Satele gălăţene Tălpigi şi Gîrbovăţ, din comuna Ghidigeni, sunt acum mult mai aproape de capitala ţării. Asta, în condiţiile în care atât în Bucureşti, cât şi în Ghidigeni, locuiesc unii dintre cei mai mari datornici la stat din întreaga ţară. Se poate vedea asta limpede, după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a dat publicităţii lista persoanelor fizice care au datorii către stat. Sunt, în total, 187.230 de oameni care au plăţi restante către stat.
Cea mai înglodată în datorii persoană fizică din România este, în acest moment, Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3 din Capitală. Acesta are de dat plătit statului, potrivit ANAF, peste 84 de milioane de lei, cu tot cu penalităţi.
Pe locurile 5 şi 7 în acest top se află doi gălăţeni. Nu sunt oameni de afaceri cunoscuţi din Galaţi, nici avocaţi, nici notari. Sunt Viorel G. Cotiga, din satul Tălpigi, şi Ion Archiri, din satul Gîrbovăţ. Ambele sate aparţin de comuna Ghidigeni, din nordul judeţului, cunoscută ca una dintre cele mai sărace din zonă. Ei bine, din toată sărăcia, Cotiga are de plată către stat 9.854.370 de lei, în vreme ce Archiri datorează nu mai puţin de 9.535.743 de lei.
Reprezentanţi ai autorităţilor locale din comuna Ghidigeni susţin că cei doi sunt oameni săraci şi că n-au desfăşurat, pe plan local, nicio activitate economică. Acum, ambii locuitori datorează statului de trei ori mai mult decât bugetul anual al Primăriei.
În acelaşi top de tristă faimă figurează şi o femeie din Corod. Se numeşte Aniţa P. Loredana Petrescu şi ar avea de dat la stat nu mai puţin de 4.290.156 de lei, potrivit ANAF. Din câte am putut afla, de la administraţia locală din Corod, tânăra de nici 30 de ani a locuit, de asemenea, în comuna Ghidigeni şi provine dintr-o familie cu posibilităţi financiare modeste.
N-ar fi prima dată când gălăţeni săraci acceptă să fie înfiinţate, pe numele lor, societăţi care ulterior se desfiinţează, lăsându-i datori vânduţi! Dacă şi aici a fost sau nu cazul unor astfel de afaceri necurate, rămâne de văzut.

Cele mai mari datorii

Dintre locuitorii oraşului Galaţi, cel mai mare datornic, conform datele ANAF, este Damian C. Nicoară, de la care statul aşteaptă 6.163.568 de lei. Urmează Lucian G. Tomescu, despre care ANAF spune că are de plătit 4.124.934 de lei şi Irimia C. Petrişor Gabriel, cu 1.250.261 de lei. În total, numai în oraşul Galaţi sunt, potrivit ANAF, 2.788 de datornici.

* Lucrările lui Ewerdt Hilgemann sunt expuse în toate marile oraşe ale lumii, în timp ce municipalitatea gălăţeană ţine aruncată în iarbă cea mai impozantă sculptură a germanului

Ewerdt Hilgemann este un artist german cunoscut şi apreciat deopotrivă în Europa Occidentală şi în Statele Unite ale Americii. Opere ale sale sunt expuse în spaţii publice din oraşe precum New York, Chicago, Berlin, Amsterdam, Rotterdam sau Beverly Hills. O sculptură semnată Ewerdt Hilgemann a fost amplasată anul trecut la Chicago, cu ocazia unei importante expoziţii de artă contemporană. Cu doi ani în urmă, la New York, pe Park Avenue Mall, mai multe sculpturi ale germanului au fost expuse, timp de patru luni, în cadrul unei mari expoziţii temporare.
Tehnica favorită prin care Hilgemann îşi realizează operele în metal este implozia. "Pentru mine, implozia reprezintă spirala de energie orientată către interior, necesară pentru a ajunge la miezul şi misterul materiei, la frumuseţea ultimă a creaţiei", spunea Ewerdt Hilgemann, cu ocazia expoziţiei sale newyorkeze.
Cea mai impunătoare lucrare a lui Hilgemann a fost sculptată la Galaţi, în 1991, cu ocazia celei de-a patra ediţii a Taberei naţionale de sculptură în metal. Numită "Omagiu lui Brâncuşi", sculptura înaltă de 12 metri înfăţişează o coloană „turtită”, formată din paralelipipede vidate. Deşi planul iniţial era ca opera să fie amplasată ori la "Potcoava de Aur", ori pe Faleza Inferioară a Dunării, ea zace şi acum, ruginită şi abandonată, lângă punctul de Trecere bac. Autorităţile locale au făcut abstracţie, timp de un sfert de secol, de impozanta operă, considerând, probabil, că o lucrare demnă de fi expusă la loc de cinste în marile centre urbane ale lumii nu merită o soartă similară şi la Galaţi.

"O experienţă copleşitoare"

Pe 17 iulie 1991, Inspectoratul pentru Cultură Galaţi îi trimitea lui Ewerdt Hilgemann o scrisoare prin care îl invita să participe la Tabăra de sculptură în metal care urma să aibă loc pe parcursul lunii august. Invitaţia era semnată de Horaţiu Mazilu, consilier şef în cadrul Inspectoratul pentru Cultură Galaţi.
În răspunsul pe care l-a trimis, Hilgemann scria că va participa bucuros la eveniment, ocazie cu care şi-a propus să realizeze o sculptură de mari dimensiuni, în oţel, pe baza imploziei, acesta fiind principiul de lucru al artistului.
"Voi veni cu maşina, împreună cu soţia şi fiul meu. În drumul nostru spre Galaţi, vom poposi şi la Târgu Jiu, pentru a vizita "Coloana infinitului" a lui Constantin Brâncuşi", scria sculptorul, în finalul scrisorii sale.
În corespondenţa sa ulterioară, Hilgemann mărturisea că vizita la Târgu Jiu a fost "o experienţă copleşitoare". "Am înnoptat la poalele Coloanei, în microbuzul nostru. Am avut intenţia şi a trebuit să răspund acestei opere a lui Brâncuşi, şi astfel s-a născut ideea şi proiectul meu", preciza Hilgemann.

Tăcerea autorităţilor române

Lucrarea a fost executată în Combinatul Siderurgic Galaţi. Dimensiunile la care a fost iniţial gândită sculptura erau mult mai mari. Din cauza costurilor, însă, artistul spune că au fost realizate doar patru elemente, cu dimensiunea 300x150x150 cm fiecare, însumând astfel o înălţime de 12 metri. Elementele au fost transportate din Combinat până pe Faleza inferioară a Dunării.
"Din păcate, lucrarea mea "Omagiu lui Brâncuşi" nu a fost niciodată amplasată/montată în acest loc. Probabil, lipseau banii pentru un fundament solid (care să reziste chiar şi la inundaţii), adecvat malului Dunării. În anii următori, am solicitat în mod repetat amplasarea operei mele, însă, probabil de ruşine, nu am primit niciun răspuns. Aceeaşi "rezolvare" a venit şi din partea Ministerul Culturii de la Bucureşti, deşi acesta şi-a propus să clarifice situaţia. Toţi românii pe cei care i-am contactat în această privinţă au consierat că este o ruşine, dar cu toate acestea nu s-a întâmplat nimic", mai spune artistul, în corespondenţa adresată fiului său.

Artistul încă mai speră

Detalii legate de realizarea sculpturii, precum şi corespondenţa dintre Ewerdt Hilgemann şi fiul său, Kai Hilgemann, ne-au fost trimise, pe adresa redacţiei, chiar de către Kai Hilgemann. "Principala dorinţă a tatălui meu este ca lucrarea sa, "Omagiu lui Brâncuşi", să fie expusă în poziţie verticală. Ar fi cea mai mare lucrare expusă a sa, cu o înălţime de 12 metri. Oricum, consider că, după 25 de ani, opera cu pricina şi artistul care a realizat-o merită o recunoaştere istorică şi culturală", a spus Kai Hilgemann, în răspunsul trimis către "Viaţa liberă".

La Primăria Galaţi, nu ştie stânga ce... n-a făcut dreapta

Am solicitat un punct de vedere şi de la Primăria Galaţi, municipalitatea fiind, în fapt, proprietara sculpturilor în metal de pe Faleza Dunării. "Sculptura în metal ”Omagiu lui Brâncuşi” se află pe Faleza Dunării din anul 1991, când a fost realizată. Nu avem cunoştinţă de ce autorităţile administraţiei publice locale de la acea vreme sau din anii următori nu au valorificat-o şi întreţinut-o, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte sculpturi în metal situate pe faleză. Sculptura la care faceţi referire este proprietatea publică a municipiului Galaţi şi este amplasată pe Faleza Inferioară a Dunării, teren proprietatea publică a municipiului Galaţi. Vom face demersurile necesare pentru a valorifica, în cele din urmă, sculptura ”Omagiu lui Brâncuşi”. Pentru a o pune în valoare, sculptura trebuie expertizată şi restaurată, în acest sens având un dialog cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu", se arată în răspunsul Primăriei Galaţi, la solicitarea noastră.

Deasupra nivelului nostru de înţelegere

Muzeograful Gheorghe Andreescu este de părere că sculptura "Omagiu lui Brâncuşi" a fost creată într-o perioadă în care nivelul de expresivitate al artistului depăşea nivelul de înţelegere al contemporanilor. "Pentru acele vremuri, dar şi pentru nivelul de înţelegere de acum, lucrarea se situează undeva deasupra. Este o sculptură minimalistă, cu un caracter preponderent filosofic. Mesajul lucrării are anumite conotaţii sociale şi politice relevante în special pentru acea epocă. Având în vedere acest caracter minimalist, sculptura "Omagiu lui Brâncuşi" are nevoie de o punere în valoare cu totul deosebită. Decizia amplasării trebuie luată doar după ce a fost consultat şi artistul, pentru ca acesta să ne dea unele date de încadrare", a explicat, pentru "Viaţa liberă", Gheorghe Andreescu.

Consternarea experţilor

În anul 2015, o echipă de specialişti ai Institutului Naţional de Istoria Artei a venit la Galaţi, pentru a vedea sculpturile în metal amplasate pe malul Dunării. Vizita a făcut parte dintr-un proiect intitulat "Brâncuşi, sfântul din Montparnasse. 100 de ani de exegeză brâncuşiană". Ajunşi în faţa sculpturii "Omagiu lui Brâncuşi", experţii au rămas consternaţi de modul în care a fost lăsată să ajungă această operă de artă. "Prezentă atunci la Galaţi, arhitecta Ruxanda Beldiman mi-a spus că este de părere că, dacă s-ar găsi soluţia amplasării operei pe un soclu, sculptura şi-ar recăpăta valoarea pe care autorul, un artist de talie internaţională, a vrut să i-o confere", a precizat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.

