de afaceri de 165 de milioane de euro. Potrivit Capital, societatea gălăţeană ar urma să fie divizată, astfel încât producţia şi comercializarea uleiului să revină firmei Accedere Agro.
Managerii Arcada Company, Mihai Humă (59 de ani) şi Spiru Mantu (63 de ani), sunt, în top, pe locurile 163, respectiv, 164, în urcare faţă de ediţia precedentă, când ocupau poziţiile 179 şi 180. Şi averea estimată a celor doi gălăţeni este mai mare. De unde terminaseră 2014 cu 28-30 de milioane de lei, anul acesta l-au început cu o avere estimată la 33-35 de milioane de euro. Arcada a avut, în 2015, o cifră de afaceri de 67 de milioane de euro şi un profit de 12 milioane de euro. A construit, printre altele, un pod feroviar la Băneasa şi a reabilitat un segment din calea ferată Bucureşti - Băneasa - Fundulea.
Nou intraţi în top sunt Dan Alexandrescu (45 de ani) şi Cătălin Alexandrescu (48 de ani). Averea le este estimată la 26-28 de milioane de euro. Cei doi gălăţeni au creat brandul Alex&Comp, sub care produceau ingrediente de patiserie, vopseluri de ouă şi conservanţi. Şi-au vândut divizia de condimente a societăţii către multinaţionala Fuchs şi pe cea cu ingrediente pentru prăjituri către Dr. Oetker. Cei doi oameni de afaceri deţin acum societatea Noy Business Transactions, care a făcut un profit de peste patru milioane de euro, şi Hotelul "Bicaz Resort" din Mamaia.
Pe poziţia 265 în top se află familia Stăncic, din care provin administratorii societăţii Tancrad SRL. Averea familiei a fost estimată, ca şi anul trecut, la 23-25 de milioane de euro. Potrivit Capital, societatea a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 83 de milioane de euro şi un profit de 2,7 milioane de euro, în scădere cu 20 la sută faţă de anul precedent. În anii din urmă, parte dintre contractele încheiate de societate făceau obiectul unei cercetări instrumentate de DNA. Anul trecut, familia Stăncic era nou intrată în top, pe poziţia 223.
Marea dispariţie din top este cea a familiei Istrate, care deţine afaceri în construcţii şi turism. În topul publicat anul trecut, omul de afaceri gălăţean Corneliu Istrate era pe locul 235, în scădere, cu o avere estimată la „doar” 22-24 milioane de euro, faţă de 55-57 de milioane de euro, în topul precedent.
Ierarhia naţională este condusă de Ion Ţiriac, cu o avere estimată la 1,6 - 1,65 miliarde euro, urmat de fraţii Dragoş şi Adrian Pavel, patronii firmei Dedeman, cu 920-950 milioane de euro, şi Ioan Niculae, cu 600-700 milioane de euro.

„Viaţa liberă” este asaltată, zilnic, cu sesizări ale cititorilor noştri referitoare la probleme care apar în alimentarea cu energie electrică în diferite zone ale oraşului. Dacă problemele referitoare la iluminatul public le direcţionăm către firma Total Strada, cea care se ocupă cu acest sector, pe cele care privesc penele de curent şi alte probleme de interes cetăţenesc le-am grupat într-un set de întrebări adresate directorului Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice (SDEE) Galaţi, ing. Cezar Cristian. Întrebările au fost adresate prin e-mail, pentru că aşa impun „cutumele” Electrica, iar răspunsurile, pe care vi le prezentăm integral mai jos, au sosit tot electronic.

- De ce se produc atât de multe avarii în Galaţi, chiar dacă vremea este frumoasă? De exemplu, în zona Centru-Domnească-Port-Gară s-au produs două avarii cu durată de peste 40 de minute, la interval de doar trei săptămâni.
- Cauzele producerii avariilor în Reţeaua Electrică de Distribuţie (RED) sunt multiple. Dintre acestea enumerăm: lucrări executate de terţi pentru modernizare reţele utilităţi, străzi, parcări şi parcuri; săpături în diferite scopuri, care, de cele mai multe ori, nu sunt aprobate de autorităţile abilitate; lucrări efectuate de diverse persoane/firme, care intervin în instalaţiile electrice, acestea fiind neautorizate de către ANRE, de cele mai multe ori; vegetaţie abundentă, care nu beneficiază de întreţinere şi toaletare, în vederea asigurării distanţei de vecinătate dintre aceasta şi conductoarele reţelelor; fenomene meteorologice extreme care pot afecta reţelele electrice aeriene; posturi de transformare proprietate a terţilor, cu probleme reale în ceea ce priveşte infiltraţiile de apă.
Vă reamintim că aţi solicitat şi aţi primit lămuriri, la momentul respectiv, din partea SDEE Galaţi, referitor la cele două avarii.

- Ultima avarie din zona Centru a fost cauzată, conform unui comunicat remis de SDEE Galaţi, de o rozătoare. E un caz izolat sau s-au mai întâmplat? Cum e posibil ca un şoarece sau un şobolan să roadă un cablu atât de gros? Se pot lua şi alte măsuri de protecţie a instalaţiilor din staţia Laminoru?
- SDEE Galaţi a luat toate măsurile de protecţie preventivă a instalaţiilor din gestiune, care au constat în deratizări periodice în staţii. Cu toate acestea, odată cu răcirea vremii, rozătoarele reuşesc să pătrundă accidental în staţii şi posturi de transformare şi, prin deplasarea lor pe spaţiul celulelor, reduc spaţiul de izolaţie, provocând declanşări ale echipamentelor electrice şi apariţia de avarii în instalaţii. Situaţiile acestea sunt determinate de zonele de amplasament ale staţiilor/posturilor de transformare faţă de existenţa surselor de hrană. De exemplu, la nivelul SDEE Galaţi, astfel de evenimente apar cu precădere în Staţia Laminoru, care se învecinează cu Fabrica de Ulei, după cum v-am mai informat, unde rozătoarele găsesc în permanenţă surse de hrană. Menţionăm că, tot în această zonă s-au înregistrat probleme şi cu păsări în căutare de hrană, care au produs pagube semnificative la liniile electrice, fapt care a condus la efectuarea de lucrări de izolare a echipamentelor electrice şi eliminarea declanşărilor cauzate de acestea.

