Două şcoli din judeţul Galaţi au câştigat pentru al treilea an consecutiv dreptul de a participa în programul "Digitaliada", prin care Matematica şi Informatica, dar şi alte discipline, sunt predate în laboratoare complet echipate, în care fiecare elev are tableta lui.

Şcolile din Griviţa şi Piscu se numără printre cele zece unităţi de învăţământ din ţară care vor beneficia şi în acest an de sprijinul "Digitaliada", primind în continuare materiale şi softuri educaţionale, astfel încât elevii să beneficieze de mijloace şi metode moderne de învăţare.  moderne.
Laboratoarele digitale sunt dotate cu tablete pentru ca fiecare elev să poată lucra individual în timpul orei, cu laptop pentru profesor şi videoproiector pentru clasă. Împreună cu echipamentele, cadrele didactice au primit un pachet complet de aplicaţii adaptate programei şcolare, materiale digitale şi planuri de lecţii pentru învăţarea matematicii şi Informaticii, cu ajutorul tehnologiilor digitale. Profesorii au participat la sesiuni de formare, pentru a fi pregătiţi să utilizeze metodele digitale la clasă.
Directoarea Şcolii din Piscu, Anişoara Vrînceanu, susţine că de când  au primit cele 30 de tablete şi diferitele softuri educaţionale, situaţia la învăţătură a elevilor s-a îmbunătăţit simţitor la Matematică şi Informatică, dar şi la disciplinele unde profesorii au ales să folosească laboratorul. "Anul acesta, am primit, pe lângă materiale educaţionale, o tablă, o imprimantă multifuncţională, iar elevii au primit câte un stick de memorie şi câte un rucsac. Deja ne putem lăuda că elevii noştri au cunoştinţe de programare, care îi va ajuta mai uşor să se  adapteze vieţii de licean, pe lângă faptul că şi-au dezvoltat creativitatea, latură neglijată, din nefericire, în sistemul nostru educaţional, ne spune Anişoara Vrînceanu.
"Digitaliada aduce zâmbetul pe buzele noastre, al cadrelor didactice, pentru că îl regăsim pe feţele copiilor. Le place, e cu totul altceva, vin cu drag la şcoală, ceea ce nu e lucru puţin. Pe acest lucru ar trebui să punem accent, dacă ne dorim să atragem elevii de partea noastră şi să-i motivăm. Trebuie să le oferim mijloace de învăţare adaptate timpului lor", afirmă directoarea Şcolii din Grivița, Loredana Constandache.

Prezent la Galaţi, cu ocazia ediţiei locale a Topului Naţional al Firmelor Private din România, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, a inclus pe agenda vizitei şi o întâlnire cu jurnaliştii de la "Viaţa liberă". Cu această ocazie, într-un interviu în exclusivitate, preşedintele patronatelor a punctat principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile, fie că e vorba de mediul socio-economic, relaţiile cu instituţiile statului sau ultimele măsuri de ordin fiscal:

- Cum apreciaţi, în prezent, calitatea relaţiei între patroni şi angajaţi? Este ea aşa cum ar trebui să fie?
- Aici v-aş răspunde puţin plastic: circulă acum pe internet o fotografie cu un afiş pus la un restaurant în Mamaia: "Dragi clienţi, vă rugăm să vă purtaţi frumos cu angajaţii noştri. Clienţi mai găsim, dar angajaţi mai greu!". Asta e paradigma în care trăim în prezent! Lipsa forţei de muncă este una dintre principalele probleme ale întreprinzătorilor. Relaţia angajator-angajat a evoluat, în sensul că, negăsind angajaţi, încerci să-i fidelizezi pe cei pe care îi ai, încerci să dezvolţi o relaţie cu angajaţii în care ei să se simtă parte integrantă din ceea ce înseamnă compania.
Dar mai este un aspect: în această ecuaţie angajat-angajator, statul a mai introdus o nouă variabilă, în sensul că a devenit un "concurent neloial" faţă de mediul privat, prin salariile oferite în mediul public. Dacă dai un anunţ pentru jurist la IMM nu se prezintă nimeni, dacă se dă un anunţ la Primărie, atunci se face coadă la angajări. E o relaţie incorectă impusă de stat, dat fiind faptul că nu a venit şi cu nişte indicatori de performanţă. Nici eficienţa, nici calitatea serviciilor publice nu a crescut odată cu creşterea salariilor.

- În economie se resimte lipsa forţei de muncă. Ce se poate face pentru a ieşi din această criză?
- Sunt câteva acte administrative care ar trebui schimbate. Să ne uităm şi la alte câteva modele europene, ţări în situaţii relativ asemănătoare cu României. Polonia, de exemplu, a "importat" un milion de lucrători ucraineni, rezolvând deficitul de forţă de muncă. Şi noi ar trebui să deschidem graniţele mai mult pentru muncitorii extracomunitari. Am văzut că Parlamentul a rezonat cumva cu propunerile noastre şi a anunţat public că va modifica două aspecte semnificative privind muncitorii extracomunitari, respectiv renunţarea la acel nivel al salariului mediu pe economie ce trebuie asigurat pentru astfel de lucrători, precum şi creşterea contingentului de lucrători ce poate fi primit.
De asemenea, ar trebui să ne îndreptăm mai mult spre românii din diaspora, să-i readucem acasă prin aplicarea unor scheme de sprijin la nivelul angajatorilor. Mesajul nostru ar fi astfel de scheme de integrare a românilor din străinătate, a tinerilor absolvenţi, a angajaţilor extracomunitari, şomeri etc. să fie implementate în parteneriat public-privat sau cu implicarea cât mai largă a partenerilor sociali - patronate, sindicate, organizaţii civice - pentru că eficacitatea măsurilor active de la Ministerul Muncii a rămas extrem de scăzută. Inclusiv în Raportul semestrial de ţară, CE recomandă implicarea partenerilor sociali în politicile şi măsurile active ale Guvernului. Ei bine, în România, lucrul acesta se mimează sau nu se face deloc. E păcat, pentru că în zona partenerilor sociali există şi disponibilitatea şi capacitatea de a veni în complementaritate cu măsurile pe care statul le implementează.

- Foarte mulţi români preferă să plece la muncă în străinătate. E doar o chestiune ce ţine de salarii sau mai sunt şi alte cauze?
- Nu ţine atât de nivelul salariilor, cât de întreaga calitate a vieţii şi a societăţii româneşti. Un angajat se uită la calitatea educaţiei pentru copiii lui, la calitatea serviciilor de sănătate, se uită foarte atent şi la calitatea vieţii în ceea ce înseamnă infrastructură şi toate celelalte servicii pe care le primeşte în schimbul a ceea ce se plăteşte prin contribuţiile lunare, atât ca angajat, cât şi ca angajator. Contează la un moment dat şi direcţia, preocupările pe care cei care conduc le au. Dacă vă uitaţi la Parlament, la Guvern, în opinia noastră preocupările actuale sunt paralele cu nevoile societăţii, cu nevoile reale ale oamenilor de câştiguri mai bune, de infrastructură, educaţie, sănătate. Toate aceste lucruri - chestiunile cu Justiţia şi aşa mai departe - nu preocupă oamenii şi nici nu aduc valoare adăugată.

- Organele de control par a fi principala "interfaţă" prin care statul relaţionează cu mediul privat. Cât de echitabilă este această relaţie?
- Relaţiile dintre instituţiile statului şi contribuabili sunt încă… într-un stadiu incipient. După trei decenii de capitalism, încă se tatonează… De exemplu, Legea Prevenţiei, o lege pe care CNIPMMR a propus-o, eu am şi iniţiat-o ca ministru, coaliţia de Guvernare a dus-o până la capăt… dar nu se vede deloc în practică. Practica ANAF-ului a rămas exact aceeaşi, nici celelalte organe ale statului nu s-au schimbat, deşi legea spune foarte clar că pentru foarte multe fapte - în jur de 400 - ar trebui întâi să se facă prevenţie şi abia apoi să se treacă la măsuri coercitive. O instituţie a statului are trei laturi - prevenţie, informare şi control - dar toate tind să se transforme doar în instituţii de control, pentru că este mai la îndemână şi pot aduce rezultatele pe care le aşteaptă dacă îşi impun un plan de conformare… Eu aş vedea o reformă a statului, în care, de exemplu, angajaţii degrevaţi de sarcini ca urmare a procesului de digitalizare din administraţia publică să fie aduşi înspre aceste zone de informare şi prevenţie. Întreprinzătorii au nevoie de informare, de consiliere, pentru că, atunci când deschizi o afacere, trebuie să te conformezi la foarte multe chestii pe care nu le ştii, nu că nu vrei sau încerci să eludezi legea. Vino, ca instituţie a statului, cu informare şi prevenţie, abia apoi să vorbeşti de amenzi la un eventual control.

- Trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat a fost "măsura anului" pe fiscalitate. Au fost opinii pro şi contra. Cum se văd în acest moment efectele acestei măsuri?
- În linii mari, trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat ar fi trebuit să fie o măsură cu sumă nulă. Dar ar trebui să ne uităm la o chestiune tehnică: Legea de punere în aplicare a acestei ordonanţe nu a ieşit din Parlament! Lucrul acesta ridică mari semne de întrebare. Ar fi trebuit să avem o lege foarte clară, să nu lucrăm în continuare pe un OUG (nr. 79/2017)! Credem că este o teamă din partea Parlamentului şi a Guvernului de a scoate această lege, pentru că s-ar putea să aibă aspecte de neconstituţionalitate. Cea mai nefericită măsură evidenţiată de întreprinzători a fost cea de plată a contribuţiilor pe salariile part-time la nivelul salariului minim. Nu e corect, pentru că te obligă să plăteşti contribuţiile la o muncă nerealizată. Dacă tu ai contract de două ore, pentru asta trebuie să plătesc contribuţiile, nu mă pune să plătesc pentru opt ore! Acesta e, în opinia noastră, un aspect de neconstituţionalitate - mă obligi să plătesc un serviciu neprestat.

- De la 1 ianuarie, vom asista la o nouă creştere a salariului minim. Se pregăteşte şi o creştere a punctului de pensie. Sunt măsuri suficient de bine fundamentate? Cum vor afecta ele mediul de afaceri?
- Aţi pus întrebarea foarte bine, dacă sunt măsuri foarte bine fundamentate. Pentru că, de fapt, aici este marea problemă. Noi nu ne opunem creşterii salariilor, e absolut normal, dar în schimb ne opunem acestui arbitrariu - eşti în octombrie şi anunţi că din ziua cutare salariul minim va fi cutare. În acest moment, în stabilirea salariului minim se face trimitere la Programul de guvernare. Ori Programul de guvernare nu este un mecanism fundamentat economic. Ar trebui, Guvern, patronate, sindicate, să ne aşezăm la masă şi să facem o formulă aritmetică bazată pe nişte inputuri din economia reală, să ştim condiţionat de acestea care va fi evoluţia salariului minim în următorii cinci ani, să avem o predictibilitate. Asta pentru că salariul minim intră în calculele eficacităţii unei companii, în planurile pe care şi le face. În plus, o astfel de analiză ajută să ştim ce domenii sunt competitive, ce domenii nu sunt competitive, ce domenii dorim să susţinem în continuare. Trebuie să fie o balanţă. Să spui, ok, pierdem nişte mii de locuri în industria textilă, dar câştigi ale mii în IT sau industria auto. Altfel, e simplu de spus "creştem salariile"! Şi dacă inflaţia creşte, ce facem? Recent era o statistică a INS în care se arăta că indicele preţurilor de consum a depăşit creşterea salariului minim, creşterea pensiilor. La sfârşitul zilei s-ar putea să avem surpriza de a plăti mai mult, iar calitatea vieţii să scadă, tocmai prin aceste costuri suplimentare care apar.

- Se vorbeşte, la Ministerul Finanţelor, de un proiect de amnistie fiscală/restructurare. Este el oportun?
- Din aceste analize de impact realizate de noi a reieşit că şase din zece întreprinzători sunt interesaţi de această amnistie fiscală, ar putea beneficia de ea, dar numai patru din zece o susţin. Cauzele? În primul rând, întreprinzătorii consideră incorectă această măsură - adică unii îşi plătesc la timp datoriile, sunt contribuabili corecţi, iar alţii nu le plătesc, că vine o amnistie. Doi, introduci un comportament inadecvat, în ideea că, la un moment dat, s-ar putea să ai o nouă amnistie, care să te ajute şi pe tine. În al treilea rând, dacă ne uităm în structura datoriilor publice, primii 100 de mari datornici sunt companii ale statului, vorbim de zeci de miliarde de lei. O amnistie ar scăpa companiile de stat de datorii, dar asta nu înseamnă că le schimbă activitatea sau modul de a funcţiona. Peste trei ani am fi exact în aceeaşi situaţie. Le-am curăţa de nişte datorii ca să poată face în continuare altele!

- Avem tendinţa de a vedea în nuanţe de "gri" economia românească. Sunt, totuşi, zone în care lucrurile stau mai bine, în care mediul de afaceri este mai competitiv?
- Pe o piaţă tot mai globalizată, nu prea poţi să concurezi cu unii care aleargă cu ultimele modele de pantofi sport, iar tu alergi cu o ghilea de picior - fiscalitate, birocraţie, costuri mari de finanţare sau materii prime. Dacă ne comparăm, nu cu Germania, că e departe, dar dacă ne comparăm cu vecinii noştri mai apropiaţi, cu Polonia sau Ungaria - şi pui la socoteală că pe un întreprinzător de la noi finanţarea îl costă cu cel puţin 5 la sută mai mult, toate celelalte - energie electrică, materie primă - costă şi ele cu 5 la sută mai mult, că mai nou este obligat să lucreze cu salariaţi cu calificare sub medie, care duce implicit la costuri cu cel puţin 10 la sută mai mari, atunci se pleacă cu un ecart de cel puţin 20 la sută, costuri în plus, faţă de un IMM din altă parte. Dar chiar şi în aceste condiţii, sunt întreprinzători care continuă să ducă această bătălie de competitivitate a României şi sunt domenii în care deja îşi dovedesc competitivitatea. Industriile creative, IT, agricultura, automotive sunt câteva domenii în care performăm şi în care politicile publice ar putea să potenţeze economia. Dar, încă o dată, trebuie oameni potriviţi în locul potrivit, voinţă şi mai ales ştiinţă.

Fondurile europene, greu de accesat

Neîncrederea în stabilirea unor reguli flexibile şi corecte este principala frână în accesarea fondurilor europene de către IMM-uri, apreciază preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu: "O soluţie, poate, ar fi implicarea mediului privat în gestionarea acestor fonduri europene. Sunt ţări, precum Olanda, în care există Organisme Intermediare sau Autorităţi de Management la nivel regional recrutate din mediul privat. La noi, lucrurile merg greu. Oamenii spun: eu scriu proiectul acum, rezultatul vine peste un an, doi, oportunitatea mea s-a dus, nici nu o să mai am nevoie de lucrurile alea. Mai este şi zvonistica - vine un control, găseşte nu ştiu ce şi mă pune să dau banii înapoi. E o lipsă de încredere. Una venită tot din suprabirocratizare. Există acel nivel normal, cerut prin regulamentele europene, la care noi, la nivel naţional, mai adăugăm foarte multe lucruri care îngreunează foarte mult accesul la fonduri. Încurcăm lucrurile, în loc să le simplificăm".

Educaţia este o investiţie, nu o cheltuială

Mediul rural alunecă spre un nou Ev Mediu din punct de vedere economic şi social. Singura şansă să-şi revină este educaţia, consideră preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu: "La o altă scară, e acelaşi fenomen al plecării românilor în diaspora cu cel al migrării din mediul rural spre urban şi de acolo, eventual, mai departe. Pleci de acolo pentru că nu ai o educaţie de calitate, servicii privind sănătatea, nu ai un loc de muncă, dar totul vine de la educaţie. De fapt, aceasta este o problemă a întregii Românii - o educaţie de calitate şi adecvată timpurilor în care trăim, în care să introduci foarte elemente de ceea ce înseamnă inclusiv acest antreprenoriat. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe şcolile de meserii. Dacă ai câteva centre pilot atractive pentru tineri, corelate cu trei, patru angajatori mai importanţi, atunci încet-încet s-ar putea stabiliza această situaţie. Problema la noi este că educaţia este privită mai mult ca o cheltuială la buget şi mai puţin ca o investiţie".

Nu doar pe strada Brăilei, în zona Spitalului Judeţean, vor fi demolate spaţii comerciale. Primăria municipiului Galaţi, care a demarat lucrările de refacere a sistemului rutier şi regenerare urbană în interiorul cartierului Mazepa I, a notificat opt comercianţi să-şi desfiinţeze chioşcurile pentru a putea fi reparat trotuarul străzii Roşiori. Vestea bună este că Administraţia Pieţelor Agroalimentare va pune la dispoziţia comercianţilor şase module pentru a-şi reloca şi desfăşura activitatea în mod civilizat.

„Stimaţi clienţi, în curând ne vom muta peste stradă”, „Din data de 15.10.2018 ne găsiţi în magazinul de brânză (lângă farmacie)”, sunt anunţurile lipite pe geamurile spaţiilor comerciale din zona "Ancora". După cum am aflat de la Biroul de Presă al Primăriei, pe 26 septembrie, s-au emis notificări de desfiinţare a opt spaţii comerciale, iar deţinătorii acestora au la dispoziţie 20 de zile pentru a se conforma, în caz contrar, vor fi demolaţi de autorităţi. Măsura desfiinţării chioşcurilor este justificată de necesitatea reparării trotuarului străzii Roşiori, în cadrul lucrărilor de refacere a sistemului rutier şi regenerare urbană în interiorul cartierului Mazepa I.

Module noi pentru comercianţi

„Se va reface întreaga infrastructură pietonală şi rutieră de jur împrejurul Complexului „Ancora”. Vor dispărea chioşcurile de acolo, dar pentru comercianţi avem o surpriză plăcută: le vom putea pune la dispoziţie spaţii comerciale într-un cadru cât se poate de civilizat, unde să-şi poată desfăşura, în continuare, activităţile”, a anunţat, într-o emisiune tv, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.
Viorica Sandu, directorul SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi, ne-a declarat că, în cel mult o lună, societatea pe care o conduce le va încerca să pună la dispoziţia comercianţilor ale căror spaţii vor desfiinţate, şase module. Acestea vor fi amplasate pe platoul pe care, în acest moment, sunt câteva tarabe. Pentru că nu sunt solicitate şi nici folosite, Administraţia Pieţelor crede că ar fi mult mai bine, atât pentru comercianţi, cât şi pentru clienţi, să amenajeze, în locul lor, module, pe care să le închirieze celor interesaţi. Ieri, câţiva angajaţi ai Administraţiei Pieţei lucrau deja la amenajarea spaţiului.
Mai trebuie spus că lucrările în interiorul cartierului Mazepa I vizează, în primul rând, amenajarea zonelor lăsate de izbelişte în jurul parcării construite în zona Şcolii nr. 28. Pentru plata intervenţiilor din Mazepa I, consilierii locali au alocat 300.000 de lei din creditul de 100.000.000 de lei contractat de municipalitate de la CEC Bank.