Foto 1,2,3 : Imagini de arhivă de la realizarea sculpturii (1991)

Foto 4: Berlin

Foto 5: Chicago

Foto 6: New York

{gallery}01sculptura{/gallery}

Cel mai mare program implementat, în judeţul Galaţi, pentru infrastructura de apă şi apă uzată, după cum l-a catalogat managerul de proiect din cadrul Apă Canal, Carmen Condurache, a fost finalizat cu succes. După aproximativ trei ani de lucrări de investiţii, care depăşesc 400 de milioane de lei, cinci aglomerări urbane, care au în componenţă 11 localităţi, cu 387.775 de persoane, beneficiază de sisteme reabilitate şi extinse de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Este vorba despre municipiile Galaţi şi Tecuci, oraşul Târgu Bujor şi comunele Cuza Vodă, Pechea, Slobozia Conachi, Barcea, Drăgăneşti, Iveşti, Lieşti şi Umbrăreşti.
În urma implementării proiectului, conform Laurei Batog, reprezentant al operatorului de apă şi canalizare, s-au realizat reabilitări şi extinderi aducţiuni de apă (11,8 kilometri), extinderea şi reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile (237,4 kilometri), staţii de pompare noi şi altele reabilitate (zece), rezervoare de apă noi şi reabilitate (şapte), noi staţii de tratare a apei şi reabilitate (şase), extindere a reţelelor de canalizare (347,9 kilometri), 57 de noi staţii de pompare a apei uzate şi nu numai.

Sistem unic în ţară

Galaţiul beneficiază de un sistem de uscare a nămolului, în cadrul staţiei de epurare a apelor uzate din municipiu, unic în ţară. "Sistemul de uscare, achiziţionat în cadrul contractului, funcţionează pe baza unui uscător tambur cu încălzire directă, cu o instalaţie de incinerare integrată a substanţelor non-condensabile şi a aerului viciat. Această tehnologie a fost implementată pentru prima dată în România în cadrul proiectului de faţă, fiind exploatată cu succes în alte state de peste 15 ani", au precizat reprezentanţii Apă Canal.
Nămolul deshidratat rezultat poate fi folosit de fermieri pentru fertilizarea terenurilor agricole, în prezent existând mai multe contracte cu agricultori din judeţ, pentru care aceştia nu plătesc nimic, întrucât şi transportul este gratuit.
Contractul de finanţare are o valoare totală de 507.718.645 de lei, fără TVA, iar lucrările proiectului depăşesc 406 milioane de lei (fără TVA). Nu mai puţin de 76 la sută din sumă reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial „Mediu” 2007-2013, aproximativ 12 la sută din bani provin de la bugetul de stat, 10 la sută reprezintă contribuţia Apă Canal (dintr-un împrumut), iar aproximativ doi la sută este cofinanţarea din partea unităţilor administrativ-teritoriale.         

Imagine de la forajele executate de Louis Berger, pe malul Dunării, în luna februarie.

* Consorţiul Louis Berger a identificat şase alternative de traseu pentru subtraversarea fluviului, dar decizia finală îi va aparţine constructorului

Deşi pe 23 iunie ar trebui să fie gata prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre, prezentarea publică făcută ieri de către reprezentanţii consorţiului Louis Berger a fost destul de generală, ca să nu spunem vagă. Mona Apostol, managerul de proiect, a anunţat din start că "date foarte exacte nu vă putem oferi", ci doar o imagine de ansamblu. La prezentarea, urmată de o dezbatere a investiţiei, eveniment care a avut loc în Aula Magna a Facultăţii de Mecanică, au participat aproximativ o sută de persoane: fostul ministru al Fondurilor Europene şi, respectiv, al Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, reprezentanţi ai Ambasadei SUA, ai consiliilor judeţene Brăila, Vaslui şi Tulcea, ai Consiliului Oraşelor şi Regiunilor Dunărene, parlamentari, consilieri locali, candidaţi, autorităţi locale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai celui academic.

La ce-au lucrat americanii

Prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre, care trebuie să fie gata la finele lunii viitoare, cuprinde: actualizarea studiului de prefezabilitate, realizarea studiilor geotehnic şi hidrologic, topografic, a anchetei origine - destinaţie, a studiului de trafic, a studiului de impact de mediu, analiza juridică a posibilităţilor de implementare a proiectului, inventarierea modalităţilor practice de finanţare a proiectului şi a disponibilităţii surselor de finanţare şi a investiţiilor.
Cea mai importantă informaţie primită ieri a fost că specialiştii consorţiului au studiat şase alternative de traseu pentru tunelul pe sub Dunăre. Posibile intrări în tunel ar putea fi în cartierul Cantemir, în zona Auchan, în locul actualului bac, pe strada Ana Ipătescu, în zona triajului CFR şi în zona Parcului Industrial. Din ce am înţeles, urmează ca traseul să fie ales de către constructor.
Nu am aflat rezultatele forajelor făcute pe malurile fluviului, dar ni s-a spus că investiţia ar putea fi executată printr-un contract de concesiune de lucrări, constructorul urmând să-şi recupereze o parte semnificativă a investiţiei din tarifele practicate pentru utilizarea tunelului.
În ceea ce priveşte finanţarea, sunt, de asemenea, tot şase opţiuni: instituţiile internaţionale financiare, băncile locale, fondurile europene, băncile internaţionale şi regionale, contribuţia de capital a investitorilor sau fonduri specializate în investiţii în infrastructură.

Monitorizare "a la Teodorovici"

Mărturisind că îl leagă mai multe lucruri de Galaţi, bunicul lui fiind din acest oraş, fostul ministru Teodorovici, senator PSD, s-a angajat că va veghea la proiect: "Le promit celor din echipa de consultanţă o monitorizare a la Teodorovici! Dacă îşi vor face treaba, cu siguranţă vom fi prieteni! Este un proiect nu doar pentru această zonă, ci pentru întreaga Europă. Dacă aveţi nevoie de sfatul meu, vă stau la dispoziţie cu mare drag! Îmi doresc foarte mult să trăiesc clipele când Galaţiul şi Brăila îşi vor da mâna, gândind unitar, pentru că zona aceasta are potenţial fantastic. Când lucrurile acesta vor sta în acest fel, Bucureştiul va avea de ce să se teamă!”, a spus Teodorovici, care a sugerat ca investiţia să fie finanţată de Banca Europeană de Investiţii.

Dezbateri aprinse

Deşi moderatorul dezbaterii, city-managerul Aurel Vlaicu, a anunţat că în sală sunt prezenţi reprezentanţi ai consiliilor judeţene Brăila şi Tulcea, cei care au luat cuvântul în dezbatere au fost senatorul buzoian Constantin Popa şi preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu. Acesta din urmă a mărturisit, cu umor, că a dat curs invitaţiei ca să le poată explica vasluienilor că „în felul acesta vor avea ieşire la mare”.
Dezbaterea s-a încins când preşedintele Patronatului IMM-urilor, Marian Filimon, a întrebat dacă investiţia are susţinerea Guvernului şi ce conexiuni rutiere va avea.
"Cu toţii vedem că lipsesc reprezentanţii Guvernului, dar au fost invitaţi. Ca să fie interesat cineva de la Guvern să pună nişte bani pentru a lega Galaţiul de orice fel de lucrare de infrastructură - autostradă, drum expres - mai întâi trebuie să fie o motivaţie, iar pentru acest lucru am pornit acest proiect”, a fost răspunsul administratorului public Aurel Vlaicu.

Ce urmează

Prima etapă a documentaţiei tunelului pe sub Dunăre este plătită cu 20 la sută din suma totală de 11,6 milioane de lei fără TVA, preţul cu care Louis Berger a câştigat licitaţia.
Etapa a II-a cuprinde elaborarea studiului de fezabilitate şi a studiului de oportunitate, elaborarea documentaţiilor de selecţie şi evaluare a partenerului privat, elaborarea tuturor documentaţiilor necesare accesării soluţiilor alternative de finanţare, pe baza cerinţelor finanţatorilor şi este plătită cu 30 la sută din preţ. Restul de 50 la sută va fi achitat în a treia etapă, care implică efectuarea selecţiei partenerului privat şi semnarea contractului sau asistenţă la obţinerea finanţării din fonduri publice.
Partea pragmatică a problemei este că suma de 2,5 milioane de lei, alocată în bugetul oraşului pentru subtraversare, nu acoperă decât prima etapă. Iar pentru a fi demarată a doua etapă este necesară o rectificare a bugetului, decizie care depinde de votul aleşilor locali...

În asprimea deşertului din valea Wadi Qelt, la Mănăstirea Hozeva vin pe urmele sihaştrilor pelerini din întreaga lume

În acest loc se află peştera în care şi-a găsit adăpost Sf. Prooroc Ilie, dar a fost loc de rugăciune şi pentru Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana

Sf. Ioan Iacob de la Neamţ – „Hozevitul”, smerit şi milostiv, dar şi mare cărturar şi vindecător

Acolo, în Pustiul Iudeii, printre povârnişurile calcinate de soare, cu greu îţi vine a crede că poate vieţui ceva. Râpele sunt abrupte, pietrele mocnesc sub picioare precum tăciunii, iar puţinul strat de nisip şi ierburi gălbui se întinde peste prăpăstii ca un giulgiu fierbinte prevestitor de nenorociri. E Wadi Qelt, „Valea umbrei morţii” de care amintea în psaltirile sale regele David, unind ca o uriaşă cicatrice Ierusalimul de Ierihonul cel cu zidurile dărâmate lângă malul Iordanului.
Ai spune că aici pustiul e a toate stăpânitor, dar nici nu am apucat să punem bine piciorul pe coastele scorojite, că din pulberea deşertului au şi apărut lângă noi câţiva beduini înfăşuraţi în haine sărăcăcioase şi „keffiyef” în jurul capului, îndemnându-ne fie să cumpărăm eşarfe sau răcoritoare, fie să suim pentru câţiva dolari în spinarea măgăruşilor ce-şi câştigă, săracii, traiul cărând printre râpele abrupte pelerinii mai slabi de înger sau şubrezi de picioare.
Cu sau fără ajutorul beduinilor, pelerinii vor să ajungă la Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul, ascunsă încă privirilor în valea umbrelor. Fiecare merge cum poate. Mai repede, mai încet, singur sau cu alţii, iar poteca ce şerpuieşte cale de mai bine de vreo doi kilometri printre stâncile pârjolite e presărată de oameni din toate colţurile lumii, veniţi să calce pe urmele sfinţilor. Dar, până să ajungem la mănăstire, văgăunile şi surpăturile căscate în râpele adânci lasă impresia că drumul e presărat cu tigvele unor uriaşi. În găvanele întunecate, pecetluite de uitarea deşertăciunilor lumeşti, şi-au găsit în vechime pustnicii adăpost. De primii dintre ei – Cei Cinci Sfinţi Părinţi - se pomeneşte încă de pe la începutul sec. V d.Hr., veniţi de prin părţile Siriei. Mai apoi, prin 480 d.Hr., viaţa monahală şi prima mănăstire a fost rânduită aici de călugărul Ioan din Theba.