- Avariile produse în municipiul Galaţi sunt cauzate şi de starea infrastructurii SDEE? Care este stadiul investiţiilor făcute în infrastructură în 2015 şi ce aveţi în plan pentru perioada 2016-2017?
- În programul de investiţii din municipiul Galaţi sunt cuprinse anual lucrări de modernizare a instalaţiilor electrice, dintre care amintim: trecerea la 20 kV - lucrări care implică înlocuirea Liniilor Electrice Subterane (LES) de medie tensiune şi modernizarea posturilor de transformare; realizarea ,,schemelor în H” - scheme care asigură redundanţa în alimentare prin buclări, şi oferă surse multiple de alimentare cu energie electrică pentru asigurarea de posibilităţi de preluare a consumatorilor în caz de avarie; modernizarea tablourilor de distribuţie din posturile de transformare; modernizarea firidelor generale şi de palier din ansamblurile de locuinţe.

- Spuneţi-ne, vă rog, dacă şi câte solicitări pentru despăgubiri, în cazul unor aparate electrocasnice arse în urma şocurilor de curent, au existat în judeţul şi în municipiul Galaţi, în 2015 şi de la începutul acestui an? Dacă au existat, în câte dintre aceste cazuri au şi fost plătite despăgubiri şi în ce cuantum?
- În anul 2015, la nivelul SDEE Galaţi nu au fost astfel de cereri. Vă precizăm că, de cele mai multe ori, deteriorarea echipamentelor este determinată de proiectarea şi utilizarea necorespunzătoare a reţelei trifazate. Practic, modul de realizare a instalaţiei interioare de utilizare poate duce la apariţia de supratensiuni care afectează echipamentele electrocasnice. Instalaţia de utilizare aparţine proprietarului imobilului şi, drept urmare, aceasta trebuie să fie realizată şi reparată numai de către operatorii economici atestaţi ANRE.

- De ce, în cazul unor avarii produse, Electrica SDEE nu anunţă din proprie iniţiativă şi în timp util, prin comunicate de presă sau postări pe site, amănunte despre cauzele producerii şi, eventual, timpul estimat până la remedierea lor?
- În cazul unei avarii, personalul Grupului Electrica are ca principală obligativitate localizarea şi eliminarea acesteia, după caz, precum şi a elementelor defecte, realimentarea tuturor zonelor afectate în cel mai scurt timp cu putinţă, concomitent cu informarea tuturor utilizatorilor reţelei prin toate mijloacele posibile de comunicare cu mass-media. De asemenea, în cazul lucrărilor programate, abonaţii Electrica SA sunt anunţaţi din timp, conform legislaţiei în vigoare. În ceea ce priveşte utilizatorii casnici, SDEE Galaţi are în analiză şi realizarea unui flux informaţional, conform Standardului de Performanţă pentru serviciul de distribuţie, prin care să asigure informaţiile în cauză. Comunicate de presă au fost emise ori de câte ori situaţia a impus acest lucru sau la solicitarea mass-media, acest lucru putând fi foarte uşor verificat doar la o simplă căutare în istoricul publicaţiei "Viaţa liberă" Galaţi.

- De ce la numărul scurt pentru deranjamente se răspunde atât de greu şi de multe ori deloc? Nu este posibilă suplimentarea acestor posturi?
- În prezent, serviciul Call Center (0236) 929 asigură permanenţa în preluarea şi comunicarea către personalul operativ a deranjamentelor. În cazul unei avarii, numărul solicitărilor este ridicat, dar absolut toate apelurile sunt înregistrate.

- Există riscul real ca, dacă sunt conectate prea multe aparate electrice într-un apartament, reţeaua să cedeze? Care este limita maximă, să spunem, a consumului electric într-un apartament sau imobil?
- Instalaţiile destinate utilizatorilor casnici aparţin acestuia. Acesta trebuie să ţină cont de dimensionarea reţelei în funcţie de secţiunea conductoarelor, calibrarea protecţiilor şi încadrarea în puterile aprobate conform Avizului Tehnic de Racordare, obţinut de la SDEE Galaţi. Limita maximă de consum depinde de instalaţia de utilizare a proprietarului locului de consum în cauză. Utilizatorul trebuie să respecte parametrii din ATR şi să îşi asigure echipamentele prin prevederea tablourilor din locuinţă cu sisteme de protecţie adecvate.

"Salvaţi câinii din Ecosal", "Iadul din padocul Ecosal", "Ruşine pentru tratamentele inumane aplicate câinilor". Acestea sunt doar câteva dintre apelativele pe care le-am tot auzit, în ultimii doi ani, cu referire la Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân din Galaţi. Este vorba, în caz că nu v-aţi dat încă seama, despre padocul situat în strada Zimbrului, din Bariera Traian, loc în care 1.106 patrupede îşi duc veacul, în timp ce alte câteva mii de suflete stau pe stradă. După ce am stat o zi printre măturătorii stradali, pentru a vedea cum îşi fac treaba şi, mai ales, dacă şi-o fac, am decis să aflu şi cum stă treaba în padoc, acolo unde "teroarea e la ea acasă".