{gallery}ancora10oct2018{/gallery}

Reduceri de zece la sută pentru toată colecţia de haine, umeraşe vândute doar cu 10 sau 20 de bani, pijamale, lenjerie intimă, şosete şi papuci cu numai 10 lei bucata, acestea sunt ofertele cu care sunt îmbiaţi gălăţenii de către comercianţii care aşteaptă demolarea, pe strada Brăilei, lângă staţia de la Spitalul Judeţean. Nu mai puţin de opt spaţii comerciale vor fi desfiinţate, pentru a face loc parcării supraetajate ce va deservi instituţia spitalicească.

"Ultima şansă! Magazinul va fi demolat pe 13 octombrie. Minus 10 la sută la toată colecţia. Promoţia se aplică direct la casă", scrie mare pe anunţurile roşii ca para focului, lipite pe geamurile a două dintre magazinele din vecinătatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă "Sf. Ap. Andrei". Spaţiile comerciale se întrec în oferte pentru a scăpa mai uşor de marfa cu care, cele care nu vor fi relocate, nu mai au ce face. În unele cazuri, a fost scos la vânzare până şi mobilierul din magazin!
"Ne demolează ca să facă parcare!", explică vânzătoarele, când sunt întrebate ce se întâmplă. Unele dintre ele nu au de ce să-şi facă griji în privinţa locului de muncă, pentru că patronii au găsit deja alt spaţiu pentru magazin. De pildă, florăria se va muta la un parter de bloc, iar un alt chioşc, la demolarea căruia se lucra ieri, va fi relocat pe strada Stadionului. Mai dificil va fi pentru spaţiile care dispar cu totul, fie pentru că patronii renunţă la ele, fie pentru că le comasează cu alte magazine pe care le aveau deja. "E păcat că ne desfiinţează! Nu se gândesc că mai vin la spital şi oameni de la ţară, la care nu are cine veni să le aducă o pijama, o cămaşă de noapte sau un chilot. Îşi cumpărau de aici, că magazinul era chiar lângă spital", ne-a spus dezamăgită una dintre vânzătoare. Clienţii profită de ofertele de moment şi se interesează de viitoarele adrese ale chioşcurilor.

Ce spune Primăria

Potrivit Biroului de Presă al Primăriei Galaţi, în zona Spitalului Judeţean au fost trimise opt notificări de desfiinţare a spaţiilor comerciale. Termenul în care proprietarii trebuie să se conformeze este de 20 de zile de la data primirii, după care se intervine pe cale administrativă. Măsura este necesară pentru parcarea aflată în construcţie la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei".
Legea nu obligă autorităţile să asigure un alt spaţiu în care să fie relocate chioşcurile, este treaba proprietarilor să găsească soluţii pentru a-şi continua afacerile.
Noi am fost curioşi dacă şi garajele care se înşiră de-a lungul gardului spitalului vor fi demolate cumva. Municipalitatea ne-a răspuns că nu au fost, încă, emise dispoziţii în acest sens.

Investiţie a Consiliului Judeţean

O parcare modernă şi încăpătoare, care să deservească Spitalul Judeţean era mai mult decât necesară, în condiţiile în care, în prezent, se parchează haotic, atât în curtea unităţii sanitare, cât şi în imediata apropiere a acesteia, şi se produc ambuteiaje.
Aşa cum aţi putut citi în "Viaţa liberă", ordinul de începere a lucrărilor s-a dat pe 23 aprilie anul acesta, iar termenul de execuţie este de 24 de luni. Investiţia, de 8,4 milioane de lei cu TVA, finanţată din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, ar trebui să fie gata pe 23 aprilie 2020, dar autorităţile şi-ar dori ca termenul să fie devansat.
Cert este că utilajele şi muncitorii firmelor constructoare, Tancrad şi Lemancons, sunt la lucru. Parcarea va fi supraetajată şi va asigura 315 locuri, din care 142 la parter şi 156 la etaj, cărora li se adaugă 17 locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi.

{gallery}spitalparcare5oct2018{/gallery}

Foto: Anca Melinte, Iulia Kelt

Prezenţa la ora 21,00. Doar 4,76 la sută, aceasta a fost prezenţa la vot în judeţul Galaţi în prima zi a referendumului pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale comunicate de Biroul Electoral Central la ora 21,00, când secţiile de votare s-au închis. Numărul total al votanţilor din judeţul nostru s-a ridicat la 24.880, din care 21.989 au fost alegători înscrişi pe listele electorale permanente, 2.310 au semnat pe listele suplimentare, iar 581 au solicitat urna mobilă.
În municipiul Galaţi, participarea la scrutin s-a ridicat la 5,82 la sută, adică au votat, în total, 15.214 de persoane - 13.870 de alegători înscrişi pe listele permanente, 838 de votanţi pe liste suplimentare, şi 506 solicitanţi ai urnei mobile. Iată care a fost prezenţa la vot şi în alte localităţi ale judeţului: Tecuci - 4,67 la sută, Tîrgu Bujor - 3,50 la sută, Bereşti - 2,71 la sută, Vânători - 4,45 la sută, Valea Mărului - 4,37 la sută, Şendreni - 3,43 la sută, Frumuşiţa - 3,22 la sută, Pechea - 2,74 la sută, Matca - 1,89 la sută. Procente mai mari de participare la urne s-au înregistrat în comunele Poiana - 9,74 la sută şi Rădeşti - 12,28 la sută
Cea care va conta la validarea referendumului este, însă, participarea la nivel naţional care, la finalul primei zile de vot, s-a ridicat la 5,72 la sută.
Reamintim că mâine dimineaţă, la ora 7,00, cele 436 de secţii de votare din municipiul Galaţi îşi vor deschide din nou porţile în aşteptarea alegătorilor.

UPDATE 19,00  Cu doar două ore înainte de închiderea secţiilor de votare, prezenţa la referendumul pentru modificarea Constituţiei ajunsese la 4,36 la sută în judeţul Galaţi, potrivit datelor făcute publice de Biroul Electoral Central. Astfel, în judeţul nostru au votat până la ora 19,00, nu mai puţin de 22.836 de persoane din cele 522.583 cu drept de vot. Pe listele speciale figurează 2.068 de cetăţeni, iar urna specială a ajuns la 579 de alegători.
Galaţiul se situează sub media pe ţară a prezenţei la referendum - 5,15 la sută.

Net superioară este participarea la vot în municipiul Galaţi – 5,39 la sută. Pe scurt, conform datelor oficiale la cele 176 de secţii din municipiul Galaţi şi-au exprimat opţiunea electorală 14.104 de alegători, dintre care 12.829 au semnat pe listele permanente, 769 pe listele suplimentare, iar 506 au beneficiat de urna mobilă.
Rămâne de văzut care va fi prezenţa la vot la ora 21,00, când secţiile de votare se vor închide.

UPDATE 16,00  În judeţul Galaţi, participarea la referendumul pentru modificarea Constituţiei a ajuns la 3,25 la sută, conform datelor raportate de preşedinţii secţiilor de votare la ora 16,00 şi centralizate de Biroul Electoral Central. Asta înseamnă că 17.005 cetăţeni au trecut pragul celor 436 de secţii de votare, în condiţiile în care, la nivelul judeţului Galaţi, sunt 522.583 de persoane cu drept de vot. Nu mai puţin de 14.849 de alegători au semnat pe listele permanente, 1.649 - pe listele speciale, iar 507 au votat prin intermediul urnei mobile.

La nivel naţional, participarea la vot este de 3,78 la sută.

În municipiul Galaţi, potrivit datelor oficiale, şi-au exprimat opţiunea electorală 10.640 de persoane, dintre care 9.531 au semnat pe listele permanente, 654 pe listele suplimentare, iar 455 au folosit urna mobilă. În aceste condiţii, în oraşul nostru participarea la acest scrutin a ajuns la 4,07 la sută, peste cea înregistrată la nivel judeţean.

UPDATE 13,00 Prezenţa la urne în judeţul Galaţi a ajuns la 2,26 la sută, conform datelor raportate de preşedinţii secţiilor de votare la ora 13,00 şi centralizate la Biroul Electoral Central. Concret, din cei 522.583 de cetăţeni cu drept de vot, 11.861 au trecut pragul secţiilor de votare. Din numărul total al alegătorilor, 10.421 figurează pe listele permanente, 1.204 au fost trecuţi pe listele speciale, iar 236 au avut nevoie de urna mobilă. 

La nivel naţional prezenţa la vot este de 2,54 la sută.

În municipiul Galaţi, până la ora 13,00 au participat la referendumul pentru modificarea Constituţiei 7.496 de cetăţeni, dintre care 459 au fost trecuţi pe listele suplimentare. Prezenţa la vot în municipiul nostru este de 2,86 la sută.

Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central, până la ora 10,00, în judeţul Galaţi au votat 4.519 de persoane, adică 0,86 la sută din cele 522.583 aşteptate la urne la Referendumul pentru modificarea Constituţiei. Dintre participanţii la vot, 3.827 sunt cetăţeni înscrişi pe listele permanente, iar 692, pe listele suplimentare.
La nivel naţional, prezenţa la vot este de 0,97 la sută, adică 177.941 de cetăţeni dintre cei 18.278.496 de alegatori înscrişi pe listele permanente şi-au exercitat dreptul de a alege.
În municipiul Galaţi, conform statisticii oficiale a Biroului Electoral Central, 2.536 de cetăţeni au trecut pragul secţiilor de votare, reprezentând 0,97 la sută din cei 261.249 de gălăţeni cu drept de vot.
Trebuie spus că, pentru acest referendum, Guvernul a modificat prin ordonanță de urgență legea. Executivul a decis că, la acest scrutin, nu se va va folosi Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Guvernul a schimbat și modul de raportare al prezenței la vot. Mai exact, dacă până acum, în lege, se prevedea că numărul participanților este egal cu suma voturilor „DA”, „NU” și nule, acum acesta poate fi mai mare sau egal cu acestea. În nota de fundamentare, executivul susține că modificarea a fost făcută „pentru a evita situațiile în care lipsa din diferite motive a unuia sau mai multor buletine de vot din urnă blochează centralizarea rezultatelor votării”.

Colectarea datelor privind prezenţa la vot se realizează pe baza mesajelor text (SMS) transmise numai prin intermediul telefoanelor mobile puse la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale către sistemul informatic, de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare. Anterior transmiterii către Biroul Electoral Central, birourile electorale ale secţiilor de votare vor asigura afişarea datelor privind prezenţa la vot la intrarea în localul de vot.

Mai multe evenimente rutiere petrecute în ultimele zile pe raza judeţului Galaţi i-au avut ca protagonişti pe şoferi aflaţi în stare avansată de ebrietate. Unii nu au fost în stare să îşi strunească maşinile, provocând accidente soldate în principal cu daune materiale, alţii au "uitat" pur şi simplu că maşinile pe care le conduceau nu ar fi trebuit să circule pe drumurile publice. 

Beţia la volan este sport naţional şi nu există săptămână în care poliţiştii să nu depisteze în trafic cel puţin zece şoferi care îşi pun viaţa lor şi pe a altora în pericol pentru câteva pahare de băutură. În ultimele zile, trei conducători auto au fost protagonişti nu doar ale unor întâlniri nefaste cu etilotestele, ci şi ai unor incidente în trafic. Unul dintre ei, un pechean de 64 de ani, a ajuns faţă în faţă cu poliţia în urma unui drum prin comuna Schela. Bărbatul, băut bine, a scăpat controlul direcţiei şi a intrat într-o maşină parcată, Proprietarul autoturismului avariat a sunat imediat la poliţie, agenţii constatând că pecheanul avea o alcoolemie de 0,74 la mie în aerul expirat. Şoferul a ajuns la spital pentru probe biologice şi este acum cercetat penal. Tot la spital, şi pentru a da sânge în vedera stabilirii alcoolemiei, dar şi pentru a primi îngrijiri medicale, a ajuns şi un braşovean de 49 de ani, care a reuşit performanţa de a "rade" parapetul podului din satul Traian pe o lungime de circa 40 de metri după ce a pierdut controlul direcţiei. Nici nu a fost de mirare, pentru că, aşa cum aveau să constate poliţiştii care l-au găsit pe şofer rănit, în maşina distrusă, acesta avea o alecoolemie de 1,08 la mie în aerul expirat. 
Ultimul, dar nu el din urmă şofer beat, a reuşit să nu facă vreo facă pagubă în dauna altcuiva. Bărbatul de 36 de ani, din Suhurlui, a fost oprit în trafic în miez de noapte, pentru un control de rutină. A rezultat că RCA-ul era expirat de la jumătatea lunii august, iar inspecţia tehnică periodică, din septembrie. Colac peste pupăză, nici şoferul nu avea drept de circulaţie, etilotestul indicând o alcoolemie de 0,64 la mie în aerul expirat. Pentru aceste trei motive, bărbatul este acum cercetat penal şi riscă să rămână pieton o perioadă lungă de timp. Permisul de conducere, certificatul de înmatriculare şi plăcuţele au rămas în custodia poliţiştilor. 

Cum ar fi să avem în Galați casa unui poet național? Am face din ea un adevărat loc de pelerinaj, ca la Ipotești, sau ne-am mulțumi să-i punem o plăcuță de marmură, cu literele estompate de vreme, și-atât?

Din păcate pentru noi, varianta a doua este cea adoptată de gălățeni. Câteva cuvinte, greu lizibile, amintesc în bulgară și română că în casa de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 33 a locuit, între 1871 și 1872, revoluționarul și poetul național bulgar Hristo Botev (1848-1876).
Din acest motiv, "fosta şcoală bulgară", aflată în proprietatea Bisericii "Sf. Mc. Pantelimon", a ajuns pe lista monumentelor istorice. "Când am venit aici, n-am găsit nimic despre prezenţa poetului - ne-a asigurat preotul Gheorghe Dumitru, parohul bisericii. De altfel, nici bulgari nu mai sunt în parohie - nici măcar unul, de leac!", consemna jurnalistul Victor Cilincă, în "Viața liberă", în urmă cu patru ani.
În imagine, lângă casa lui Hrito Botev stă eleva Colegiului Național "Vasile Alecsandri" Cristina Petcu, de 14 ori campioană națională, de trei ori campioană balcanică, de șapte ori campioană europeană și triplă campioană mondială la karate! Învață la clasa de matematică-informatică, dar iubește și disciplinele umaniste, fiind olimpică la istorie și religie.
În mână, Cristina are un volum din "1001 și una de nopți", ediție română tipărită cu caractere chirilice în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Casa lui Botev face parte din ansamblul urban "str. Nicolae Bălcescu", ce include pe partea stângă numerele de la 19 la 61, iar pe cea dreaptă, de la intersecția cu str. Eroilor până la cea cu str. Gării.

100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile

"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă". Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.

O economie al cărei principal "avantaj competitiv" este costul menţinut scăzut al forţei de muncă şi exploatarea lucrătorilor nu este o economie performanta şi stabilă, şi cu siguranţă nu este o economie care funcţionează în interesul celor mulți, ci mai degrabă al celor puțini și bogați, afirmă reprezentanţii Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA, în contextul în care pe 7 octombrie s-a marcat Ziua Mondială a Muncii Decente.

Munca decentă este pragul minimal care face diferenţa între cei săraci şi vulnerabili şi cei care trăiesc decent de pe urma muncii lor. Când principiile muncii decente nu sunt aplicate, lucrătorii se confruntă cu şomaj şi sub-ocupare, o calitate slabă a locurilor de muncă, muncă în condiţii de nesiguranţă şi insecuritatea venitului, încălcarea drepturilor şi inegalităţi de gen. Câţiva indicatori sunt suficienţi pentru a descrie consecinţele lipsei muncii decente la nivel global, afirmă sindicaliştii: jumătate din forţa de muncă a planetei (1,4 miliarde persoane) câştigă mai puţin de 2 dolari pe zi; doar 20 la sută din populaţia globului se bucură de protecţie socială adecvată, în timp ce peste jumătate nu beneficiază deloc; 200 de milioane de copii sub 15 ani muncesc în loc să meargă la şcoală.
"România nu numai că nu are o strategie națională de dezvoltare, asumată de întreaga clasă politică și de partenerii sociali, care să includă printre obiective munca decentă, dar politicile și acțiunile guvernelor României se bazează chiar pe descurajarea muncii decente: atragerea «investitorilor» cu cea mai ieftină forţă de muncă şi menținută deliberat la un nivel scăzut, condiții avantajoase pentru companii, dar dezavantajoase pentru lucrători și o legislaţie ambiguă sau posibilitatea de a fi încălcată reprezintă, în România, politică de stat", afirmă un comunicat remis de Cartel ALFA.
Conform sindicaliştilor, modificarea legislaţiei care s-a produs în 2011 s-a înscris în aceeaşi "strategie" pentru eradicarea muncii decente, atâta câtă exista în România, iar modificarea Codului Muncii a pus salariaţii "la cheremul voinţei patronilor", prin prelungirea perioadelor de probă, prin stabilirea performanței numai prin voința unilaterală a angajatorului etc. Mai mult, afirmă comunicatul citat, apariția Legii dialogului social a îngreunat până la blocaj posibilitatea salariaților de a-și reprezenta și apăra drepturile prin negociere și acțiune colectivă. "Nefiind capabile să construiască alte avantaje competitive (o infrastructură bună, un cadru legislativ predictibil și coerent, un sistem de taxare motivant și o administrație competentă și necoruptă), guvernele succesive ale României își fac un merit din a oferi, ieftin, resursele umane şi naturale ale țării spre exploatare", afirmă reprezentanţii CNS Cartel ALFA.
"În România, aproape 60 la sută din salariile plătite în economie sunt la nivelul salariului minim pe economie, care nu acoperă în totalitate cheltuielile minime de trai, iar dialogul social este inexistent. Modificarea legislaţiei muncii în 2011 a dus la imposibilitatea negocierilor colective. Astăzi, un salariat din cinci beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă. Doar puţin peste 10 la sută din aceste contracte colective sunt negociate cu sindicatele reprezentative, celelalte sunt negociate de reprezentanţii salariaţilor, de regulă persoane agreate de angajator, fără o negociere reală. De asemenea, negocierea la nivel naţional şi sectorial a fost eliminată prin efectele acestei legi, astfel fiind eliminate grilele de salarizare, prevederi referitoare la formarea profesională şi multe alte elemente necesare echilibrului relaţiilor de muncă", afirmă Romică Gîrneaţă, preşedintele filialei Galaţi a CNS Cartel ALFA.
În acest context, Cartel ALFA a lansat campania "SCHIMBĂM REGULILE", care are ca prioritate modificarea Legii 62/2011 a Dialogului social, aducerea în dezbatere publică a subiectului negocierilor colective la toate nivelurile, stabilirea unui salariu minim care să reflecte costurile reale de trai şi un dialog social responsabil.