{gallery}01hozeva1{/gallery}

Din vremuri biblice

Dar pentru a ajunge cu adevărat la rădăcina tuturor lucrurilor trebuie să ne întoarcem în timp tocmai în vremurile biblice, acum aproape 3.000 de ani, când proorocul Ilie, împlinind porunca Domnului, după cum stă scris în Vechiul Testament, şi-a găsit în pustie adăpost din calea persecuţiilor regelui Ahab şi a reginei Izabela, aprigi duşmani ai monoteismului şi închinători la idolii canaaniţi, Baal şi Astarte.
"Şi a zis Domnul către Ilie: "Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!" (III Regi 17, 2-4).
Pârâul Cherit nu-i altul decât pârâul Horat/ Hozeva, un fir de apă ce se strecoară aproape nevăzut printre crăpăturile de la poalele stâncilor. Iar Peştera Sf. Proroc Ilie nu-i alta decât cea în jurul căreia avea să crească, piatră cu piatră, rugăciune cu rugăciune, în mai bine de un mileniu şi jumătate, Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul de astăzi. Peştera se mai păstrează încă, sobru împodobită cu icoane şi candele, slujind drept capelă şi gropniţă pentru călugării mănăstirii.
Tot de aceste locuri se leagă şi numele Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana. Aici, în pustiul Hozevei, se zice că s-ar fi rugat Sf. Ioachim în peştera Sf. Ilie timp de 40 de zile, ca Domnul să-i dăruiască un copil. Iar minunea s-a întâmplat, când un înger i-a vestit că Sf. Ana, soţia lui, care ruga la fel de arzător, va naşte o fată, care va fi chiar Maria, Maica lui Iisus!
Astăzi, după milenii de la cele amintite, Mănăstirea Hozeva ni se înfăţişează, dintr-o dată, de după un povârniş ascuţit marcat cu o cruce cât un stat de om. Zidurile lăcaşului, rânduite pe vreo patru, cinci nivele pe malul vestic al văii, par că erup direct din piatra seacă, iar cupolele clopotniţelor amintesc de turnurile de veghe ale unei citadele. Formele drepte sunt, ici, colo, străpunse de ferestrele chiliilor şi balcoanele arcuite. Priveliştea îţi taie răsuflarea, uiţi şi de fierbinţeala aerului, şi de pietrele care frig sub picioare, şi de drumul cel anevoios. Unde mai pui că, odată intraţi pe poarta mănăstirii, sub bolţile înalte de piatră, călugării te îmbie înainte de a intra în biserică să te răcoreşti cu un pahar de apă rece, ceai, iar pentru cei mai simandicoşi se găseşte chiar şi o gură de cafea.
Până şi temuta vale din pustie pare, la poalele mănăstirii, că uită de destinul ei de pulbere şi prinde viaţă într-o mică oază de verdeaţă ivită în jurul pârâului. Palmierii şi arborii de măslin se amestecă cu frunzişul tufelor de leandru, oferind adăpost şi hrană păsărilor, aproape de susurul apei. Şi pe cât de apăsătoare e dogoarea deşertului, pe atât de mângâietoare e seninătatea şi liniştea ce înconjoară acest loc.

{gallery}01hozeva2{/gallery}

Aprige timpuri

Dar fie şi izolată în oaza din inima pustiei, mănăstirea nu a fost lipsită de-a lungul secolelor de asprele încercări ale unor vremuri tulburi. Una dintre cele mai aprige a fost în timpul invaziei persane, din 614, când chiar în vremea Sf. Gheorghe Hozevitul, cel care reuşise să ridice viaţa monahală de aici şi s-o facă renumită prin sfinţenia ei, zeci de călugări au fost trecuţi prin sabie, alţii au fost luaţi robi, iar focul şi distrugerea a mistuit aproape întreaga mănăstire. Sf. Gheorghe Hozevitul, de care perşii, în toată urgia lor, n-au îndrăznit să se atingă, s-a ostenit să reaprindă chiar şi după această nenorocire flacăra monahismului, dar secole la rând mănăstirea avea să supravieţuiască doar cu un număr mic de călugări. În sec XII d.Hr. pe aici au trecut şi cruciaţii, ei au extins mănăstirea, dar aveau să fie curând spulberaţi în vâltoarea istoriei. Abia alte câteva secole mai târziu, călugărul grec Calinic şi monahii Bisericii Mormântul Domnului au reuşit, în perioada 1878 – 1901, să restaureze mănăstirea şi să-i redea din strălucirea de altădată, aducând-o în chip apropiat celui de astăzi.

{gallery}01hozeva3{/gallery}

Moştenirea Sf. Ioan Iacob de la Neamţ

Dar dincolo de toate, Mănăstirea Hozeva avea să cunoască şi binecuvântarea unui mare sfânt român, iubit de multe neamuri: Ioan Iacob de la Neamţ (1913-1960). De loc din părţile Dorohoiului, Sf. Ioan Iacob, căruia i se mai spune acum şi „Hozevitul”, a fost recunoscut nu numai pentru smerenia sa duhovnicească, ci şi ca mare cărturar şi vindecător. Viaţa lui nu a fost dintre cele mai uşoare. Şi-a pierdut mama la câteva luni de la naştere, iar tatăl i-a murit doi ani mai târziu pe front. Rămas în grija bunicii, o femeie cu mare dragoste pentru Dumnezeu, copilul avea să o piardă şi pe aceasta pe când avea doar zece ani. Ajuns în grija unui unchi, tânărul avea să urmeze, nu fără puţine piedici, chemarea duhovnicească şi să facă primii paşi în monahism la Mănăstirea Neamţ. Aici a făcut ascultare ca ajutor de farmacist, dar şi ca bibliotecar al mănăstirii. Din păcate, tot aici, se pare, monahul s-a îmbolnăvit de la umiditate, praf şi mucegai. Dar asta nu l-a împiedicat să-şi urmeze pe mai departe chemarea, în Ţara Sfântă, ajungând mai întâi la Mănăstirea Sf. Sava cel Sfinţit, Marea Lavră din Pustiul Iudeii, nu departe de Betleem. Aici a fost paracliser, ajutor de econom, dar şi îngrijitor al bolnavilor. Vorbea mai multe limbi străine, inclusiv araba, era milostiv şi veneau la el oameni din toată Palestina să-şi găsească vindecarea trupească sau sufletească. Nu a încetat nici a cerceta bibliotecile mănăstirii şi pentru că nu a uitat niciodată ţara din care a plecat, Sf. Ioan Iacob a făcut preţioase traduceri a unor lucrări din greacă în română, dar a lăsat ca moştenire spirituală şi pagini de proză şi poezie creştină de o rară sensibilitate.
A trecut şi pe la alte locuri sfinte, dar ultimii şapte ani din viaţă, Sf.Ioan Iacob de la Neamţ i-a petrecut într-o peşteră din apropiere de Mănăstirea Hozeva, peşteră în care tradiţia creştină spune că s-ar fi retras în veacurile de dinainte şi Sf. Ana. Trecut la cele veşnice în 1960, trupul Sf.Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul, avea să fie descoperit 20 de ani mai târziu neatins de trecerea timpului, de parcă abia ar fi adormit. Au mai fost şi alte multe minuni, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române urmând aceste mărturii a proclamat, pe 20 iunie 1992, canonizarea Cuviosului Ioan Iacob şi pomenirea lui în rândul sfinţilor. Spre bucuria credincioşilor din România, dar şi din Siria, Palestina, Grecia şi alte locuri în care s-a dus vestea despre faptele şi minunile Sf.Ioan Iacob de la Neamţ, acesta a fost canonizat, în ianuarie 2016, şi de Patriarhia Ierusalimului. Ceremonia de proclamare oficială a canonizării a avut loc chiar la Mănăstirea Hozeva, acolo unde odihnesc şi acum şi se află spre cinstire moaştele Sf.Ioan Iacob de la Neamţ.
Ne-am închinat şi noi în faţa raclelor sfinte şi parcă, pe undeva, unele din grijile noastre au rămas îngropate în pustie. De departe însă, din Mănăstirea Hozevei, vorbele Sf.Ioan Iacob de la Neamţ rămase în scrierile sale mai adie încă, mustrătoare, dar şi pline de înţelegere, peste sufletele noastre: „Ştiu că în lumea de azi toată lumea este grăbită şi cărţile cele groase ale Sfinţilor Părinţi stau uitate şi rar cine le mai citeşte. Aşa este duhul veacului, aşa sunt ocupaţiile oamenilor… (…) Pentru îndulcirea sufletului greu se găseşte vreme în veacul nostru. Şi aceasta ne păgubeşte mai mult decât toate. Căci neavând răgaz a privi mai des către cele cereşti uităm rostul vieţii, slăbim duhovniceşte, şi ajungem de multe ori la deznădăjduire, când ştim ce fel de făgăduinţă am făcut înaintea lui Dumnezeu şi când vedem că se cheltuieşte viaţa în chip zadarnic”.