La o mie de câini, opt îngrijitori

Padocul Ecosal are, pe statul de plată, în jur de 20 angajaţi, de la şoferi şi oameni din birouri, până la îngrijitorii de câini. Dintre aceştia, doar opt stau în preajma cuştilor, hrănind patrupedele, mângâindu-le şi făcându-le curat. E drept, însă, că timpul pentru joacă e foarte restrâns, cei mai mulţi îngrijitori rezumându-se doar la a vorbi, din când în când, cu câinii, pentru a-i calma. "Am auzit şi eu că la noi e iadul de pe pământ, că le chinuim pe animale, că le tranşăm, că le dăm la grădina zoologică pentru hrană. Tot felul de minunăţii. Eu am opt oameni care lucrează permanent în padoc, de luni până duminică, inclusiv  de sărbători. Din punctul meu de vedere, îşi fac treaba, nu chinuie animalele. Că sunt oameni cărora nu le convine nu ştiu ce chestie, nu pot eu să le schimb părerea. Ne descurcăm cu ce avem", a explicat Constanţa Cucu, şef serviciu adăpost.

O fi chiar iad?

Am intrat în incinta padocului cu inima strânsă, temându-mă de ce aş putea descoperi. Nu mi-am ascuns gândurile şi i-am zis încă de la intrare Constanţei Cucu că sper să nu văd câini chinuiţi, bătuţi, flămânzi. Nu mi-a zis nimic, ci m-a lăsat să mă conving singur. În cuştile mari de afară stau câte 20-30 de câini laolaltă. Masculii cu masculii, femelele cu femelele. Se vede că sunt adunaţi de pe stradă din comportament, dat fiind că unii sunt mai obişnuiţi cu oamenii, în timp ce alţii ar fi în stare să rupă gardul cuştii, doar, doar or muşca ceva. Ştiu, multora nu le va conveni că zic asta! "Pe cei mai agresivi îi punem deoparte, în cuşti separate. Asta nu înseamnă că în cuşti nu se mai bat câinii între ei. Este instinctul lor, se luptă pentru teritoriu, pentru întâietate în haită. Dar, în genere, au un mascul alfa şi restul îl urmează", ne-a mai explicat şefa serviciului.

În partea de interior a adăpostului, care a fost cândva un grajd, se lucrează intens la maximizarea spaţiului din cuşti, astfel încât toţi câinii să aibă acces la lumina soarelui. "Până acum, am avut cuştile de o parte şi de alta a clădirii, cu alee de circulaţie pe mijloc. Vom modifica cuştile interioare, astfel încât aleea va fi pe lângă peretele opus ieşirii în exterior, iar toţi câinii vor avea acces la cuştile de afară. Ne-am gândit la soluţia asta pentru că, deşi nu mai putem construi în intravilan, putem să le oferim câinilor un trai ceva mai bun", ne-a mai explicat Constanţa Cucu.

Capturarea câinilor, o misiune grea

În încercarea de a afla care este procedura folosită pentru capturarea de pe stradă a maidanezilor, am mers cu un echipaj al Ecosal pe teren, la lucru. Zona vizată a fost Micro 39, în spatele Aleii Comerţului, loc din care s-au făcut mai multe sesizări către dispeceratul serviciului public. În faţa blocurilor, cuşti în care câinii îşi duceau veacul, primind hrană de la unii locatari şi lătrându-i sau atacându-i pe alţii. Cei patru angajaţi ai Ecosal responsabili cu prinderea câinilor s-au pus imediat pe treabă, tranchilizând patrupedele, însă scandalul nu s-a lăsat aşteptat. "Din păcate, ăştia sunt oamenii. Eu am făcut sesizare, că m-am săturat să îmi fie teamă pentru copilul meu când vine de la şcoală, iar alţi vecini fac scandal că li se iau câinii", ne-a spus un domn, care a vrut să rămână anonim. Din motive lesne de înţeles!

Limbajul contestatarilor este greu de reprodus, în condiţiile în care tratamentul aplicat de echipajul Ecosal nu a fost nici inuman, nici crud. Poate de frica aparatului foto, poate pentru că aşa se lucrează. "Uneori mergem cu poliţia după noi, pentru că se mai întâmplă să sară oamenii la bătaie. Chiar dacă acum strângem câini doar în urma sesizărilor, tot apar probleme", ne-a povestit Constanţa Cucu.

Toţi căţeii vor acasă

Adopţiile din padocul Ecosal nu sunt nici pe departe la nivelul la care ar trebui, având în vedere numărul mare de oameni care blamează condiţiile grele din adăpost. "Săptămânal, pleacă din adăpost în jur de 10-15 câini. Nu mai mult, pentru că nu îi ia nimeni. Vine câte un ONG şi adoptă cinci sau şase şi, dacă avem noroc, mai vine câte o persoană fizică şi ia câte unul, ori pentru curte, ori pentru bloc. Sistemul e simplu, câinele pleacă de aici cu fişă de sănătate, sterilizat, microcipat, vaccinat", ne-a mai spus doamna Cucu. Încă de când ajungi lângă cuştile lor, câinii mai curajoşi încep să dea din coadă, să scoată botul printre barele metalice şi să arate că vor să fie luaţi acasă. Vor spaţiu, vor dragoste, vor ceea ce în adăpost nu au. O familie!

Un paragraf interpretat într-un mod absurd de către serviciul public care administrează cimitirele gălăţene îi pune pe oameni în situaţia de a sta cu mortul pe masă până la rezolvarea problemelor birocratice.

La redacţia "Vieţii libere" a venit domnul Nicolae Raicea, pentru a ni se plânge de o situaţie greu de imaginat într-un oraş care se vrea european. "Tatăl meu a concesionat un loc de veci în 1978, în cimitirul "Eternitatea", loc unde a ridicat un cavou pentru ca toţi membrii familiei să fie înmormântaţi acolo. Tatăl meu a plătit taxe până în ziua în care a murit. Pentru înmormântarea lui şi a mamei mele nu au fost probleme, totul a fost în regulă, iar pe locul de veci am devenit concesionari eu, sora mea şi socrul meu, care era încă în viaţă. Abia când mi-a murit socrul, ne-am lovit de boala interpretării articolelor de regulament, ca să îi zic aşa", ne-a explicat cetăţeanul.