Căldură la un preţ de trei ori mai mare faţă de anul trecut. Asta a anunţat Primăria municipiului Galaţi, care a renunţat să mai o ofere subvenţii pentru căldură în sistemul centralizat. Astfel, gălăţenii care ar trebui să plătească cel puţin 700 de lei, faţă de 203,57 lei în 2017 (potrivit HCL 766 din 19.12.2017), pentru o gigacalorie dacă vor să rămână în sistem centralizat.

Conform datelor furnizate de Primăria Galaţi, „din cele 91.500 de apartamente care au fost alocate punctelor termice prin asociaţiile de proprietari/locatari, în prezent, la sistemul centralizat de încălzire, mai sunt racordate aproximativ 12.000 de apartamente”. Dintre acestea, doar 3.000 de apartamente ar rămâne racordate după ce municipalitatea va încheia cele două programe aflate în implementare cu privire la alimentarea cu energie termică a cetăţenilor pentru iarna 2018 – 2019. Şi asta pentru că aproximativ 6.000 de apartamente vor beneficia de căldură de la cele 24 de puncte termice care vor fi transformate în microcentrale de cartier (dintre care 20 vor deservi persoanele fizice, iar patru – instituţii publice), iar pentru restul apartamentelor există deja cereri pentru ajutorul financiar de 3.000 de lei pentru sisteme alternative de încălzire.
„Numărul mic al utilizatorilor sistemului centralizat şi pierderile foarte mari ale sistemului centralizat folosit prin contractul cu SC Electrocentrale SA Galaţi ar duce la un cost estimat, pentru iarna 2018-2019, de peste 700 de lei/Gcal”, ne-a precizat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
„Primăria nu mai subvenţionează, nu mai are bani, aşa că noi am introdus în preţ orice compensaţie pe care până acum o decontam. Am dat un material către consiliul local, preţul estimativ este de peste 700 de lei pentru gigacalorie. Pentru ca această societate să meargă eu am spus preţul real, cine vrea, acesta este preţul, în condiţiile în care nu ne mai ajută Primăria”, a declarat Marian Alexandru, directorul Calorgal, care a precizat că nu ştie dacă vor fi sau nu gălăţeni dornici să plătească acest preţ.
În timp ce unii fac calcule, Primăria a început deja montarea microcentralelor de cartier, care vor fi alimentate cu gaz, iar gălăţenii vor plăti exact cât consumă. „Acesta este primul punct care se montează, în Ţiglina 1. Le montăm şi în cel mai scurt timp vor fi funcţionale. Cu siguranţă vor fi montate în timp util. De la acest punct vor fi alimentate cel puţin 145 de garsoniere, de la blocul arondat. Nu ştim un preţ estimativ, dar fiecare va avea ceas de consum la limita de proprietate şi cât consumă, atât vor plăti”, ne-a explicat Iulian David, şef sector Ţiglina 1.

700 de lei sau pe cont propriu

Gălăţenii care au rămas dependenţi de sistemul centralizat de încălzire sunt cei care fie au datorii foarte mari la întreţinere şi nu pot beneficia de ajutorul de 3.000 de lei, fie au venituri foarte mici. Oricum ar fi, nimeni nu îşi va permite însă să plătească peste 700 de lei pentru o gigacalorie. „O să ne încălzim electric. Nu avem de unde plăti 700 de lei, este un preţ cam mare”, ne-a explicat un locatar fără centrală termică.
Alţii însă, deşi recunosc că preţul este mult prea mare, îşi doresc în continuare căldură de la Calorgal. „Eu vreau căldură. Mă duc la asociaţie şi declar că vreau căldură, dar nu cu 700 de lei gigacaloria. Avem pensie şi asta este”, ne-a spus un alt gălăţean. „Foarte bine că nu mai subvenţionează căldura. O să ne descurcăm cum o să putem, că fără căldură nu putem sta”, este de părere o gălăţeancă.

Cine beneficiază de microcentrale de cartier

În Galaţi vor fi 24 de microcentrale de cartier, care vor deservi 6.000 de apartamente şi patru instituţii publice. Iată care sunt asociaţiile şi blocurile care vor beneficia de căldură prin noul sistem de încălzire:
- Centru (zona Port) - Asociaţia 246 (Cămin ILTG – scara 1), Asociaţia 810 (Cămin 1, Cămin 2), Asociaţia Dima & Fii SA 1 şi 2 (SC Dima & Fiii SA – cămin nefamilişti), Asociaţia nr. 147 (cămin familişti);
- Mazepa – Asociaţia 155 – bloc G4 (scara 1), Asociaţia nr. 824 ”Ancora” – bloc G2 (scara 1);
- Mazepa - Asociaţia nr. 198 – bloc Salcia 1 (scările 1 şi 2) şi bloc Salcia 2 (scările 1 şi 2);
- Ţiglina - Asociaţia 218 – bloc I7 (scara 1), Asociaţia 224 – bloc I6 (scara 1), Asociaţia 299 – bloc I5 (scara 1);
- Ţiglina - Asociaţia 231 – bloc I1 (scara 1, etaj P – 11);
- Ţiglina - Asociaţia 200 – bloc A3 (scara 1), bloc A4 (scara 1), Asociaţia 830 – bloc A1, bloc A2;
- Ţiglina - Asociaţia 214 – bloc I3 (scara 1);
- Ţiglina - Asociaţia 213 – bloc I4 (scara 1);
- Micro 16 (Ţiglina III) – Moldovulcan SA – cămin Moldovulcan;
- Micro 19 – Asociaţia 463 – bloc L1 (scările 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7), Asociaţia 466 – bloc L2 (scările 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7), Asociaţia 400 – bloc L3 (scările 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7), Asociaţia 469 – bloc F4 (scările 1, 2, 3, 4), Asociaţia 403 BIS – bloc Q1 (scările 1, 2, 3);
- Micro 19 - Asociaţia 402 – bloc G2 (scările 1, 2, 3), Asociaţia 415 – bloc O9 (scara 1), Asociaţia 440 – bloc G6 (scara 1), Asociaţia 475 – bloc R9 (scările 1, 2, 3), Asociaţia 479 – bloc R10 (scările 1, 2, 3);
- Micro 19 - Asociaţia 477 – bloc Sănătatea 38, Asociaţia 478 – bloc 60 de apartamente, Asociaţia 480 – bloc G5 (scările 1, 2, 3);
- Micro 21 – Asociaţia 553 – bloc G13 (scările 1, 2, 3, 4, 5, 7), CC INSOL SPRL Filiala Galaţi – Cămin Apaterm SA, Confort SA – cămin C6 – SC Confort SA;
- Aurel Vlaicu – Asociaţia 859 – bloc C (scara 1);
- Micro 14 – Asociaţia 805 – cămin bloc J (scara 1), Asociaţia 808 – bloc D (scara 1), Asociaţia 811 – cămin 1 şi cămin 2, Asociaţia 813 – bloc A (scara 1), Asociaţia 816 – bloc B (scara 1) şi bloc C (scara 1), Asociaţia 843 – bloc E, Asociaţia 879 – bloc I, Asociaţia 887 – bloc H, Asociaţia 890 – bloc G, Asociaţia 891 – cămin F;
- Micro 40 - Asociaţia 612 – Mehid 2, cămin C2 (scara 1), cămin C3 (scara 1), cămin C4 (scara 1), Asociaţia 627 – cămin C2 (scara 1), Asociaţia 628 – cămin C5 (scara 1), Asociaţia 629 - cămin C6 (scara 1), Asociaţia 889 – bloc C1 (scara 1);
- Micro 40 - Asociaţia 612 – Mehid 1, Teleconstrucţia SA – Teleconstrucţia cămin (scara 1);
- Micro 40 –Asociaţia 603 – blocurile A1, A2, A3, A4;
- Micro 39 -  Asociaţia 807 – bloc Trefo (scara 1);
- Micro 39 - Asociaţia 877 – bloc B2 (scara 1).