{gallery}01hozeva4{/gallery}

În loc de 941.880 de lei, cât stabiliseră aleşii în ianuarie 2014, reabilitarea conductei de apă va costa, potrivit unei noi decizii a consilierilor, 1.829.730 de lei

Lucrările de modernizare au fost sistate, iar firma care se apucase de lucrare a renunţat la contract

O creangă uscată şi golaşă, „împodobită” cu trei saci menajeri, unul negru, unul albastru şi unul roşu, le semnalizează şoferilor cea mai adâncă dintre gropile de pe strada Alexandru Ioan Cuza. De când stă înfipt acolo, parul cu pricina ar fi putut să prindă şi rădăcini! Ceva mai departe, macadamul rânjeşte în formă de inimioară, din locul unde asfaltul turnat a sărit. Ar fi nedrept să uităm tocmai de groapa îndopată strategic cu cărămizi şi resturi de construcţie de la un imobil parţial demolat. Acestea sunt cele mai pitoreşti amănunte de pe strada Cuza, pe care municipalitatea se străduieşte din 2014 să o reabiliteze. Şi de bine ce a început lucrările, le-a şi oprit, iar de curând aleşii au dublat preţul investiţiei. Investiţie a cărei finalizare s-a amânat pe termen nelimitat, pentru că, între timp, constructorul care se apucase de treabă a renunţat la contract, deci va fi nevoie de o nouă licitaţie. Iată capcanele unei investiţii în Galaţi:

A fost odată, în 2014

În ianuarie 2014, aleşii locali au votat documentaţia tehnico-economică pentru obiectivul "Reabilitare conductă apă strada Al. I. Cuza". Justificarea autorităţilor era aceea că străduţa, cu lungimea de 1.500 metri liniari, are o reţea de apă veche de mai bine de 30 de ani, cu durata de funcţionare depăşită, care nu mai prezintă siguranţă în funcţionare nici tehnic, nici din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici ai apei potabile. Şi din cauza uzurii conductei de oţel şi a canalului tehnic nevizitabil, se produc avarii repetate. "Acestea conduc la necesitatea şi oportunitatea realizării lucrărilor de reabilitare cu prioritate, înaintea investiţiilor pentru care sunt elaborate documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii", subliniau autorităţile, adăugând că, în aceasta zonă, nu au fost realizate lucrări de investiţii.
Valoarea totală a lucrării era stabilită la 941.880 de lei, de la bugetul local, iar durata de realizare era de 12 luni.

Hei-rup, apoi hop-şi-aşa!

Pe 12 mai anul trecut, Primăria anunţa că a dat ordin de începere a lucrărilor de modernizare a străzii Cuza. „În prima etapă, va fi reabilitată conducta de distribuţie a apei potabile (100 mm). Conducta veche va fi înlocuită în totalitate, pe o lungime de 1.350 metri, şi vor fi înlocuite toate branşamentele de apă rece. În următoarea etapă, va fi reabilitat sistemul de canalizare, iar în ultima etapă va fi reabilitată infrastructura rutieră (carosabil, trotuare, borduri, marcaje)", preciza municipalitatea.
Conform autorităţilor, lucrările de reabilitare a conductei de apă s-ar fi derulat în perioada 18 mai - 30 noiembrie 2015, în nouă paşi: "Primul tronson pe care se va lucra este cel cuprins între strada Gării şi Casa Corpului Didactic (segmentul cu macadam). Pe acest tronson, lucrările sunt programate să se desfăşoare în perioada 18 - 30 mai 2015, conform contractului şi graficului de execuţie. Pe toată durata lucrărilor, segmentul de stradă aflat în lucru va fi închis circulaţiei", comunica municipalitatea, recomandându-le conducătorilor auto să folosească drept rută alternativă breteaua din spatele Blocului Mioriţa.
Autorităţile mai adăugau că licitaţia de execuţie a lucrărilor a fost câştigată de firma Romlotus Instalaţii SRL Galaţi, valoarea contractului fiind de 891.224 de lei (TVA inclus).
La finele lunii iulie, când se anunţa începerea construcţiei noii Primării, autorităţile au precizat că, „pe durata lucrărilor, vor fi folosite utilaje şi echipamente grele, al căror acces pe şantier se va face pe strada Alexandru Ioan Cuza. Din acest motiv, circulaţia pe această stradă se va realiza cu mare dificultate şi, pe intervale variabile de timp, va fi chiar blocată pentru intrarea/ieşirea utilajelor pe/din şantier”. Şoferii erau sfătuiţi să evite atât să circule, cât şi să parcheze pe strada Cuza, în zona sau în vecinătatea şantierului de lucru, fiind orientaţi către rutele ocolitoare (strada Dogăriei, strada Domnească).
Despre lucrările începute în luna mai n-a mai suflat nimeni un cuvinţel. Abia la finele lunii decembrie 2015, la solicitarea noastră, municipalitatea ne-a informat că pe strada Cuza s-a finalizat reabilitarea conductei pe o porţiune de 700 metri liniari. Am mai aflat că firma executantă a renunţat la lucrare, iar pentru restul investiţiei urma să se organizeze o licitaţie în primul trimestru al anului 2016.

O nouă decizie a aleşilor

La finele lunii martie 2016, aleşii locali au aprobat, fără comentarii sau întrebări, modificarea şi completarea hotărârii din 2014, prin care stabiliseră angajarea sumei de 941.880 de lei pentru „Reabilitare conductă apă strada Al. I. Cuza”.
„Lucrările au început în mai 2015 şi s-a executat înlocuirea conductei de apă pe lungimea de 705 metri liniari, din totalul de 1.350 metri liniari. Pe această lungime conducta a fost pusă în funcţiune cu branşamentele aferente. Pe parcursul execuţiei s-a constatat necesitatea lucrărilor suplimentare care constau în: protecţia conductei în zona strada Enescu - strada Labirint, completarea sistemului de hidranţi, refacerea căminelor de vane care s-au deteriorat şi refacerea stratului rutier şi pietonal pe zonele afectate de lucrări”, se arată în documentul votat.
Valoarea investiţiei, conform noilor indicatorilor tehnico-economici aprobaţi, se ridică la 1.829.730 lei cu TVA de la bugetul local, adică aproape dublu faţă de cât fusese iniţial. Durata investiţiei este tot de 12 luni, incluzând refacerea carosabilului şi trotuarelor, reţeaua de apa, conducta de serviciu, branşamentele de apă rece şi hidranţii de incendiu.
Cât despre momentul executării acestor lucrări, totul depinde de finalizarea noii Primării. „Pe strada Cuza, am oprit lucrările, pentru a permite accesul maşinilor de tonaj greu la sediul nou al Primăriei. După aceea se va moderniza şi strada Cuza”, susţin autorităţile.
Şi dacă noul sediu va fi gata, aşa cum scrie pe panoul de şantier, pe 17 decembrie 2016, atunci abia din 2017 vom putea vorbi despre finalizarea lucrărilor pe strada Cuza. Evident, după găsirea unui nou constructor...

{gallery}01cuza{/gallery}

Trei sferturi dintre candidaţii înscrişi la concurs n-au mai ajuns să susţină proba scrisă

Mai sunt puţine ore până când cei care au reuşit să treacă şi de ultima probă a concursului de angajare în Poliţie din sursă externă vor afla dacă mediile obţinute îi vor califica pentru recrutare în posturile bifate. Din cei 705 înscrişi, puţin sub 200, respectiv 197, au ajuns sâmbătă, 14 mai, la centrul de testare de la Câmpina, pentru a da ultimul examen, testarea scrisă a cunoştinţelor de legislaţie. Conform rezultatelor afişate pe site-ul Poliţiei Române, 49 de tineri recrutaţi prin Serviciul de Resurse Umane de la IPJ Galaţi pentru posturile din judeţ nu au reuşit să obţină nota minimă 7.00, astfel încât să poată rămâne în cărţi şi au fost declaraţi respinşi. Ei au avut totuşi posibilitatea de a depune contestaţii în termen de 24 de ore, reevaluarea lucrărilor şi stabilirea noilor rezultate trebuind să fie aduse la cunoştinţă oficial în aceste zile.

"Medicalul" şi "psihologicul" i-au decimat

Primele două probe, eliminatorii, prin care au trebuit să treacă civilii doritori să îmbrace uniforma, respectiv vizita medicală şi testarea psihologică, au subţiat considerabil concurenţa, reducând numărul candidaţilor de la 705 la mai puţin de 300. Probele sportive şi-au luat şi ele tributul, astfel că la "scris" au ajuns, în final, 197 de gălăţeni.

Cei declaraţi "admişi" precum şi cei ale căror contestaţii vor fi soluţionate favorabil, în sensul că vor primi note mai mari de 7.00, vor trece, în perioada următoare, prin emoţiile stabilirii mediilor finale şi ale clasamentelor pe posturi, pentru a afla care dintre candidaţii la fiecare post au avut cele mai bune rezultate şi vor ocupa funcţiile.

Reamintim că, la finalul înscrierilor, cele mai căutate posturi erau cele de la Vânători şi Şendreni, în timp ce în coada listei de preferinţe se aflau posturile de la mare distanţă de Galaţi, precum Bălăbăneşti şi Brăhăşeşti.

Expoziţii, vernisaje şi intrarea gratuită la „Noaptea Muzeelor” în noaptea dintre 21 şi 22 mai. Sute de gălăţeni sunt aşteptaţi să treacă pragul muzeelor în cea de-a douăsprezecea ediţie a Nopţii Europene a Muzeelor, care va fi sărbătorită cum se cuvine de toate instituţiile de profil din Galaţi.

Vernisaj la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”

Toate categorii muzeului "Paul Păltănea" pot fi vizitate între orele 18,00 - 1,30. Secţia „Istorie” (strada Domnească, nr. 25) găzduieşte periodic expoziţii temporare cu tematici variate. Astfel, sâmbătă, 21 mai, gălăţenii vor putea admira o expoziţie inedită: „Uniforme româneşti de general (1930-2016)” realizată în parteneriat cu Ştefan-Marius Diaconu.

Muzeul „Casa Colecţiilor”- expoziţii inedite şi două vernisaje

Începând cu ora 20,30, va avea loc vernisajul expoziţiei „Armonii de primăvară”. Expoziţia cuprinde pandantive metalo-ceramice, lucrate în laboratorul de specialitate al creatorului Oleg Fulga.

La ora 21,00, va avea loc vernisajul „Istoria Biroului Federal de Investigaţii”. Expoziţia este realizată în parteneriat cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa şi le oferă gălăţenilor prilejul de a face o incursiune în istoria Biroului Federal de Investigaţii.

Tot la Casa Colecţiilor, în noaptea muzeelor puteţi vizita expoziţiile: „Ambient gălăţean - sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX”, „Restituiri Makşay”, Smaranda Brăescu - Regina Aerului, "De Paşti, în Galaţii de altădată", Filatelia românească între modernitate şi contemporaneitate.