Acord notarial din partea concesionarilor

În documentul care prevedere drepturile şi obligaţiile concesionarilor este stipulat că "pe locul de înhumare pot fi înhumaţi titularii dreptului de folosinţă, soţii sau soţiile, copiii şi părinţii acestora, precum şi alte persoane în baza acceptului notarial al titularului dreptului de concesiune". Numai că acest "accept notarial" a fost extins, după cum ne-a explicat domnul Raicea, la toate persoanele menţionate în paragraf, inclusiv la titularii dreptului de folosinţă. "Când a murit socrul meu, ne-am lovit de acest lucru. El a murit vineri seara, medicul legist ne-a dat certificatul de deces sâmbătă, însă un notar am găsit abia luni. Vă daţi seama că am stat cu mortul pe masă trei zile, pentru o prostie de hârtie, care nu ar trebui aplicată decât altor persoane, aşa cum scrie şi în regulament. Dar, la noi se interpretează totul după ureche", a acuzat cetăţeanul.

Ca la noi, la nimeni

După moartea socrului domnului Raicea, numărul titularilor dreptului de concesiune s-a mărit la cinci, fiecare în altă zonă a ţării sau a lumii. Iar dorinţa gălăţeanului este ca acest articol din regulament să fie clarificat, astfel încât să nu mai existe posibilitatea de interpretări. Am trimis diverse cereri, şi la Primărie, şi la Gospodărire Urbană, dar răspunsurile au fost seci. "Urmare a cererii dvs., înregistrată cu nr. (...) la registratura generală a Consiliului Local Galaţi, respectiv cu nr. (...) la Societatea Gospodărire Urbană SRL Galaţi, vă aducem la cunoştinţă că înhumarea defunctului Buruiană Gheorghe (n.r. - socrul lui Nicolae Raicea) a fost preluată corect, conform art. 12, alin. 5, din Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea cimitirelor din mun. Galaţi, care prevede că în acest loc pot fi înhumaţi titularii dreptului de folosinţă, soţii sau soţiile, copiii şi părinţii acestora, precum şi alte persoane în baza acceptului notarial al titularului dreptului de concesiune", se arată în răspunsul formulat de Gospodărire Urbană, în data de 23 august 2016.

Pentru a dovedi că măsura este absurdă, domnul Raicea a căutat informaţii despre modul de operare la alte cimitire din ţară. "La Constanţa, Buzău, Iaşi, precum şi în alte oraşe, nu există aşa ceva. Acolo, titularul dreptului de folosinţă este înmormântat fără probleme, iar alte persoane, fie rude de gradul 1, fie altele sunt înmormântate în baza unei declaraţii pe propria răspundere a titularului. Dacă acesta nu este în ţară, declaraţia se trimite pe mail sau fax, se completează şi se trimite înapoi. Simplu. La noi, nu. Fata mea, spre exemplu, este în SUA. Ceilalţi titulari sunt plecaţi care încotro. Dacă eu mor, ei trebuie să vină în Galaţi, să caute notar, să semneze, timp în care eu stau pe masă, că nu mă pot îngropa. E o măsură tâmpită. La Constanţa, că tot ziceam, e şi hotărâre de consiliu legată pentru acea declaraţie pe propria răspundere, HCLM 516/2000. Poate domnii care ne conduc ar putea să o citească", s-a mai plâns gălăţeanul.

Următorul pas, justiţia

Hotărât să-şi facă dreptate, Nicolae Raicea a înaintat o scrisoare către primarul municipiului Galaţi, în care sugerează modificarea articolului în vederea eliminării dubiilor şi anunţă că îşi va căuta dreptatea în justiţie. "Consider că este normal ca titularii, soţii şi soţiile acestora, părinţii şi copiii lor să fie înhumaţi fără restricţii pe acel loc, deoarece de asta a fost concesionat, de asta au fost plătite taxe, de asta s-au ridicat construcţii funerare. Ce ne facem când unul dintre titulari este incapabil să se deplaseze sau nu este în totalitatea facultăţilor mintale (Alzheimer, Parkinson etc)? Din cauza condiţionării impuse de regulamentul interpretabil, mă văd nevoit să mă adresez justiţiei, în speranţa că se va face dreptate", a conchis gălăţeanul.

15 taxiuri defecte, depistate în trafic, au fost scoase forţat de pe trasee, la începutul săptămânii trecute

Nu întotdeauna ce e mai scump e şi calitativ sau sigur, iar transportul privat în regim de taxi, adoptat de mulţi gălăţeni în mod curent, mai ales după scoaterea microbuzelor din oraş, nu face rabat de la această regulă. O confirmă nu doar zecile de evenimente rutiere care au drept cauză culpa taximetriştilor, ci şi controalele poliţiei şi ale inspectorilor Registrului Auto Român, care dovedesc că abaterile de la legislaţie ale celor care practică acest gen de transport nu sunt deloc puţine.

Numai ultima acţiune, derulată la începutul săptămânii trecute, în traficul din municipiul Galaţi a atestat că mai e mult de lucru până când afacerea cu taximetria să fie numită sigură şi decentă.

"În cadrul acţiunii, au fost constatate 90 de contravenţii, dintre care 85 pentru nerespectarea prevederilor Codului Rutier şi cinci pentru nerespectarea prevederilor legii taximetriei", se arată în concluziile făcute publice de IPJ Galaţi. Într-o traducere sumară, asta înseamnă că taximetriştii au fost surprinşi de nu mai puţin de 90 de ori încălcând regulile pe care ar trebui să le respecte price şofer, de la acordare de prioritate, deplasarea cu viteză în limite legale, documente şi folosirea centurii de siguranţă până la abţinerea de la conversaţiile telefonice în timpul deplasării. Mai grav este că, în unele situaţii, s-au constat încălcări ale legii taximetriei, precum neafişarea tarifelor, probleme la aparatul de taxare, absenţa bonurilor fiscale, ş.a.m.d., toate de natură să-i afecteze pe clienţi.

Taximetriştii care au cumulat abateri grave au primit nu doar amenzi. Doi dintre ei, care conduceau maşini cu defecţiuni grave la sistemul de direcţie, au rămas fără permisele de conducere. În cazul a 15 maşini, toate cu probleme tehnice, au fost retrase certificatele de înmatriculare până la remedierea deficienţelor.