Cine nu are bani, va sta în frig

Anunţul cu preţul pe gigacalorie a fost trimis de Primăria Galaţi către toate asociaţiile de locatari din oraş. Unii preşedinţi de asociaţii chiar au afişat la aviziere acest anunţ şi aşteaptă ca locatarii să îşi spună punctul de vedere şi să opteze dacă mai vor sau nu căldură în sistem centralizat. „Eu nu pot lua o măsură şi, după ce mi s-a comunicat preţul de 700 de lei gigacaloria, am decis să consult locatarii. Noi nu trebuie să luăm de bun preţul acesta de 700 de lei. Dacă într-o scară de bloc sunt două sau trei familii care vor cere încălzire şi sunt dispuse la etaje diferite, vor fi pierderi mari de căldură, pierderi pe care tot ei trebuie să le suporte. Eu cred că, dacă va fi o persoană sau două, va depăşi 850 de lei gigacaloria. Eu am vrut ca locatarii să ştie realitatea. Preţul este foarte mare, nu vreau să dau vina pe nimeni, dar trebuia tranşat ca toată lumea să treacă, într-un an sau doi, la sursă proprie de încălzire. Oamenii nu pot suporta acest preţ, iar cei care nu au bani vor sta în frig”, ne-a explica Ionel Botezatu, preşedintele Asociaţiei 322.

"Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", aceasta este întrebarea la care gălăţenii, alături de ceilalţi cetăţeni ai României, sunt aşteptaţi să răspundă cu "Da" sau "Nu", la referendumul care va avea loc în zilele de 6 şi 7 octombrie, între orele 7,00 şi 21,00.

În judeţul Galaţi, au fost organizate, în total, 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci. Sunt pregătite circa 574.000 de buletine de vot şi 2.180 de ştampile cu menţiunea "VOTAT". În această dimineaţă, buletinele de vot și materialele necesare votării vor fi predate președinților secțiilor de votare din județ, prin intermediul primarilor, iar după-amiază vor fi predate președinților secțiilor de votare din municipiul Galați, la secții, întreaga activitate urmând să se deruleze sub pază militară.

Cine poate vota

Potrivit legii, la Referendum pot participa toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cei care se află în localitatea de domiciliu, vor vota la secţia unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente. Cei care se află în altă localitate, îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie, urmând a fi înscrişi pe o listă suplimentară, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate. Acestea sunt singurele documente pe baza cărora se poate vota la referendum.
Participanţii la referendum îşi exprimă voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila "Votat" numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii. Apoi vor îndoi buletinul de vot şi îl vor introduce în urnă.

Infracţiuni

Fapta persoanei care votează de două sau mai multe ori, prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
De asemenea, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi oferirea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării cetăţeanului să voteze într-un anumit fel se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Condiţii

Potrivit legii, pentru ca referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30 la sută dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, respectiv 5.685.517 persoane cu drept de vot, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25 la sută din cei înscrişi pe listele electorale permanente, adică minimum 4.737.930 de persoane.
Senatul a adoptat, pe 11 septembrie, în calitate de for decizional, iniţiativa cetăţenească de revizuire a constituţiei, potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, nu pe cea consimţită între soţi.

Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Galaţi, a continuat programul de gospodărire a apelor şi a finalizat lucrări de asigurare a secţiunii de scurgere în vederea măririi capacităţii de transport a albiilor minore pe şase cursuri de apă neamenajate din zona administrată de SGA Galaţi, grav afectate de viiturile din ultimii ani. Acestea sunt râurile Corozel (intravilan comuna Drăguşeni), Gologanu (Costache Negri), Negrea (Schela), Lozova (Schela), Chineja (Băneasa) şi Zeletin (comuna Podu Turcului, jud. Bacău), informează un comunicat de presă. SGA Galaţi a mai finalizat trei lucrări de întreţinere, pe cursuri de apă amenajate: râul Suhu – comuna Suhurlui, reamenajare albie râu Bârlad, mal stâng - comuna Ghidigeni şi reprofilare dig mal drept Derivaţie Rateş – comuna Drăgăneşti. În curs de execuţie se află încă două lucrări, pe râurile Bujoru şi Zeletin. 

Conform SGA Galaţi, lucrările s-au executat cu prioritate în zonele afectate de viiturile produse în ultimii ani, când au fost inundate locuinţe, anexe gospodăreşti, drumuri comunale şi alte obiective socio-economice, prin revărsări ale râurilor. Lucrările de mărire a capacităţii de transport a albiilor minore se execută şi în parteneriat cu unităţile administrativ-teritoriale, în baza unui protocol de colaborare.

Campioană naţională a Italiei, campioană a Europei şi, mai nou, vicecampioană mondială la patinaj artistic pe role, acesta este uimitorul palmares al sportivei de doar 15 ani Daria Alexandra Matei, din iulie şi până acum. Născută la Tecuci şi stabilită de la vârsta de un an în Italia, unde se şi antrenează, Daria a ales să reprezinte România în competiţiile internaţionale, aşa că, datorită ei, ţara noastră tocmai a câştigat o medalie de argint la Artistic Skating World Championships 2018, din Franţa.

Un adevărat maraton al competiţiilor încununate de succes, aşa au fost ultimele luni ale acestui an pentru Daria Alexandra Matei, despre care aţi mai putut citi în paginile ziarului "Viaţa liberă". În luna iulie, a devenit campioană a Italiei, în septembrie a câştigat, pentru România, medalia de aur la Europenele de patinaj artistic pe role, iar acum, în octombrie, a reprezentat din nou ţara noastră la competiţia mondială care a avut loc la Vedèspace, Mouilleron-Le-Captif, în Franţa.

Competiţie dificilă

După cum am aflat de la mama Dariei, Luminiţa Laura Chebac, a fost o competiţie de mare anvergură, nu numai pentru că au concurat 28 de sportive din 20 de ţări, de pe întreg mapamondul. Daria era singura patinatoare din competiţie de doar 15 ani, concurând cu sportive mai mari cu trei-patru ani decât ea. De aceea, câştigarea medaliei de argint i-a adus o bucurie enormă.

"Duminică, 7 octombrie, Daria a executat programul scurt şi, din cauza unei greşeli, a ajuns în clasamentul provizoriu pe locul al patrulea. Însă marţi, 9 octombrie, cu un balet executat perfect din punct de vedere tehnic şi cu o expresivitate nemaipomenită a reuşit să impresioneze nu numai juriul, ci şi publicul din Franţa, care a considerat-o campioană mondială. Daria a reuşit să câştige, astfel, argintul mondial. Daria reprezintă România în toate competiţiile internaţionale. Suntem mândri şi fericiţi că suntem părinţii acestui minunat copil! Scuzaţi-mi lipsa de modestie, dar simt că inima îmi plesneşte de fericire", ne-a mărturisit Luminiţa Laura Chebac.

A dormit cu medalia la gât

"Daria este foarte emoţionată şi fericită în acelaşi timp. Cred că nu sunt destule cuvinte pentru a descrie emoţia ce ne-a inundat sufletele tuturor. Aseară a adormit cu medalia la gât! O medalie atât de râvnită, atât de visată! Un copil umil, care întotdeauna a muncit şi a sacrificat totul pentru visul ei.

Daria vrea sa dedice aceasta medalie tuturor celor care au crezut în ea, care au luptat alături de ea, care au scris sau au vorbit despre ea şi, nu în ultimul rând, tuturor românilor de acasă şi de pretutindeni. Daria le mulţumeşte tuturor cu lacrimile de bucurie ale unei vicecampioane mondiale", ne-au mărturisit părinţii sportivei, Luminiţa Laura Chebac şi Petru Matei.   CASETĂ

Cine este Daria Alexandra Matei

Daria s-a născut, pe 15 ianuarie 2003, la Tecuci, în judeţul Galaţi, iar de 14 ani trăieşte, alături de părinţii ei, Luminiţa Laura Chebac şi Petru Matei, în Italia. De la vârsta de trei ani a început să practice patinajul artistic pe role, un sport foarte popular în Italia, dar, în paralel, a încercat şi alte sporturi: tenis - unde a obţinut câteva trofee, înot, gimnastică artistică şi balet clasic, o pasiune care i-a adus, de asemenea, trofee!

Este elevă la Liceul Linguistic (de limbi străine) "Newton Pertini", din Camposampiero (Padova), unde studiază germana, engleza, spaniola şi italiana, pe lângă toate celelalte materii care se învaţă într-un liceu normal. Pentru a se antrena cu Elisa Facciotti, parcurge zilnic o sută de kilometri şi studiază în maşină în timpul drumului. Are antrenamente şi la Ponte di Legno, pentru care parcurge 600 de kilometri, unde se antrenează cu faimoasa antrenoare Sara Locandro şi cu antrenorul Andrea Aracu. Acolo face şi testările pentru pregătirea fizică, cu Luca Agliardi.

Visul Dariei este să devină campioană mondială şi, într-o bună zi, să poată împărtăşi, ca antrenoare, din experienţa ei şi celorlalţi copii, de ce nu, chiar în România!

{gallery}tecuceanca-daria-alexandra-matei-a-devenit-vicecampioana-mondiala-la-patinaj-artistic-pe-role{/gallery}

Greva anunţată pentru ieri, 11 octombrie, de către membrii Federaţiei Operatorilor Români de Transport (FORT), nu s-a văzut cine ştie ce la Galaţi, în cele două ore cât, teoretic, a durat.

"Scoatem cheile din contact la ora 12,00", anunţaseră anterior transportatorii, în semn de protest faţă de ordinul ministrului Transporturilor, Lucian Şova, prin care se liberalizează transportul interjudeţean de persoane, numai că au băgat cheile la loc în contact două ore mai târziu, hotărând să înceteze protestul, după ce au fost anunţaţi că situaţia generată de ministrul Şova va fi discutată marţi, 16 octombrie, în cadrul Comisiei de transporturi din Camera Deputaţilor.