Ce vedem la Casa Cuza Vodă

Expoziţia de bază este ”Ambient monden românesc - a doua jumătate a secolului al XIX- lea”, care recreează atmosfera ambientală a saloanelor mondene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea.

O altă expoziţie la fel de interesantă este cea dedicată împlinirii a 150 de ani de la preluarea tronului României de către Principele Carol de Hohenzollern - Sigmaringen: „Între datorie şi destin. Dinastia regală a României".

De asemenea, la Muzeul „Casa Cuza Vodă”, gălăţenii vor putea admira în luna mai, exponatul lunii, un bun muzeistic cu valoare deosebită din patrimoniul instituţiei: „Tezaurul medieval descoperit la Şendreni".

Expoziţie de jucării vechi la fostul Palat Episcopal

Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos îşi deschide larg porţile, în Noaptea Muzeelor, între orele 18,00 şi 01,00. Puteţi vizita, gratuit, întreaga expoziţie permanentă a muzeului, care este o mărturie bogată a ceea ce a însemnat, în spaţiul Dunării de Jos, creştinism şi cultură. De asemenea, în sala de expoziţii temporare “Sergiu Dumitrescu”, puteţi vizita expoziţia “Copilărie şi Bucurie”. Totodată, vizitând veţi vedea cum arăta mobilierul specific începutului de secol XX, când episcopul Partenie Clinceni a inaugurat ceea ce era, la acea vreme, Palatul Episcopal al Dunării de Jos. Pe lângă colecţii, noaptea la Palat înseamnă şi muzică de bună calitate. 

“Începând cu ora 18,30, în Salonul oficial al Palatului vor fi susţinute concerte de către elevii olimpici din cadrul Liceului de Artă "Dimitrie Cuclin" Galaţi, formaţia Kalofonis precum şi de către artişti de la Teatrul Muzical”, informează organizatorii.

La Muzeul de Artă Vizuală - două expoziţii deosebite

Şi la Muzeul de Artă Vizuală putem admira în intervalul orar 19,00 - 1,00, expoziţia permanentă "Artă în culorile vieţii", dar şi expunerea temporară "Blitz veneţian" ce aparţine artistului Florian Doru Crihană. De asemenea, artistul va susţine un workshop gratuit.

Curiozităţi la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii

Printre instituţiile de cultură din Galaţi care vor marca „Noaptea Muzeelor” se numără şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii „Răsvan Angheluţă”. Intrarea va fi gratuită şi se va face doar dinspre punctul de trece BAC, în intervalul orar 18,00 - 1,30. Reprezentanţii muzeului anunţă că gratuitatea de vizitarea se aplică doar la expoziţiile proprii ale muzeului: „Africa”, „Lumea insectelor”, „Aero Galaţi”, „Diversitatea mineralelor” şi „Exponatul lunii - Stele de mare”. De asemenea, Acvariul din cadrul muzeului îi aşteaptă pe toţi vizitatorii să intre în minunata lume a peştilor, unde vor putea vedea şi expoziţiile „Coelacanthul - mesagerul unei lumi dispărute” şi „Evoluţie şi adaptare în lumea peştilor”.  Publicul va avea ocazia să intre şi în spaţiul tehnologic al acestei secţii, mai bine spus în „scena din spatele scenei”, unde vor intra în contact cu zona de „culise” a acvariilor, ea însăşi o expoziţie prin dotări şi destinaţie. Observatorul astronomic aşteaptă publicul pe Terasa de observaţii astronomice, între orele 21,00 – 02,00, unde sunt pregătite toate instrumentele pentru observaţiile astronomice de noapte, doar dacă vremea va fi bună şi va permite acest lucru. La Planetariul muzeului, vizitatorii sunt invitaţi să vizioneze spectacolul "Planete", conform următorul program: 20,00, 21,00, 22,00, 23,00, 00,00, 01,00.

"Noaptea muzeelor" a fost iniţiată în 2005 la propunerea lui Donnedieu de Vabres, atunci ministru al Culturii şi Comunicării din Franţa, cu scopul de a atrage spre instituţiile muzeale un public cât mai numeros.

Uriaşa construcţie metalică ruginită, care, de atâţia ani, tronează în intersecţia de la Inelul de Rocadă va deveni, în sfârşit, doar o amintire urâtă.

Miercuri, 18 mai, a fost dezmembrată o primă bucată din "fierătanie", iar joi, 19 mai, acţiunea a continuat.

"Desfiinţăm construcţia metalică de la Inelul de Rocadă. Va fi arborat drapelul naţional şi amplasată crucea Sfântului Andrei, patronul spiritual al oraşului", ne-a comunicat Biroul de Presă al Primăriei municipiului Galaţi.

Vestea nu poate decât să ne bucure. N-ar fi rău, însă, ca autorităţile să-şi reamintească de hotărârea Consiliului Local votată pe 14 martie 2013, care prevedea reamenajarea întregului scuar al străzii Brăilei, iar pe insula centrală a sensului giratoriu să fie construită o fântână arteziană.

După cum aţi putut citi în paginile ziarului „Viaţa liberă”, comuna Ghidigeni a ajuns cunoscută la nivel naţional, după ce ANAF a publicat lista datornicilor persoane fizice. Şi asta pentru că unul dintre cei mai mari datornici ai României, situat pe locul cinci în topul naţional al ruşinii, este Viorel Cotigă, în vârstă de 47 de ani, care are de dat la stat nu mai puţin de 9.854.370 de lei.

Ai crede că Viorel Cotigă este un mare om de afaceri, care a uitat să mai treacă şi pe la Fisc. Ei bine, nu e nici pe departe aşa. Bărbatul, care locuieşte de când se ştie în Tălpigi, sat component al comunei Ghidigeni, abia îşi duce traiul de pe o zi pe alta. Lucrează cu ziua pe unde apucă şi trăieşte în aceeaşi casă cu mama sa, în vârstă de 80 de ani.

Viorel Cotigă (Foto Marius Negri)

Cum a ajuns să acumuleze o datorie aşa de mare la stat, am aflat chiar de la el. "Am făcut o firmă de achiziţii de animale, cu vaci. M-au ajutat alţii să o fac, mi-au spus că voi câştiga şi eu o pâine. M-au făcut şi buletin, ca să pot să fac firma. La Vaslui am făcut-o. Firma a mers, eu scoteam TVA-ul şi nu îl dădeam la stat. Eu eram în acte şi scoteam banii pe numele meu, dar apoi îi dădeam lor. Abia apoi îmi dădeau şi mie, cât voiau ei. Ei mă duceau cu maşina, scoteam banii din bancă şi apoi îmi luau banii. La un miliard şi ceva scos din bancă, mie îmi dădeau 1.500 de lei. M-au îmbătat şi m-au prostit să fac firma. Lucrau cu un abator de la Botoşani. Le-am spus că trebuie să dăm bani la stat, că eram conştient de asta, dar Cristea Paraschiv mi-a spus că şi el are datorii de 37 de miliarde (n.r. - lei vechi) şi că este în libertate şi că nici eu nu o să păţesc nimic. La un moment dat, mi-au dat bani ca să plec în Serbia. Dar acolo nu am găsit de lucru şi m-am întors acasă. Acum stau pe baza mamei şi ce mai câştig eu, pe la oameni, cu ziua”, ne-a explicat Viorel Cotigă.

"Mi-e şi frică să pronunţ suma asta"

Bărbatul a primit mai multe hârtii de la ANAF, prin care era înştiinţat că are bani de dat la stat, dar nu prea înţelege cât înseamnă suma respectivă. "98 de miliarde am de dat? Nu mă pot gândi cât înseamnă asta. Cred că sunt câteva roabe de bani. De unde să dau eu banii ăştia la stat? Mi-e şi frică să pronunţ suma asta", ne-a mai spus datornicul.

Viorel Cotigă spune că a fost încântat atunci când i s-a propus să facă firma cu pricina, mai ales că oferta a venit chiar de la un văr, Paraschiv Cristea.

Situaţia a întristat-o foarte tare şi pe mama bărbatului, care nu înţelege cum a căzut fiul său într-o aşa capcană. „Nu am văzut niciodată atâţia bani. Eu nu am vilă, am muncit cu palmele la colectiv şi am crescut 12 copii. Unul dintre ei este Viorel. El trăieşte din ce câştigă pe ici, pe colea. De unde să plătească atâţia bani? A fost păcălit de nepotul meu, Cristea Paraschiv. El a început, că al meu nu ştia ce face, că i-au dat să bea”, ne-a spus Ghiniţă Cotigă, mama datornicului.

Şi-a băgat şi soţia la înaintare

Culmea este că şi soţia lui Paraschiv Cristea, Liliana Cristea, apare pe lista datornicilor la ANAF, cu aproape patru milioane de lei. „Am avut în 2013 o firmă de achiziţii animale. O să contest amenda, nici nu ştiu cât am de dat. Firma nu a funcţionat, am ieşit în gaură şi asta este. Am fost şi prin Italia, am muncit, am mai strâns nişte bani şi i-am investit. Dar asta este, nu am mai reuşit să ducem firma mai departe. Să vină să ia alocaţia copiilor, că am doi copii cu alocaţie. Eu mă duc cu ziua ca să mă pot întreţine. Mai am şi soacra bolnavă. O să vină şi cumnata, să mă dea afară din curte. Am mai primit hârtii de la stat, dar am plătit cât am avut posibilitate. Nu suntem rău-voitori, vom încerca să plătim”, ne-a explicat Liliana Cristea, care locuieşte în satul Gârbovăţ, tot în comuna Ghidigeni.

Liliana Cristea (Foto Marius Negri)

În aceeaşi comună locuieşte şi Ion Archiri, care se află pe locul şapte în lista ANAF, cu o datorie de 9.535.743 de lei. Deşi Ion Archiri nu este de găsit în localitatea natală, oamenii ne-au spus că şi el a fost implicat în aceeaşi afacere ca şi Cotigă. Astfel, o firmă înfiinţată în urmă cu trei ani a reuşit să facă mai multe victime deodată.

Paradoxal, susţine Viorel Cotigă, firma înfiinţată în anul 2013 nici nu a fost închisă. „Firma nici măcar nu este închisă. Trebuie să mă duc la Vaslui să o radiez”, ne-a spus bărbatul.

Sumele care ar trebui plătite la stat de cei trei locuitori ai comunei Ghidigeni reprezintă bugetul localităţii pe zece ani. Asta într-o comună în care, din cei aproximativ 7.000 de locuitori, peste 600 trăiesc din ajutor social de la stat.