Toamna aduce un covor de frunze arămii, copaci goi, desfrunziţi şi parcuri pustiite, lipsite de vizitatorii care preferă acum un loc călduros în care să îşi petreacă timpul. Întunecat şi parcă izolat de oraş, Parcul Corneliu Coposu, din valea Ţiglina I, cunoscut şi sub numele de Cloşca, sau mai degrabă Parcul lui Durbacă, îşi duce zilele în uitare. Alei părăsite, cu dale rupte, bănci care nu mai sunt utilizabile, stâlpi vandalizaţi, coşuri de gunoi lipsă şi murdare şi, peste toate astea, copaci neîngrijiţi, spaţii verzi în paragină şi un munte de pungi şi sticle pe care gălăţenii le lasă în urma lor, de parcă spaţiul public nu ar fi tot al nostru.

Un parc bacovian

Păşind prin intrarea principală, cea din spre Inelul de Rocadă, zărim Turnul Televiziunii. O vedere frumoasă, dar gropile din alea principală, nu arată bine. Dalele sunt fărâmate şi nu au mai fost înlocuite, aleea a fost peticită cu ciment. Sculpturile care amintesc de faptul că oraşul nostru e un centru siderurgic important, sunt ruginite şi înţesate de gunoaie. ”Mie chiar nu îmi place să văd în faţa mea, o construcţie atât de ruginiţă şi gunoaie lângă ea. Este inadmisibil. Poate se gândesc huliganii să-şi pună gunoiul în coş şi problema curăţeniei poate fi rezolvată. Pentru cealaltă problemă, îi invităm pe cei de la conducerea Primăriei la o plimbare în parc. Poate aşa se vor gândi să îşi facă treaba,” ne spune, revoltat, un bătrân ce se odihnea pe-o bancă.

Nu există loc unde să nu găseşti pungi goale de chipsuri, coji de seminţe, poate chiar şi o sticlă de ceva alcool sau suc. Nu avem nevoie de anchete pentru a ne da seama că vizitatorii sunt cei care fac mizerie. ”Foarte rău a ajuns parcul. Peste tot văd sticle de bere, seminţe lângă bănci şi alte mizerii. Peisajul este dezolant. Trandafirii au fost smulşi sau sunt uscaţi. Din păcate, nu am unde să îmi scot nepotul, altfel nu aş călca aici,” spune o doamnă care vine zilnic cu băieţelul în parc.

Grafitti peste artă

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, nu există loc unde arta străzii să nu îşi fi pus amprenta: grafitti acoperă tot – sculpturile celebre, semnate de artiști mari ai oraşului – Sergiu Dumitrescu, Gheorghe Terescenco, Mircea Roman, Aurel Vlad, Napoleon Tiron, Gheorghe Marcu, Anton Constantin Şevţov, Darie Dup, Mircea Spăratu, Neculai Bândărău şi Ioan Alexandru Grosu  – aproape că nu se mai disting de inscripţii şi pete de rugină. Iar dacă nu gem încă sub urmele timpului şi ale oamenilor, unele sculpturi nu se mai văd de vegetaţia crescută haotic peste tot.

Parcul adăposteşte importante lucrări de artă monumentală, Galaţiul fiind singurul oraş din Europa care are pe străzi 50 de lucrări ale taberelor de sculptură în metal care au avut loc înainte şi după Revoluţie. Dar nouă nu ne pasă! Grafitti e pe ziduri, pe bănci, pe dale, ar fi fost şi pe frunzele copacilor, dacă toamna nu şi-ar fi spus cuvântul.

Locul de joacă - o pată de culoare într-un univers cenuşiu

Singura porţiune din parc ce arată cât de cât civilizat este locul de joacă, modernizat printr-un tobogan pentru cei mici. Dar şi aici, băncile de lemn sunt deja rupte şi leagănele ar mai avea nevoie de o vopsea. Trist e că vorbim de un parc din centrul oraşului, reprezentativ, care e văzut, dacă nu vizitat, zilnic, de sute de gălăţeni. În occident, parcurile sunt date în grija comunităţii sau a celor din cartiere, noi nu suntem în stare să păstrăm ce se reabilitează pe banii noştri.

Magistraţii Tribunalului Galaţi au pus punct dosarului intitulat de presă „sclavagism în Galaţi”. Este vorba despre un dosar de trafic de persoane instrumentat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Galaţi, în care au fost trimişi în judecată Ali Daniel Zamfir, zis „Lulu”, şi Gicu Dobrin, zis „Bodo”.

Cei doi au ajuns în atenţia DIICOT după ce procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi i-au trimis în judecată pentru alte fapte şi au disjuns ancheta privind săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane.

Astfel, Ali Zamfir Daniel şi Gicu Dobrin au fost condamnaţi la câte trei ani închisoare cu suspendare pentru şantaj, distrugere în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Mai mult, Gicu Dobrin mai are o condamnare de trei ani şi două luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe. Aceste pedepse au fost luate în calcul şi contopite cu pedepsele primite în dosarul de sclavagism.

Ce a stabilit Tribunalul Galaţi

După ce au audiat martorii şi au studiat toate probele depuse la dosar, judecătorii Tribunalului Galaţi au decis să îl condamne pe Ali Daniel Zamfir la trei ani şi patru luni închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată. La acestă pedeapsă se aplică şi cea complementară a interzicerii mai multor dreptuir pe o perioadă de doi ani.

„Dispune anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de trei ani închisoare aplicată inculpatului Ali Daniel Zamfir prin sentinţa penală nr. 1150/18.06.2013 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin nerecurare la 8.07.2013, şi dispune contopirea acesteia cu pedeapsa de trei ani şi patru luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă, astfel încât, inculpatul Ali Daniel Zamfir va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de trei ani şi patru luni închisoare, sporită la trei ani şi zece luni închisoare”, se menţionează pe portalul instanţei de judecată.