"Considerăm că ministrul Şova ne-a trădat şi că, prin acest ordin, vrea să vândă şi ultima brumă de capital românesc ce ne-a mai rămas. Pentru că, se ştie, majoritatea investitorilor în transportul inter şi intrajudeţean de persoane sunt români. Or, ministrul Şova încearcă să bage o măsură care nu se e posibilă nicăieri în Uniunea Europeană", ne-a spus Sorin Amarinei, vicepreşedinte FORT.

Dacă refuzul transportatorilor de a ieşi pe trasee a avut, iată, efect la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, la Galaţi nu sunt prea multe de spus. Niciun afiş sau vreun anunţ cât de mic nu anunţa, nicăieri, protestul. Din autogara Metropoli, cea de lângă Gara CFR, microbuzele cu pasageri au plecat spre destinaţiile lor aproape ca într-o zi normală, cu doar două-trei excepţii în cursul dimineţii (cele spre Bucureşti, Constanţa, Iaşi). La cealaltă autogară, de la ieşirea spre Tecuci, câţiva şoferi stăteau la cafea în benzinăria din apropiere, dar nu au vrut să vorbească. Nici acolo nu era vreun afiş care să anunţe greva.

O altă organizaţie patronală importantă - Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) - a anunţat că a anulat protestul programat joi dimineaţa în toată ţara şi aşteaptă rezultatul discuţiilor cu premierul Viorica Dăncilă, căreia i-a solicitat o întrevedere în care să îi prezinte situaţia.

Fisurile care au apărut în urmă cu câteva zile în jurul blocurilor R 2 şi B8 din Mazepa 1 se lărgesc văzând cu ochii, la fel ca şi crăpăturile care brăzdează, de sus până jos, zidurile celui de-al doilea imobil. În zonă încă se forează, iar autorităţile nu ştiu, deocamdată, cauza. Unii proprietari au început deja să se mute.

Starea de spirit din zona unde nişte crăpături uriaşe au înflorit în ultima săptămână este tot mai tensionată şi a devenit de-a dreptul alarmantă nu doar din cauză că fisurile se măresc pe zi ce trece, dar şi pentru că autorităţile au început deja să le pună în vedere proprietarilor de la blocul B8 că vor face anchete sociale ca să vadă dacă imobilul mai poate fi locuit fără riscuri majore. Două scări ale blocului, cele mai apropiate de locul unde au fost făcute lucrări de Apă-Canal, care a avut de reparat o avarie la conducta care alimentează cartierul, sunt vizate. 20 de apartamente sunt pe lista celor de la Primărie, proprietarii fiind înştiinţaţi, la începutul acestei săptămâni, că urmează ca locuinţele, unde au apărut crăpături în grinzi şi în pereţi, să fie evaluate. 

"Primăria municipiului Galați a demarat anchete sociale prin Direcţia de Asistenţă Socială. Scopul acestora este de a identifica nevoile cetăţenilor care locuiesc în cele două scări ale blocului B8 privind o eventuală mutare, în cazul în care va fi necesar. Dacă situaţia din teren, ce va fi relevată în urma expertizei care se efectuează în prezent, va arăta că este necesară o mutare a cetăţenilor care locuiesc aici, trebuie să existe o bază de date privind numărul de persoane, starea de sănătate, dacă există sau nu persoane cu dizabilităţi, care ar avea nevoie de o locuinţă de necesitate", se arată în punctul de vedere al Primăriei Galaţi, dat publicităţii joi, 11 octombrie.

Mutaţi, dar unde?

Cea mai vehiculată ipoteză privind locaţia unde ar putea fi mutaţi proprietarii de la B8, în cazul în care situaţia o va impune, este blocul M 11, cu locuinţe sociale, din Micro 17. Cel puţin asta a ajuns la urechile oamenilor, care nu sunt foarte încântaţi să plece din centru, unde stau chiar mai bine de cinci decenii, la periferie. În plus, sunt sceptici în privinţa termenului cât vor trebui să stea departe de casele lor şi a condiţiilor în care vor fi nevoiţi să trăiască, mai ales că mulţi sunt în vârstă. 

"Aseară (n.r. miercuri) am fost anunţaţi că s-a făcut inventarierea apartamentelor şi că va trebui să ne mutăm, în Micro 17. Nu pot să spun acum dacă îmi convine sau nu, poate nu o să fie cazul, o să analizeze până vor lua o hotărâre definitivă. Mai am curaj să stau în casa mea acum. Nu ni s-a explicat ce presupune mutarea, sunt doar zvonuri, că ar dura un an - un an şi jumătate. Dacă va fi un pericol, dacă se decide asta, o să plecăm", ne-a spus Virgil Anton, proprietarul unui apartament de la etajul I.

Vecina sa de palier, Alla Viliavskaia, are 84 de ani şi locuieşte în acest bloc de când a fost construit, din 1966. Un bloc cum s-au făcut majoritatea în acele vremuri în Galaţi, doar cu subsol tehnic. Acum este singură în apartamentul în care, de la o zi la alta, crăpăturile din pereţi se extind tot mai mult, iar uşile de la camere nu se mai închid. 

"Am zis că, dacă e să mă mut, voi pleca ultima. Nu vreau să mă mut. Deocamdată nu ştim în ce măsură e blocul în pericol, dacă vom mai avea utilităţi, dacă nu cumva se va putea repara cu noi aici. Eu îl aştept pe fiul meu să vină şi o să văd ce o să fac. Nu ştiu ce condiţii am avea în acele garsoniere unde spun ei că vor să ne mute. Ce facem cu lucrurile noastre, de care avem nevoie? Unde duc eu toate astea?", se întreabă doamna Alla. În timp ce vârstnicii care locuiesc în bloc trăgeau joi, 11 octombrie, speranţa să poate nu va fi nevoie să îşi părăsească apartamentele, alţi vecini deja se mutau. Dintr-un apartament de la etajul al doilea, câteva echipe de muncitori deja cărau mobile şi electrocasnice, proprietarul găsindu-şi, probabil, pe cont propriu, o soluţie ca să evite evacuarea forţată. Unde vor ajunge oamenii, dacă vor fi nevoiţi să plece o perioadă, nu se ştie, la fel ca şi cauza acestei situaţii ce va fi aflată abia după ce în zonă vor fi finalizate forajele. 

"Se caută soluţii pentru spaţii ce ar putea deveni, pentru o perioadă determinată de timp, locuinţe de necesitate. În felul acesta, se scurtează considerabil timpii de așteptare în cazul în care expertiza va arăta că aceste acțiuni sunt necesare", mai precizează Primăria Galaţi în documentul citat.

CITEȘTE ȘI: O fisură din Mazepa 1 i-a pus pe jar pe locatari şi edili

{gallery}proprietarii-din-doua-scari-de-bloc-risca-evacuarea{/gallery}

NEWS ALERT – ArcelorMittal, acord cu Liberty House pentru vânzarea combinatului de la Galaţi

ArcelorMittal a anunţat azi că a primit o ofertă irevocabilă din partea Liberty House Group pentru achiziția ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galați (România), ArcelorMittal Skopje (Macedonia) și ArcelorMittal Piombino (Italia). Cele patru unități sunt parte a pachetului de separare pe care Compania l-a agreat cu C.E. (Comisia Europeană) în timpul investigației de fuziune privind achiziția de către Companie a Ilva S.p.A („Ilva”).

Încheierea tranzacției este subiect al încheierii achiziției Ilva de către Companie și este condiționată de aprobarea C.E. precum și de concluziile consultărilor de informare cu Comitetele de Întreprindere la nivel european și local.

Negocierile continuă cu părți interesate în privința vânzării altor active – ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) și câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare.

Vom reveni cu amănunte.

Timp de două zile, restricţii de trafic şi modificări în transportul public local. Traficul rutier pe bulevardul Oţelarilor, pe segmentul cuprins între intersecţia cu bulevardul Galaţi şi intersecţia cu strada Brăilei, va fi restricţionat timp de două zile, pe 20 şi 21 septembrie, pe sensul de mers către strada Brăilei, potrivit anunţului făcut de Primăria municipiului Galaţi. Măsura este necesară pentru execuţia lucrărilor de asfaltare, motiv pentru care şi transportul în comun va suferi o serie de modificări.

Transbordare

Conform Primăriei, troleibuzele care deservesc traseul 102 nu vor mai circula pe segmentul pe care se desfăşoară lucrări. Transferul călătorilor de la capăt de linie Micro 19 până în staţia din Ţiglina I şi retur se va realiza cu autobuze pe care va fi inscripţionat mesajul ”Transbordare călători 102 - Micro 19 - Ţiglina I”. Autobuzele vor circula cu o frecvenţă de patru minute, urmând ca transferul persoanelor să se realizeze către troleibuzele care circulă pe traseul 104.

Potrivit municipalităţii, traseul Micro 19 - Ţiglina I va fi asigurat cu un număr de şase autobuze, în locul mijloacelor de transport aferente traseelor de pe segmentul închis. Acestea se vor deplasa la un interval de patru minute, cu întoarcere pe strada Brăilei, în dreptul străzii Regiment 11 Siret. Cele şase autobuze vor asigura transbordarea călătorilor pentru troleibuzele care circulă pe traseul 104, călătorii putând folosi de asemenea orice alt mijloc de transport către destinaţia dorită.