Chiar dacă la baza acestor datorii stau de fapt nişte oameni care au fost induşi în eroare şi folosiţi drept paravan, soluţia este departe de a fi găsită de sărmanii satului Ghidigeni. Ei speră că într-o zi vor scăpa de aceste datorii şi chiar vor să meargă la poliţie pentru a cere ajutor în acest scop.

Congresul Federaţiei Internaţionale de Hochei pe Gheaţă, care are loc la Moscova, a decis astăzi să acorde Galaţiului organizarea Campionatului Mondial de seniori, Divizia II, Grupa valorică A, programat în luna aprilie a anului viitor.

Candidatura Galaţiului a avut câştig de cauză în disputa cu Reykjavik, capitala Islandei, și Belgrad (Serbia).

Obiectivul echipei României ar urma să fie câştigarea competiţiei şi astfel să revină în Divizia I, Grupa B, de unde a retrogradat luna trecută. Celelalte participante vor fi echipele naţionale din Spania, Belgia, Serbia, Islanda şi Australia.

Acesta va fi primul turneu de Campionat Mondial găzduit de Patinoarul Dunărea după 38 de ani, de la cel al grupei B din 1979!

Pe 1 iunie, dacă vremea ţine cu muncitorii, Foişorul de pe Faleza Inferioară a Dunării va arăta ca nou-nouţ! Potrivit unui comunicat de presă, Primăria municipiului Galaţi a început lucrările de reabilitare a acestui obiectiv, care a fost deja împrejmuit cu garduri de protecţie.

Foişorul va beneficia de reparaţii la acoperiş, la structura de rezistenţă, postament, scări, va fi vopsit şi lăcuit, durata lucrărilor fiind estimată la aproximativ două săptămâni, în funcţie de starea vremii. Primăria anunţă că, după finalizarea lucrărilor la Foişor, va începe şi reabilitarea amfiteatrului din zonă, care va fi tencuit, reparat şi vopsit.

"Întregul ansamblu va fi gata până la finalul lunii iunie, astfel încât, pe durata sezonului estival, să poată găzdui concerte, expoziţii, spectacole de teatru şi alte manifestări culturale", informează municipalitatea.

În acelaşi timp, Primăria municipiului Galaţi continuă şi lucrările de reabilitare şi vopsire a sculpturilor metalice de pe Faleză.

Centralele de apartament reprezintă o bombă cu ceas pentru sănătate, a atras atenţia inginerul energetician Cristian Athanasovici * Electrica şi Engie au confirmat că reţelele electrice şi de gaz nu vor face faţă în cazul în care autorităţile vor îngropa sistemul public de termoficare

Dezbaterea organizată, ieri, de Electrocentrale, producătorul de agent termic primar, pe tema menţinerii în funcţiune a sistemului centralizat de termoficare, prin crearea societăţii unice de producţie, transport şi distribuţie, s-a încheiat cu o concluzie clară: gălăţenii nu pot fi văduviţi de căldura şi apă caldă furnizată în sistem centralizat! Numai că, deşi la nivel declarativ, majoritatea participanţilor au pledat pentru continuitate, confortul minim al celor aproximativ 100.000 de consumatori depinde de viitorul Consiliu Local, care se va constitui după alegerile din 5 iunie.

"Ce facem cu oamenii în această iarnă, în iarna care urmează, dar şi în cealaltă? Ca să retehnologizăm, trebuie să ne asumăm o strategie şi să nu mai reacţionăm în ultimă instanţă pentru a rezolva pompieristic orice problemă, dacă vrem să avem un plan şi să rezolvăm pentru totdeauna această problemă! Trebuie să hotărâm. Sunt două variante: ne putem focusa doar pe conceperea şi implementarea unui nou sistem, cu tehnologie adaptată la nevoile actuale, blocând până la finalizarea lucrărilor furnizarea de agent termic în oraş, şi ne asumăm cu toţii lucrul acesta, sau nu ne permitem acest lucru şi suntem obligaţi să gândim o soluţie în paralel. Asta ar însemna să funcţionăm pe instalaţiile actuale, până la înfiinţarea noului sistem", le-a spus celor prezenţi la dezbatere Sinan Mustafa, administratorul special şi directorul general al Electrocentrale (CET).

Riscăm să rămânem toţi fără energie electrică şi gaz

Cel puţin asta este concluzia care reiese din declaraţiile unor specialişti din cadrul Electrica şi Engie, prezenţi la dezbatere, care au precizat că, în cazul în care autorităţile vor pune cruce sistemului de termoficare, reţelele celor două companii nu vor putea face faţă unui val de zeci de mii de consumatori. Asta ar însemna că avariile s-ar ţine lanţ, iar sistemul ar ceda constant, existând chiar varianta ca acesta să nu mai poată funcţiona!

Mai mult, pentru ca Electrica să acopere o astfel de solicitare, ar trebui practic să dubleze capacitatea de distribuţie, iar o investiţie de asemenea amploare nu va putea fi făcută mai devreme de şapte ani. Şi reprezentantul Engie a subliniat că, cel mai probabil, compania de gaze nu este pregătită pentru un val de zeci de mii de branşări, atât din punct de vedere tehnic, cât şi fizic, ceeea ce ar putea conduce la o perioadă de aşteptare de câţiva ani.

"Vreţi sau nu vreţi?"

La dezbatere a participat, printre alţii, şi inginerul energetician Cristian Athanasovici, care a contribuit la crearea strategiei de termoficare a Galaţiului, aprobată la începutul anului trecut de aleşii locali, dar încă nedemarată. Făcând referire la o lucrare elaborată de un reputat profesor din Cluj, împreună cu specialişti străini, acesta a atras atenţia asupra impactului pe care gazele emanate de centralele termice le au asupra sănătăţii oamenilor. "Colegii de la Electrica şi de la GDF Suez au spus că este nevoie de câţiva ani pentru investiţii, dar este cert că, atât pe electric, cât şi pe gaze naturale, nu există disponibilitate pentru a prelua un val de 30.000-40.000 de apartamente, care ar dori surse individuale pe căldură. Îmi permit să vă recomand să citiţi lucrarea domnului profesor Benga, medic în cadrul Universităţii de Medicină din Cluj, să vedeţi care sunt problemele din punct de vedere al sănătăţii aduse de gazele evacuate din coşurile centralelor de apartament, să vedeţi efectele cancerigene puternice la nivel pulmonar din cauza compuşilor grei din gazul ars, care, în momentul în care intră în contact şi cu apa, au un grad de dispersie şi volatilitate extrem de mare. Locuitorii acestui oraş trebuie să beneficieze de această utilitate publică, de care este responsabilă administraţia locală, aşa cum este responsabilă de alimentarea cu apă rece, de strângerea gunoiului sau asigurarea transportului. Se face acest parteneriat sau nu se face? Aveţi voinţa să faceţi acest parteneriat? Vreţi sau nu vreţi? Aceasta este întrebarea. Soluţiile există, v-au fost prezentate, pot fi îmbunătăţite", a punctat inginerul enegetician, acuzat însă de câţiva participanţi că este prea dur.

Nu neglijaţi asociaţiile de proprietari!

Este semnalul de alarmă tras de Cristian Chiru, reprezentant al Serviciului de Relaţie cu Asociaţiile de Proprietari al Primăriei. "Nu trebuie să neglijăm nici asociaţiile de proprietari, unde este foarte mare deranj şi se pare că nu a vrut nimeni niciodată să facă ordine pentru că există destul de multe interese. În asociaţiile de proprietari se rulează bani cam cât în economia Galaţiului. Există nişte grupuri de interese care-şi fac de cap. Cine o să fie mai departe, să se gândească serios la aceste lucruri. Lucrurile sunt grave şi ar trebui să le tratăm cu responsabilitate, nu pe bază de interese", a precizat Chiru, care a afirmat că autorităţile nu trebuie să îşi asume iresponsabilitatea de a-i lăsa în frig pe oameni.

"Important este să avem o strategie, pe care să o punem în aplicare şi să o respectăm", le-a spus Sinan Mustafa participanţilor, la încheierea dezbaterii. Conducerea CET a precizat că aceasta va fi înaintată noii administraţii, după ce va fi postată pe site-ul societăţii spre consultare şi eventuale modificări.

Pentru a doua oară în mai puţin de un an, dr. Cerasela Ciubotaru este ţinta unor acuzaţii venite din partea colegilor şi a zeci de pacienţi care s-au trezit „mutaţi” de pe o listă pe alta fără acordul lor

Doctoriţa Cerasela Ciubotaru face din nou obiectul unor acuzaţii grave privind circulaţia datelor personale ale bolnavilor, dar şi apartenenţa pacienţilor pe listele medicilor de familie. Medicul are "calitatea" de a lucra pe două fronturi, fapt care îi permite să vină în contact nu doar cu propriii pacienţi, ci şi cu cei de pe listele altor medici de familie.

Cerasela Ciubotaru, medic şi la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, a scăpat ca prin urechile acului de cea mai gravă sancţiune - rezilierea contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) - după ce, în vara anului trecut, a fost vizată de acuzaţii că a preluat datele pacienţilor de la spital şi i-a înscris pe listele personale, devenind forţat medicul lor de familie.

CAS Galaţi a trebuit, de voie, de nevoie, să reia contractul cu medicul, după ce acesta a câştigat în faţa Curţii de Arbitraj de pe lângă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. "Cu doamna doctor Cerasela Ciobotaru, Casa de Asigurări a reziliat contractul pe data de 7 iulie 2015. Conform normelor şi contractului-cadru, toate litigiile privind contrarea să soluţionează la Comisia de Arbitraj de la Casa Naţională. Acolo s-a schimbat încadrarea sancţiunii, în sensul că a primit un avertisment şi a reintrat în contract cu CAS Galaţi. Începând cu 1 martie 2016 a preluat un praxis (lisă de pacienţi - n.r.) de la un alt medic de familie, care s-a pensionat, şi tot de atunci au început să ajungă la noi sesizări de la pacienţi care au declarat că au fost preluaţi abuziv de la mai mulţi medici, fără voia lor. În prezent, avem 50 de reclamaţii, care sunt în anchetă la Biroul Control", ne-a declarat Mihaela Oana Docan, preşedintele CAS Galaţi.