În acelaşi dosar şi acuzat de aceleaşi infracţiuni, Gicu Dobrin a primit tot trei ani şi patru luni închisoare. Şi în cazul lui, judecătorii au luat în calcul celelalte pedepse, care au fost contopite ţinând cont de faptul că „infracţiunea obiect al prezentei cauze, săvârşită de inculpatul Dobrin Gicu, este concurentă cu infracţiunile sancţionate prin sentinţa penală 2059/2.10.2014 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin neapelare la 21.10.2014”. Astfel Gicu Dobrin va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de trei ani şi patru luni închisoare, sporită cu opt luni închisoare, în total urmând a executa patru ani închisoare.

Instanţa de judecată a constatat faptul că Gicu Dobrin este arestat într-o altă cauză şi a emis un nou mandat de executare pe numele lui. De asemenea, judecătorii au menţinut măsura preventivă a controlului judiciar adoptată în privinţa inculpatului Ali Daniel Zamfir.

Daune pentru victime

Pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei doi inculpaţi au fost obligaţi să plătească şi daune morale. Astfel, instanţa a decis obligarea, în solidar, a inculpaţilor la plata către cele cinci părţi civile a câte 5.000 de lei (pentru fiecare parte vătămată) cu titlu de daune morale. „Obligă pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare statului după cum urmează: pe inculpatul Ali Daniel Zamfir la plata sumei de 1.440 de lei, iar pe inculpatul Dobrin Gicu la plata sumei de 1.000 lei”, au mai reţinut judecătorii.

Sentinţa din prezenta cauză nu este definitivă ea putând fi atacată cu apel atât de procirori, cât şi de cei doi inculpaţi.

Poveste din 2012

Vă reamintim că Ali Daniel Zamfir şi Gicu Dobrin au fost acuzaţi că „recrutau şi cazau, fie ca urmare a exercitării a diferite forme de constrângere, fie prin oferirea de diferite foloase (de natură locativă sau pecuniară), diferite persoane, pe care ulterior le exploatau, obligându-le să participe la furtul de cocs din vagoanele aflate în trecere sau staţionare" în zona staţiei de cale ferată "Cătuşa-Culbutori", din imediata apropiere a SC ArcelorMittal SA.

Folosind acte de violenţă fizică şi psihică de natură să le înfrângă orice încercare de rezistenţă şi, de asemenea, orice urmă de demnitate umană, persoanele racolate erau constrânse să participe la furturi de cocs din incinta Combinatului Siderurgic Galaţi, în folosul aproape exclusiv al inculpaţilor. Procurorii au reţinut faptul că, în 2012, cei doi inculpaţi şi alţii "au atacat 184 de trenuri încărcate cu cocs, iar în acţiunile de respingere a membrilor grupării 116 agenţi de pază au suferit diverse leziuni şi traumatisme, înregistrându-se trei accidente de muncă".

Ancheta a arătat faptul că în urma furturilor au fost valorificate 389.680 de kilograme de cocs, obţinându-se un profit de 260.000 de lei.

Oana Gabriela Pleşuvu suferă de leucemie limfoblastică acută L1 cu celulă B comun. Diagnosticul le-a schimbat complet viaţa Oanei şi familiei sale. Şedinţele de chimioterapie pe care fata le-a urmat până acum au dat rezultate. Chiar dacă boala va intra în remisie, Oana va mai trece printr-o perioadă lungă până ce îşi va reveni complet. În tot acest interval, în care îşi va recăpăta treptat imunitatea, fata va avea nevoie de o cameră şi de o baie separate faţă de cele ale restului familiei. Din nefericire, apartamentul în care familia Pleşuvu locuieşte acum nu permite amenajarea unor astfel de spaţii.

Undeva la începutul anului, Oana Gabriela a început să aibă momente în care se simţea foarte slăbită. Analizele au arătat că suferea de o formă de anemie căreia medicii nu puteau să îi găsească o explicaţie. Pe la jumătatea lui martie, i s-au învineţit falangele degetelor de la mâini, precum şi pielea din jurul gurii. A fost dusă la Spitalul de Copii "Sf. Ioan", unde medicii i-au pus cumplitul diagnostic. A plecat de urgenţă cu salvarea la Bucureşti, la Institutul Fundeni. De atunci, fata şi-a petrecut mai tot timpul în spital, alături de mama sa. Cele mai grele au fost primele şedinţe de chimioterapie. Sub efectul medicamentelor puternice, Oana a slăbit foarte mult. Dintr-un copil plin de energie, abia dacă se mai putea mişca.

Cum puteţi ajuta

După ce va termina tratamentul, pentru Oana Gabriela vor urma doi ani în care sistemul său imunitar îşi va reveni. În tot acest timp, va fi deosebit de sensibilă în faţa microbilor. De aceea, va avea nevoie de o cameră şi de o baie doar ale ei. Acum, părinţii şi cele două surori ale fetei trăiesc într-un apartament de 35 de metri pătraţi. De aceea, ar avea nevoie să facă schimb, pentru o perioadă de timp, la un apartament cu trei camere.

"Am încercat să mă descurc fără a cere ajutorul nimănui. Din contră, atunci când vedeam câte un apel umanitar, donam chiar câţiva euro pentru persoanele respective. Nu-mi imaginam însă că şi eu voi ajunge în situaţia asta. Ne-ar ajuta acum dacă ne-am putea muta la un apartament de trei camere, până reuşesc să construiesc o casă la Frumuşiţa. Am deja terenul, însă construcţia propriu-zisă va mai dura. Este doar o chestiune temporară. De acest lucru depinde însănătoşirea fetei mele", a spus tatăl.

Dincolo de şedinţele de chimioterapie pe care aproape că le-a terminat, Oana va fi nevoită să meargă de nenumărate ori la Bucureşti, în următorii ani. Acestor controale li se adaugă şi un tratament lunar, a cărui valoare se apropie de 500 de lei. Familie fetei are deschise două conturi bancare, în lei şi în euro, unde persoanele care vor să îi dea o mână de ajutor Oanei pot dona.