Conform sursei citate, călătorii care circulă din zona centrală către Micro 19 vor avea la dispoziţie troleibuzele traseului 104 sau orice mijloc de transport până în Ţiglina II, de unde vor folosi cele patru autobuze introduse pentru transbordare. Traseul 104 va fi suplimentat, urmând să circule 14 troleibuze cu o frecvenţă de patru - opt minute.

Primăria reaminteşte că lucrările de reabilitare a bulevardului Oţelarilor au început anul trecut. Pe porţiunea cuprinsă între intersecţia cu bulevardul Galaţi şi intersecţia cu strada Brăilei s-au realizat piste pentru biciclişti pe ambele părţi, au fost refăcute alveolele pentru parcarea autoturismelor şi a fost reamenajat spaţiul verde. Sensul de mers către bulevardul Galaţi a fost deja asfaltat.

Festivalul "Antiquitas Rediviva", un eveniment de promovare şi valorificare a monumentului istoric Castrul roman de la Tirighina - Barboşi şi a Cavoului roman, se va desfăşura sâmbătă, 22 septembrie, la Tirighina - Barboşi, de la ora 11,00.

Organizat de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi, Asociaţia "Tinerii şi Viitorul" şi Primăria Municipiului Galaţi, cu sprijinul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii, a Jandarmeriei şi a Poliţiei, evenimentul îi aşteaptă pe iubitorii de istorie, pe cei care doresc să retrăiască episoade din antichitatea acestor meleaguri.
Ediţia a V-a a festivalului va aduce în prim plan Asociaţia de reconstituire istorică "Terra Dacica Aeterna" din Cluj, prima asociaţie de gen din România, care se va afla, în premieră, la Galaţi. Alături de ea, "Vulturii de la Călata", cu caii şi tuiurile în vânt, vor veni, din nou, la festival.
Publicul care nu are posibilitatea deplasării cu mijloace proprii de transport şi care doreşte să participe la spectacolul de la Tirighina va avea la dispoziţie autobuzul 30, care circulă pe traseul Piaţa Centrală - - Albatros - - Centru - Agenţia CFR - Parcare Bănci - CEC Ţiglina II - Ţiglina II - Bloc "Privilege" - Farmacia "Hygeia" - Service Vechi - IATSA - Tirighina - Borcan şi retur, din oră în oră. Traseul va fi suplimentat cu încă două autobuze, în intervalul orar 10,00 - 11,00, pentru tur, şi 13,35 - 14,35, pentru retur.
Începând cu ora 15.00, la Grădina Publică, publicul va putea participa la atelierele interactive ale Asociaţiei "Terra Dacica Aeterna", va putea degusta preparate după reţete antice şi va putea să se bucure de plimbări cu caii Asociaţiei "Vulturii de la Călata".
Intrarea este, ca de obicei, liberă.

Timp de 12 ore, o porţiune importantă a străzii Basarabiei va fi privată mâine, 26 septembrie, de furnizarea apei potabile, din cauza lucrărilor de modernizare efectuate de Tancrad pe tronsonul Traian – Mihai Bravu. Sute de abonaţi, persoane fizice, instituţii şi agenţi economici nu vor avea apă la robinete în intervalul orar 8,00 - 20,00, ei fiind atenţionaţi să îşi facă rezerve cât timp constructorul va proceda la punere în funcţiune a unor noi conducte.

Lucrările de punere în funcţiune a noii conducte de apă pe tronsonul străzii Basarabiei cuprins între Traian şi Dr. Carnabel şi de racordare a conductei dintre străzile Dr. Carnabel şi str. Ştiinţei vor face ca miercuri, 26 septembrie, furnizare apei potabile către gălăţenii care locuiesc sau au afaceri în zonă să fie sistată, timp de 12 ore.

Potrivit unui comunicat al "Apă-CAnal", vor fi afectaţi: 

- Abonaţii casnici din str. Basarabiei, pe tronsonul str. Dr. Carnabel – str. Domnească; str. Basarabiei nr.1-5; str. Bălcescu, pe tronsonul str. Gării – str. Basarabiei; străzile: Toamnei, Macazului, Nordului, Bazinul Nou, Carpaţi, Bradului, Vezuviului, Lemnari, Cărămidăriei, Locomobilei, Etna, Banatului, Temişana; blocurile din zona Gării: CD, CD1-CD4; CF1-CF4; blocurile CFR – 96, 98, 5, 7, Bloc ONT;

- Agenţii economici şi instituţiile: Facultatea de Mecanică (str. Știinţei colţ cu str. Domnească), SC Transurb, Direcţia Agricolă, Vama Giurgiuleşti, Ocolul Sivic, Ferma IAS Agrogal, Ferma Sava+Boşneagă, Minersort, OILterminal, Parcul Industrial, Zona Liberă, Port Bazinul Nou, Metaltrade, Somaco, SP3, Staţia CFR Larga A+B, Staţia CFR GL-Port Bazinul Nou, Linde, Mondistar, Autouniversal, Damen, Retec-Allewijnse, Den Breejen, Eekels, Piaţa Calea Basarabiei, Elnav, SC Omco+Hotel, Staţia de Betoane, PECO Europa, CFR Galaţi – Brateş+transbordare, transpunere, CFR Infrastructură, Servtrans, Atelier bărci, SC EKS-Sudură (Lemnari colţ cu Vezuviului), SC Metal-Ship, Menarom-Pec, Farmavet, GDF, Ancora-Exfilmetal, Criomec, Palas, Constructorul, Vega’98, Nertrans, Elia, Atelierul-şcoală studenţesc, Fam SA, Poşta Tranzit, Revizia vagoane, Gara CFR+Regionala CFR, Remat, Brutăria Betty com, lutcom, Fratelli, Sireg, Unisem. Societatea Apă-Canal SA Galaţi asigură numai asistenţa tehnică pe parcursul lucrărilor, execută manevrele specifice de golire/umplere reţea, închidere şi deschidere vane, precum şi spălarea reţelei de distribuţie la finalizarea lucrărilor de cuplare executate de către constructor.

"Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?", aceasta este întrebarea la care gălăţenii, alături de ceilalţi cetăţeni ai României, sunt aşteptaţi să răspundă cu "Da" sau "Nu", la referendumul care va avea loc în zilele de 6 şi 7 octombrie, între orele 7,00 şi 21,00.

În judeţul Galaţi, au fost organizate, în total, 436 de secţii de votare, din care 176 în municipiul Galaţi şi 33 în municipiul Tecuci. Sunt pregătite circa 574.000 de buletine de vot şi 2.180 de ştampile cu menţiunea "VOTAT". În această dimineaţă, buletinele de vot și materialele necesare votării vor fi predate președinților secțiilor de votare din județ, prin intermediul primarilor, iar după-amiază vor fi predate președinților secțiilor de votare din municipiul Galați, la secții, întreaga activitate urmând să se deruleze sub pază militară.

Cine poate vota

Potrivit legii, la Referendum pot participa toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cei care se află în localitatea de domiciliu, vor vota la secţia unde sunt arondaţi, conform listelor electorale permanente. Cei care se află în altă localitate, îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie, urmând a fi înscrişi pe o listă suplimentară, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate. Acestea sunt singurele documente pe baza cărora se poate vota la referendum.
Participanţii la referendum îşi exprimă voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila "Votat" numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii. Apoi vor îndoi buletinul de vot şi îl vor introduce în urnă.

Infracţiuni

Fapta persoanei care votează de două sau mai multe ori, prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
De asemenea, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, precum şi oferirea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării cetăţeanului să voteze într-un anumit fel se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Condiţii

Potrivit legii, pentru ca referendumul naţional pentru revizuirea Constituţiei să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30 la sută dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente, respectiv 5.685.517 persoane cu drept de vot, iar rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25 la sută din cei înscrişi pe listele electorale permanente, adică minimum 4.737.930 de persoane.
Senatul a adoptat, pe 11 septembrie, în calitate de for decizional, iniţiativa cetăţenească de revizuire a constituţiei, potrivit căreia familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, nu pe cea consimţită între soţi.

De astăzi şi până pe 20 octombrie, aveţi ocazia să scăpaţi gratuit de deşeurile electrice şi electronice pe care le aveţi în case, participând la activ la Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electrice, organizată astăzi şi la care Municipiul Galaţi este partener, informează Asociația Română pentru Reciclare – RoRec.

Tot ce aveţi de făcut este să adunaţi aparatele electrice stricate pe care nu le mai folosiţi şi să veniţi cu ele la unul dintre punctele de colectare provizorii ce vor fi disponibile astăzi, 13 octombrie, între orele 9,00 şi 18,00, pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor (la Păpădie), în faţa Sălii Sporturilor şi la Patinoar.

De asemenea, Serviciul Local de Colectare Galați asigură, în perioada 13-20 octombrie, preluarea gratuită a aparatelor electrice grele sau voluminoase, de la domiciliu, sediu de firmă sau instituție! Tot ce trebuie să faceţi este să sunaţi gratuit la TelVerde 0800 444 800, număr disponibil zilnic între orele 9,00-17,00, și să faceţi o programare.

Participând la această acțiune de colectare, puteţi câştiga unul dintre premiile oferite prin tragere la sorți: un frigider, două aspiratoare bagless, trei cafetiere, două cuptoare cu microunde digitale, trei mașini de călcat și trei mixere. Tragerea la sorți a câștigătorilor va avea loc pe 20 octombrie, la ora 11,00, la Primăria Galați.