Cea mai gravă sancţiune pe care medicul ar putea-o primi, pe parte civilă, ar fi o nouă reziliere a contractului cu Casa, decizie pe care o poate, de asemenea, ataca la Curtea de Arbitraj. Un aspect care i-ar putea însă agrava situaţia şi creşte şansele să răspundă mai mult decât contractual îl reprezintă faptul că printre pacienţii „furaţi” anul acesta se numără şi unii care au descoperit „magia” şi anul trecut, deci sunt la a doua mutare forţată de la un medic la altul.

Tatăl şi fiul, furaţi la pachet

Printre gălăţenii care au experimentat la dublu senzaţia de a descoperi că medicul de familie nu mai este cel pe care îl ştiau se află şi Dana Potorac, care în decurs de câteva luni a trebuit să îşi recupereze tatăl şi fiul din baza de date a doctoriţei Cerasela Ciubotaru. "Tatăl meu a fost furat. Are 80 de ani, a avut nevoie de servicii de urgenţă anul trecut, la spital, acolo au rămas CNP-ul şi datele lui, iar la câteva luni a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală, o operaţie de cataractă. A avut nevoie de trimitere de la medicul de familie. La medicul de familie, am aflat că nu mai este pe listele acestuia. Am făcut cereri la Casa de Sănătate şi aşa am aflat că se află pe listele acestei doamne doctor. Am revenit la medicul iniţial, pentru ca, după câteva luni, să apară din nou pe listele acestei doctoriţe. Fiul meu a păţit acelaşi lucru după ce a ajuns la Urgenţe cu o problemă şi a fost consultat de această doamnă doctor la UPU", explică Dana Potorac. Gălăţeanca se declară decisă să îi facă plângere penală medicului pentru furt de date personale.

Zeci de medici "ţepuiţi"

Numărul medicilor de familie care s-au trezit că le-au dispărut pacienţi de pe liste, pentru ca mai apoi să apară în evidenţa Ceraselei Ciubotaru, este, potrivit unor surse din branşă, de câteva zeci, în timp ce numărul pacienţilor ar fi de câteva sute. Aceştia din urmă s-au trezit în situaţia de a nu putea primi servicii de la medicul lor, în momentul în care s-a constatat că erau pe lista altui medic. A urmat, invariabil, punerea pe drumuri la Casa de Asigurări, pentru afla pe ce liste le-au ajuns datele, ceea ce pentru nişte oamenii bolnavi şi bătrâni nu era chiar un efort de neglijat.

"În urmă cu aproximativ o lună, am primit semnale de la colegi că le-au dispărut pacienţide pe liste, şi nu unul-doi, ci chiar am avut colegi cărora le-au dispărut şi 13 pacienţi, într-o perioadă relativ scurtă. Verificaseră la Casa de Asigurări şi pacienţii respectivi figurau la doamna doctor Cerasela Ciubotaru. Probabil că dumneaei, lucrând la UPU, a luat buletinele pacienţilor, le-a copiat şi a folosit datele pentru a-i înscrie pe listele ei. Anul trecut, până la 1 septembrie, nu era obligatoriu cardul de sănătate, deci dacă un pacient venea la mine şi voiam să-l preiau abuziv, îi luam buletinul şi îl băgam în baza de date", susţine dr. Dumitru Mărăşescu, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie Galaţi. Mai mult, acesta crede că preluarea abuzivă a pacienţilor a fost posibilă chiar şi după ce cardul de sănătate a devenit obligatoriu la înscrierea la medicul de familie. "Pacienţii care au fost preluaţi abuziv au fost întrebaţi de medicii lor dacă s-au înscris de bună voie, iar ei au negat acest lucru. Deci ea a făcut această treabă fără cardul de sănătate, având baza de date de anul trecut", completează medicul Mărăşescu.

Medicul a dat bir cu fugiţii

Am încercat ieri, 20 mai, să obţinem un punct de vedere al medicului de familie Cerasela Ciubotaru vizavi de aceste acizaţii cu repetiţie la adresa sa. Aflată la cabinetul său particular, doctoriţa nu numai că ne-a închis uşa în nas, baricadându-se în cabinet, dar a chemat în ajutor şi un echipaj de poliţie, susţinând că este hărţuită de jurnaliştii aflaţi pe stradă. După ce i s-a explicat că, legal, nu are dreptate, pentru că ziariştii puteau sta pe domeniul public şi că nu încercau decât să îşi facă meseria în mod obiectiv, doctoriţa a găsit altă cale de a ieşi din situaţie. A părăsit cabinetul prin spatele blocului, lăsându-şi maşina personală, şi a plecat pe furiş la spital, unde trebuia să intre în gardă, la Urgenţe, începând cu orele 14.00.

În foto, dr. Dumitru Mărăşescu, Dana Potorac

{gallery}ScandalMedic{/gallery}

Potrivit sondajului IRES, aproape o treime dintre gălăţeni încă nu s-au hotărât pe cine votează

Deşi, până acum cel puţin două partide susţin că primul în opţiunile electorale ale gălăţenilor este candidatul pe care îl propun, datele concrete, oficiale, cu privire la sondajele realizate, eşantionul vizat, perioada şi marja de eroare nu au fost făcute publice.

Recent, postul de televiziune Digi24 a dat publicităţii rezultatele unui sondaj IRES cu privire la intenţiile de vot pentru alegerile din 5 iunie. Iată ce au răspuns gălăţenii la întrebarea: "Cu cine veţi vota pentru funcţia de primar?".

Scor strâns

Potrivit sondajului IRES, candidatul PNL Nicuşor Ciumacenco este cotat cu 12 la sută din voturi. Actualul primar Marius Stan, candidatul UNPR, apare cu 11 la sută din opţiuni. Pe locul al treilea se situează candidatul ALDE, Eugen Durbacă, preferat de 10 la sută dintre gălăţeni. Candidatul PSD, Ionuţ Florin Pucheanu, este cotat cu 7 la sută, iar Cătălin Cristache, candidatul PMP, apare, în sondajul IRES cu 2 la sută.

Cu câte un procent în intenţiile de vot ale gălăţenilor se aliniază candidaţii independenţi Simona Daniela Vreme şi Dorin Butunoiu, Daniela Chelaru, candidata PND, Constantin Telegan, candidatul PML, şi Iulian Nicuşor Aramă, candidatul PSRO. Tot cu un procent este cotat şi candidatul independent Ionel Goldură, în vreme ce Monica Roman, candidata PRU, apare în listă cu 0,4 la sută.

Interesant este numărul foarte mare de gălăţeni indecişi - 28 la sută. Nu mai puţin de 12 la sută dintre gălăţeni au spus că nu votează, iar alţi 12 la sută nu au răspuns.

Trebuie precizat că sondajul IRES a fost realizat telefonic în perioada 13-14 mai, pentru Digi24, pe un eşantion reprezentativ de 1.106 persoane cu drept de vot din Galaţi, cu o marjă de eroare de 3 la sută.

Dacă ne raportăm doar la voturile exprimate, ierarhia IRES ar arăta astfel: 1.Ciumacenco - 24,7 la sută, Stan - 22,7 la sută, Durbacă - 20,3 la sută, Pucheanu - 14,4 la sută.

Zarurile aruncate încă se rostogolesc

Aceasta este concluzia clară a sondajului realizat de IRES: aproape o treime dintre gălăţenii întrebaţi - 28 la sută, nu au luat, încă, o hotărâre în privinţa candidatului pe care îl vor vota! Nu trebuie neglijat nici faptul că alţi 12 la sută dintre gălăţenii întrebaţi au refuzat să-şi facă publică alegerea. Iar un asemenea procent uriaş - 40% - poate schimba total soarta alegerilor şi poate transforma în primar nu doar un candidat plasat pe locurile fruntaşe, ci şi pe unul dintre cei consideraţi outsideri!

În condiţiile în care alegerile se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin, un cuvânt greu de spus va avea şi participarea la vot! Iar faptul că 12 la sută au spus că nu vor vota poate avea un impact asupra rezultatului scrutinului. Unii se pot răzgândi sau, dimpotrivă, numărul absenţilor la urne poate creşte! Iar experienţa ultimelor alegeri ne arată că absenteismul este, de fapt, mult mai mare.

E clar că, dacă-i adunăm pe nehotărâţi şi pe cei care au refuzat să răspundă, rezultă un procent care-l poate face primar pe oricare dintre cei 12 candidaţi! Trebuie doar să convingă electoratul indecis. Şi mai sunt două săptămâni de campanie electorală!

{gallery}AlegeriCandidati{/gallery}

Aproximativ o sută de gălăţence îmbrăcate în rochii elegante, pe tocuri şi cu accesorii rafinate au participat, duminică, 22 mai, la o promenadă a biciclistelor, pe Faleza Inferioară a Dunării. Evenimentul a fost organizat, al patrulea an consecutiv, de Clubul de Ciclism Galaţi şi s-a bucurat atât de admiraţia publicului, cât şi de o bună implicare a doamnelor şi domnişoarelor din Galaţi.

"80 de persoane au participat la această promenadă, mai gătite, mai frumoase, mai elegante decât anul trecut. Avem premii pentru toate participantele, care constau în abonamente la sala de fitness, produse cosmetice, vouchere pentru machiaj, în general, produse pentru doamne şi domnişoare. Încercăm să promovăm cât mai mult ciclismul ca stil de viaţă sănătos. Spre bucuria noastră, suntem din ce în ce mai mulţi şi, poate, în viitorul apropiat autorităţile ne vor face nişte piste să circulăm în siguranţă", ne-a declarat Sorin Stanciu, unul dintre organizatorii Clubului de Ciclism Galaţi.

Totodată, participantele au precizat că s-ar plimba pe bicicletă mai des, dacă Galaţiul ar avea piste pentru biciclişti. "Este al patrulea an când particip. Este păcat că se face o dată pe an, eu aş face un astfel de eveniment în fiecare anotimp. Îi felicit pe băieţii de la Clubul de Ciclism, întotdeauna au organizat evenimentul cu multă seriozitate. Mi-aş dori ca zilnic să ne putem plimba astfel pe străzile Galaţiului, însă nu este posibil. În primul rând, nu avem pistele acelea pentru biciclişti, după care tânjesc mulţi. Am observat că de la an la an sunt mai multe femei care îşi doresc să urce pe bicicletă, dar nu au pe unde să se plimbe. Chiar şi aici, pe Faleză, dacă vrei să mergi pe pista de biciclişti, dai peste restaurante sau peste oameni", ne-a spus Gianina Hanţă, una dintre participante.