Contul în euro este RO78BRDE426V79393824260, deschis la BRD, pe numele mamei fetei, Georgeta Pleşuvu.

Contul în lei este RO55BPOS18000443096RON01, deschis la Bancpost, pe numele lui Fănel Pleşuvu, tatăl Oanei.

Mai multe detalii despre starea de sănătate a Oanei puteţi afla chiar de la mama sa, la numărul de telefon 0746 883 887.

Lemacons şi Vega au câştigat contractul pus la bătaie de Consiliul Judeţului

În timp ce drumurile naţionale sunt „descoperite” în prag de iarnă, deoarece contractul pentru întreţinerea acestora în sezonul rece nu poate fi atribuit firmei câştigătoare, urmare a unei contestaţii, drumurile judeţene, administrate de Consiliul Judeţean (CJ), sunt pregătite, cel puţin în acte, să înfrunte zăpada şi viscolul. Conducerea Consiliului Judeţean ne-a declarat că, şi în iarna 2016-2017, cei aproximativ 800 de kilometri de drumuri judeţene vor fi deszăpeziţi de constructorii Lemacons şi Vega, cei care au câştigat contractul multianual pus la bătaie de instituţie, în anul 2014, pentru iernile 2014 – 2015, 2015 – 2016 şi 2016 – 2017.

Potrivit vicepreşedintelui CJ, Gigel Istudor, care a primit sarcina de a coordona şi superviza întreţinerea drumurilor în sezonul rece, valoarea contractului de deszăpezire din această iarnă este cuprinsă între 491.685 de lei (fără TVA) şi maximum 899.370 de lei (fără TVA). „La acest moment, există în stoc 1.568 de tone de nisip şi 42 de tone de sare”, a precizat reprezentantul CJ. Până la finele lunii decembrie, instituţia va mai achiziţiona 1.060 tone de nisip şi 26,4 tone de sare. Întrucât, în urmă cu doi ani, cele două firme responsabile cu deszăpezirea au încasat bani pentru material antiderapant existent doar pe hârtie (aşa cum v-am mai informat), motiv pentru care au ajuns în atenţia procurorilor, conducerea Consiliului Judeţean spune că va dispune verificări pentru a vedea dacă documentele corespund cu realitatea din bazele de depozitare.

„Cu siguranţă, se vor face verificări. La momentul achiziţiei, obligatoriu va fi cineva care va certifica faptul că s-a achiziţionat materialul care este trecut şi-n factură, că documentele corespund cu realitatea din teren”, ne-a declarat vicepreşedintele CJ.

Pe lângă cei 2,4 de kilometri de parazăpezi, pe care i-a oferit în custodie Primăriilor din Schela, Cuca, Slobozia Conachi sau Pechea, pentru a le monta în puncte critice, instituţia urmează să mai achiziţioneze alţi 15 kilometri de parazăpezi, care vor fi oferite în administrare mai multor primării din nordul judeţului, precum Bereşti Meria, Ghidigeni, Poiana, Cerţeşti şi nu numai. „Încercăm, de exemplu, ca în zonele Schela, Pechea, unde sunt probleme foarte mari, să dublăm rândurile de parazăpezi”, au precizat reprezentanţii instituţiei.

CITEȘTE ȘI: La Consiliul Judeţului, deszăpezirea s-a lăsat cu dosar penal | Firmele Vega şi Lemacons, în atenţia procurorilor

Deszăpezirea cu iz penal | Lemacons și Vega au restituit Consiliului Județului aproape 150.000 de lei - CLICK AICI PENTRU DETALII

Ideile geniale sunt simple, de regulă. Aşa au reuşit doi elevi de la Colegiul Naţional "Mihail Kogălniceanu" din Galaţi, Armando Ionuţ Iurescu şi Mirel Hagiu, să câştige un premiu special la concursul "Cum se face?", organizat pentru elevii din toată ţara la Universitatea Politehnică din Bucureşti, de studenţii care fac parte din Societatea Tinerilor Chimişti. Profesoara care cu talent i-a provocat la inventat diferite lucruri este Daniela Bălăuţă, de la CNMK fiind, de altfel, singurii elevi din Galaţi participanţi la această competiţie.

Ideea mi-a venit stând pe Facebook

Armando Iurescu este cel care a dat de gustul participărilor la competiţii în care nu e vorba despre "toceală", ci de aplicat lucruri practice, încă de anul trecut, când era în clasa a VIII-a şi a construit o machetă de casă ecologică, la "Ambasador împotriva schimbărilor climatice", competiţie organizată de Ambasada Norvegiei la Bucureşti.

"Am obţinut premiul al doilea şi mi-am dorit cumva să reeditez şi anul acesta succesul, pentru că îmi place să construiesc tot soiul de lucruri practice. Mă tot gândeam ce aş putea face pentru concursul de la Politehnică, iar într-o seară, stând pe Facebook, se plângeau prieteni de-ai mei că e prea cald, că li s-a încălzit sucul la plajă. M-am gândit atunci să fac un frigider ecologic, pe principiul termosului", povesteşte Armando.

Împreună cu prietenul său Mirel a făcut brainstorming pentru a alege materialele pe care urmau să le folosească. "Am cumpărat două ghivece mari de flori, de dimensiuni diferite, astfel încât să le putem introduce unul în altul. Ca material izolator am folosit nisip, pe care l-am îmbibat cu apă cât mai rece. Le-am acoperit şi am constatat că temperatura scade simţitor. Acasă am folosit termometrul de copt cornuleţe, dar la şcoală, când i-am expus doamnei profesoare ideea, am avut şi sondă de luat temperatura  şi am văzut că de la 30 de grade am ajuns la cinci grade", vin explicaţiile de la coechipier.