{gallery}PromenadaBiciclistelor2016{/gallery}

Botezată cu numele bunicii sale care a fost educatoare în comuna Pechea, Maria Drăguş, actriţă germană cu origini gălăţene, este protagonista filmului „Bacalaureat”, pentru care Cristian Mungiu a primit premiul pentru regie la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes. „Vreau să le mulţumesc actorilor şi echipei mele, nu fac filmele singur”, a declarat cineastul român pe scena de la Cannes. Alături de el, pe covorul roşu, s-a aflat şi Maria Drăguş.

"Mă bucur extraordinar că premiul pentru «cea mai bună regie» la Cannes a fost câștigat de Cristian. Merita şi i-am dorit aceasta din tot sufletul. Pentru mine a fost o onoare să împart această unică experință cu el", ne-a declarat, în exclusivitate, Maria Drăguş.

După cum aţi mai putut citi în pagina de Diaspora a ziarului „Viaţa liberă”, pentru regizorul Mungiu a fost cea de-a treia participare la Cannes, după ce a obţinut trofeul Palme d'Or în 2007, cu filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", şi premiile pentru scenariu şi interpretare feminină pentru "După Dealuri" în 2012. Pentru tânăra actriţă Maria Drăguş a fost o revenire la Cannes, după ce filmul care a consacrat-o în lumea cinematografiei, la vârsta de doar 14 ani, „Das Weisse Band” („Banda albă”), a fost premiat cu Palme d’Or în 2009!

Şi de această dată, Maria Drăguş joacă rolul unei fiice. Dacă în „Banda albă” a fost Klara, fiica mare a pastorului, familie în jurul căreia se desfăşoară acţiunea filmului, în „Bacalaureat” o joacă pe Eliza, personajul cheie, fata ai cărei părinţi sunt interpretaţi de Adrian Titieni şi Lia Bugnar.

În viaţa reală, Maria este fiica pecheanului Nicolae-Silviu Drăguş, violoncelist la Filarmonica Saxoniei Mijlocii, şi a nemţoaicei Jana, o fostă balerină, care a renunţat la carieră pentru a se dedica familiei. Născută în 1994, Maria este deja o artistă completă şi complexă: a studiat baletul, dansul contemporan, pianul, violoncelul, cântă jazz şi vorbeşte germana, româna, engleza şi franceza.

Miercuri, 25 mai, începe cea de-a VIII-a ediţie a Târgului/ Festivalului Naţional al Cărţii „Axis Libri”, organizat de Biblioteca judeţeană „V. A. Urechia”. Cititori de toate vârstele, editori, difuzori, scriitori, vor avea parte în perioada 25 şi 29 mai, de un program generos prin diversitate şi calitate culturală.

Deschiderea oficială va avea loc la ora 11,00, pe Aleea Domnească (Zona „P”-urilor spre Elice), într-un complex expoziţional cu peste 50 de standuri mobile outdoor şi două caravane de carte, pentru a găzdui circa 240 de edituri. Evenimentul va fi deschis cu muzică de promenadă interpretată de fanfara "Valurile Dunării". Gălăţenii vor putea lua parte la diferite momente artistice muzicale susţinute fie de elevii Liceului de Artă "Dimitrie Cuclin", fie de diferite ansambluri muzicale. Iubitorii de teatru vor putea urmări diferite scenete atât în limba română cât şi în limba franceză. Adunate din toată ţara, editurile îşi vor prezenta cărţile într-un mod inedit şi vor desfăşura şi alte concursuri şi tombole.

Festivalul este conceput în parteneriat cu Editura Eikon Bucureşti, sub patronajul Ministerului Culturii, cu sprijinul Consiliului Judeţului, Consiliului Local şi al Primăriei, al sponsorilor, al mass-mediei locale şi naţionale şi în colaborare cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Universitatea „Dunărea de Jos”, Inspectoratul Şcolar, Palatul Copiilor, Teatrul Muzical „N. Leonard”, Teatrul Dramatic „Fani  Tardini”, Teatrul de Păpuşi „Gulliver”, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, Muzeul de Artă Vizuală, Casa de Cultură a Sindicatelor, Casa de Cultură a Studenţilor şi alte instituţii de cultură şi învăţământ.

Din 13 mai 2016, toţi datornicii care se află în imposibilitate financiară de a rambursa creditul ipotecar au la îndemână dispozițiile ”dării în plată”.

Parcurgerea etapelor impuse prin Legea 77/2016 poate face ca, în maximum 34 de zile de la data notificării băncii, foştii debitori să devină liberi de orice datorie către bancă.

Condiţii care trebuie îndeplinite

Creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), aşa cum sunt definite acestea de legislaţia specială: ”Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori si instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor”.

Suma împrumutată, la momentul acordării, nu trebuie să fi depăşit echivalentul în lei al 250.000 de euro. Valoarea este calculată la cursul de schimb publicat de Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit.

Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a cumpăra, construi, extinde, moderniza, amenaja ori reabilita un imobil cu destinaţie de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cel puţin cu un imobil care are destinaţia de locuinţă. În acelaşi timp, actul normativ prevede că ”În situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege, debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.” (Art. 4 -(2))

Consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legatură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii dării în plată.

Paşii care trebuie urmaţi

Luaţi legătura cu un avocat! Consumatorul îi comunică creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei care rezultă din contractul de credit ipotecar, detaliind şi condiţiile de admisibilitate a cererii.

Notificarea trebuie să cuprindă şi stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convenţional al instituţiei de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor, în vederea transferului de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, inclusiv eventualele dobânzi, comisioane şi penalităţi rezultate din contractul de credit ipotecar.

Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 zile. În acest interval, se suspendă orice plată către creditor, precum şi eventualele proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate împotriva consumatorului.

Părţile implicate sunt obligate să îi transmită notarului public toate informaţiile şi documentele necesare încheierii actului de dare în plată cu minimum trei zile înainte de data primei convocări.

Toate costurile notariale şi, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului, trebuie să fie suportate de debitor. În cazul notificării transmise prin avocat, onorariul poate varia în funcţie de complexitatea speţei. Cu privire la costurile notariale, acestea vor fi fixate în raport de valoarea imobilului.

Drepturile creditorului

În termen de zece zile de la data comunicării notificării, banca poate contesta îndeplinirea condiuţiilor de admisibilitate a procedurii. Conform legii, cererea se soluţionează în procedură de urgenţă, cu citarea părţilor, la judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază consumatorul. Hotărârea pronunţată poate fi atacată prin apel, în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare.

Până la soluţionarea definitivă a contestaţiei formulate de creditor, se menţine suspendarea oricărei plăţi către acesta, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului.

În situaţia în care instanţa admite contestaţia formulată de creditor, părţile vor fi puse în situaţia anterioară demersurilor de aplicare a dării în plată.

Dacă ambele forme de atac (contestaţie/apel) înaintate de creditor au fost respinse de magistraţi, acesta are obligaţia de a se prezenta în termen de zece zile, conform notificării prealabile a debitorului, la notarul public indicat.

Cum se soluţionează refuzul creditorului

În situația în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de legea dării în plată, debitorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor din contractul de credit ipotecar şi să se transmită dreptul de proprietate către banca sau instituţia bancară în cauză. Cererea se soluţionează cu celeritate, cu citarea părţilor, la judecătoria în circumscripţia căreia domiciliază debitorul. Până la judecarea definitivă a cererii, se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor.

Acţiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Procedura se aplică şi debitorilor deja executaţi silit

Dreptul de a cere instanţei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparţine şi consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat. El poate cere demararea procedurilor de dare în plată faţă de orice titular al creanţei şi de stadiul în care se află executarea silită, indiferent de forma sub care este începută aceasta.

Lucrările de pe strada Mihai Bravu, prima arteră modernizată cu finanţare de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), au fost recepţionate ieri de către administraţia locală. Investiţia a fost realizată de firma Tancrad (pe segmentul Basarabiei - Gării şi Gării segment Mihai Bravu - Gara CFR) şi a costat, în total, 5,8 milioane de lei, din care 4,8 milioane fonduri de la BERD, restul din bugetul oraşului.

Reamintim că, potrivit datei inscripţionate pe panoul de şantier, data de finalizare iniţială a fost 22 martie, dar autorităţile afirmă că termenul a fost amânat pentru 15 mai din cauza întârzierii aprobărilor venite de la Direcţia de Cultură din Iaşi. Aceasta a căzut la înţelegere cu Primăria ca, pe mijlocul străzii, să fie trasată o porţiune de macadam care să marcheze faptul că pe acolo a trecut prima linie de tramvai din Galaţi, acum rămasă doar în amintire.

În contrast cu aerul modern şi accentele interbelice - piatra cubică, felinarele, bordurile de granit (acolo unde s-au mai putut folosi) -  sunt clădirile care stau să se prăbuşească. Pentru starea lor jalnică ar exista o soluţie: proiectul de hotărâre prin care va fi mărit de cinci ori impozitului pentru clădirile lăsate în paragină, proiect care ar putea fi aprobat la şedinţa de joi a Consiliului Local, desigur, dacă va exista cvorumul necesar. Este măsura prin care municipalitatea speră să-i determine pe proprietari să readucă imobilele la farmecul şi starea iniţială.

Jos cu stâlpii

„Încă mai vedeţi pe această stradă cablurile legate de stâlpi. Stâlpii respectivi vor dispărea, iar cablurile vor fi îngropate în canalizaţia care există, fără a mai sparge nimic. Acest lucru ni l-am propus la toate străzile pe care le modernizăm, să dispară mizeria asta inestetică şi deloc funcţională care se vede în aer”, a venit declaraţia din partea Primăriei, cu precizarea că măsura ar putea fi extinsă la nivelul întregului oraş odată cu modernizarea iluminatului public.

Se caută un vultur

Odată cu strada Mihai Bravu a primit o faţă nouă şi părculeţul din zona gării. Singurul care lipseşte este vulturul care ar fi trebuit să fie pe soclu şi care există în documente, dar încă nu i s-a dat de urmă.

Potrivit oficialităţilor, investiţia va continua, în etapa a doua, cu modernizarea tronsonului Mihai Bravu de la Basarabiei până la Grădina Publică.

Reamintim că Primăria a contractat un credit de o sută de milioane de lei de la BERD şi din aceşti bani se lucrează acum la modernizarea străzilor Tecuci şi Anghel Saligny. Creditul va fi rambursat în zece ani, începând din 2017.