La Bucureşti au făcut prezentarea împreună şi, deşi sunt abia la începutul clasei a IX-a, au ştiut să-şi vândă marfa. Au cucerit nu numai prin ingeniozitate, cât şi prin aplomb şi umorul cu care şi-au presărat prezentarea. "Ceilalţi candidaţi au venit cu lucrări elaborate. Noi am stârnit tot hazul când am scos cele două ghivece de flori. S-au amuzat teribil studenţii din juriu, au apreciat că am ştiut să facem echipă şi să prezentăm fără emoţii. Aşa i-am convins să ne acorde un premiu special", mai spune Armando.

Experienţă şi motivaţie

Întorşi acasă, cei doi nu s-au culcat pe laurii victoriei. Li s-a deschis gustul să participe şi la anul la acelaşi concurs, cu o lucrare mai elaborată, la care deja s-au apucat să lucreze.

"Am văzut tot felul de idei interesante la celelalte echipaje venite din ţară. Putem să facem şi noi lucruri interesante. Ne-au inspirat", recunoaşte Mirel.

{gallery}ProiectFrigiderEcologic{/gallery}

Mai mult decât atât, Armando spune că mergând la această competiţie a şi ales un drum pentru cariera sa de mai târziu: "Am vorbit cu unul dintre doctoranzii din comisia de jurizare care a fost impresionat de proiectul nostru. Ne-a arătat laboratoarele de la Politehnică şi dotările de ultimă oră. Acolo voi merge să fac facultatea, pe fizică, pentru că sunt pasionat de această disciplină de când eram mic. Mă văd peste ani lucrând în cercetare, în România, pentru că am văzut că avem şi cu ce, dar şi de la cine învăţa".

Mirel e pasionat de chimie, dar se vede lucrând într-un cabinet stomatologic, peste ani. I se pare o meserie frumoasă şi, de ce nu, bănoasă.

Tinereţea este cea mai frumoasă perioadă a vieţii, una în care oamenii nu au multe griji, sunt naivi şi au scopuri măreţe pentru viitorul lor. Partea rea, însă, este lipsa banilor, a experienţei şi a unui job bine plătit.

Băncile din România vin cu o soluţie pentru tinerii care studiază la facultate şi au un loc de muncă, însă nu dispun de suficiente resurse materiale pentru a-şi realiza obiectivele propuse. Acestea oferă noilor generaţii credite şi carduri pentru diferite necesităţi. De exemplu, prin programe gen "Work&Travel", se asigură finanţarea cheltuielilor din timpul studiilor sau cumpărarea materialelor necesare activităţilor universitare. Site-urile băncilor au pagini speciale cu produse dedicate tinerilor, însă realitatea este mai dură şi există multiple criterii pentru a face o bună „afacere” cu banca.

Carduri pentru studii

Raiffeisen Bank vine cu produsul Studentcard. Achiziţia cardului bancar dedicat studenţilor nu costă nimic, are zero comisioane pentru întreţinerea contului şi servicii gratuite pentru internet banking. De asemenea, Banca Piraeus oferă un pachet promoţional care are incluse mai multe servicii. Cu ajutorul pachetului, studenţii pot avea card pentru bursă, salariu sau bani de la părinţi, plus un cont de economii, care va conţine o dobândă anuală de 1,6 la sută. Comisionul pentru administrarea contului este de zero lei, dar serviciul de internet banking are o taxă de 1 leu pe lună. La fel, OTP Bank are un card special pentru cei care studiază la facultate. De data aceasta este vorba despre Universitatea Sapientia din Târgu Mureş. Cardul este disponibil studenţilor şi profesorilor care activează la instituţia respectivă, are ataşat un cont de economii, poate fi utilizat atât naţional, cât şi internaţional, iar taxa de administrare este zero.

Programe de practică

Banca Comercială Română (BCR) le oferă tinerilor posibilitatea de a-şi începe cariera în domeniul financiar prin diferite programe. Studenţii pot efectua practică, pot afla cum e să munceşti în echipa de Audit Intern din BCR, pot fi recrutaţi în programul de internship plătit sau pot experimenta cum e să lucrezi în vânzări, într-un post part-time. Toate detaliile referitoare la programe se găsesc pe site-ul bcr.ro.

Studenţii pot lua şi credite

BRD oferă trei tipuri de credite destinate studenţilor: creditul "Work&Travel", creditul "10" şi creditul pentru studii. Pot obţine creditul "Work&Travel" doar cei care au între 18 şi 29 de ani, indiferent dacă sunt nu angajaţi, dacă prezintă la bancă, drept garanţii, venitul părinţilor sau o ipotecă imobiliară. Acest credit se oferă exclusiv tinerilor implicaţi în programul "Work&Travel" în SUA sau Europa. Suma împrumutată poate ajunge la 3.000 de euro şi acoperă cheltuielile pentru transport, viză şi bani de buzunar. Creditul "10" finanţează cheltuielile din timpul studiilor, precum precum achiziţionarea unui calculator sau a unei imprimante, cumpărarea cărţilor şi plata chiriei. Împrumutul se face pe o perioadă de cel mult zece ani, iar suma poate ajunge până la 12.000 lei.

O altă bancă din România ce le oferă studenţilor finanţare, rambursată prin creditul "Gaudeamus", este Banca Transilvania, care împrumută până la 150.000 euro, pentru o perioadă de zece până la 20 de ani. Creditul poate fi obţinut numai cu o garanţie constând într-o ipotecă imobiliară. Conform datelor afişate pe pagina de internet a băncii, titularul creditului "Gaudeamus" poate fi studentul care are un loc de muncă sau părintele acestuia, în cazul în care solicitantul nu este angajat în câmpul muncii.

Trebuie menţionat faptul că suma unui împrumut de la bancă poate varia în funcţie de vârsta solicitantului, studiile acestuia, salariul şi bunurile materiale de care dispune. Aceleaşi criterii sunt valabile şi atunci când se stabilesc rata şi dobânda anuală efectivă. Condiţiile sunt prezente şi la alte bănci din România, indiferent de tipul creditului acordat.