Aproximativ 100.000 de pensionari care au lucrat în grupele I şi II de muncă, şi care au ieşit la pensie în perioada 1990 - 1 ianuarie 2011, vor beneficia, la nivel naţional, de recalcularea din oficiu a pensiilor şi de o majorare a veniturilor în urma acestui proces, anunță Digi 24.

Procesul de recalculare a pensiilor pentru aceşti beneficiari va începe luni, 1 octombrie 2018, principalele categorii profesionale la care se vor aplica noile prevederi fiind foştii angajaţi din minerit, siderurgie, construcţii, căi ferate şi alte domenii care s-au încadrat în grupele I şi II de muncă.

„În iulie a apărut legea 221 pe 2018, care presupune recalcularea pensiilor, pentru cei care au lucrat în grupele de muncă, asta însemnând că vor fi creşteri. Se aplică la beneficiarii legii 192, la o parte dintre ei creşterile au fost nesemnificative, la alta nu au fost deloc. După acea lege 221 și recalcularea care va intra în vigoare de la 1 octombrie, practic vorbim despre o creştere cu o treime, în medie, la pensie. Vă dau un exemplu la mineri: până acum se împărțea la un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, acum la 20, ceea ce duce la o creştere a pensiei cu o treime. Și alți beneficiari ai legii 221 sunt cei care au ieșit la pensie pe legea 163, ulterior datei de 1 ianuarie 2011, care au lucrat în condiții speciale: furnaliștii, siderurgiștii, cei de la Metrorex. Se împarte la fel, la 25, în loc de 35. Asta înseamnă o majorare de pensie la stabilirea dreptului. Creșterea va fi tot cu o treime. Peste 100 de mii de persoane sunt vizate de această modificare la legea pensiilor. Impactul este calculat la 1,3 miliarde de lei”, a declarat ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, pentru sursa amintită.

Klaus Iohannis a promulgat, în luna iulie a acestui an, legea care prevede că cei care au lucrat în grupele I şi II de muncă şi au ieşit la pensie între 1990 şi 2011 vor beneficia, din octombrie, de recalcularea din oficiu a pensiilor.

Acelaşi act normativ mai prevede că cei care au muncit în condiţii speciale, precum aviaţie, subteran sau risc radiologic pot ieși la pensie cu 13 ani mai devreme.

În comuna Piscu a izbucnit duminică, 30 septembrie 2018, un incendiu de vegetaţie, din cauze care sunt în curs de stabilire, potrivit reprezentanţilor ISU Galaţi. Au fost afectate opt anexe gospodărești, din fericire nu şi locuințe. Au ars aproximativ 14 mii de baloţi de lucernă și paie, 800 m pătrați de construcție, 10 m cubi lemne și trei tone de cereale. Incendiul este localizat, şapte autospeciale de la ISU, SVSU Independenta, Piscu și T. Vladimirescu intervenind la faţa locului.

VEZI VIDEO mai jos sau dând CLICK AICI

{gallery}incendiu-de-vegetatie-piscu{/gallery}

UPDATE, duminică, 30 septembrie 2018 | Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Galaţi a avut de soluţionat, duminică, 30 septembrie 2018, patru sesizări în cazuri privind afişele pentru referendumul din 6-7 octombrie.

Primul dintre acestea a fost cazul afişelor pe care Transurb a permis să fie lipite în interiorul mijloacelor sale de transport. „Au fost două sesizări privitoare la acest caz. Le-am admis pe ambele şi am dispus îndepărtarea afişelor din mijloacele de transport în comun, hotărâre pe care o vom comunica şi celor de la Transurb”, ne-a spus preşedintele BEJ, judecătorul Răzvan Dicu.

„A mai fost o sesizare, făcută de Asociaţia Familie şi Dăruire, în legătură cu vandalizarea afişelor care au fost puse pe panourile special amenajate. Am direcţionat sesizarea către Primărie şi Inspectoratul Poliţiei Judeţene, instituţiile care sunt abilitate să aibă grijă de panouri şi de afişele de pe ele. Şi a mai fost o sesizare care ne semnala că mai multe afişe şi panouri nu respectă legislaţia. Dar, pentru că nu erau precizate exact cazurile respective astfel încât să le putem verifica şi noi, am respins această sesizare”, a mai spus preşedintele BEJ Galaţi.

Transurb retrage afişele pro-familie din autobuze. Campanie pentru REFERENDUM ilegală | Societatea de transport local Transurb SA a anunţat, vineri, 28 septembrie 2018, printr-un comunicat de presă, că a decis să retragă afişele care conţin mesaje electorale privind referendumul care va avea loc în zilele de 6 şi 7 octombrie şi care erau lipite pe geamurile autobuzelor şi troleibuzelor.

{gallery}afis-referendum-familia{/gallery}

Foto: Alexandra Teodorescu (Facebook)

Este foarte posibil ca acest demers al Transurb să fi apărut în urma solicitării oficiale adresate, vineri, 28 septembrie, societăţii de către preşedintele Biroului Electoral Judeţean (BEJ) Galaţi, judecătorul Răzvan Dicu, prin care acesta a cerut să afle dacă există vreun contract încheiat cu vreo asociaţie pentru a face campanie la referendum.  

„Noi am primit astăzi (vineri, 28 septembrie - n.red.) două sesizări, una de la o persoană fizică şi alta de la PNL, prin care ni se semnalau afişele expuse în mijloacele de transport în comun ale Transurb. Am făcut o solicitare prin care întrebăm dacă există vreun contract pe care Transurb l-a încheiat cu vreo asociaţie pentru a face campanie la referendum, dar încă nu am primit răspuns. În principiu, potrivit dispoziţiilor legale, nu au voie să facă şi să permită afişarea, pentru că autobuzele nu sunt mijloace de comunicare în masă. Aşteptăm răspunsul de la Transurb. Am văzut că au dat un comunicat de presă, că retrag afişele. Să vedem ce ne comunică şi nouă. Dacă ei spun că le-au retras, e posibil ca sesizările să rămână fără obiect; dacă nu, să vedem cum le vom soluţiona”, a declarat pentru „Viaţa liberă” preşedintele BEJ Galaţi.

În comunicatul de presă remis redacţiei, Transurb motivează că nu a cunoscut conţinutul afişelor respective. „Societatea Transurb SA și, implicit, conducerea societății nu efectuează campanie pentru referendumul care va avea loc în zilele de 6 și 7 octombrie 2018. Deoarece conținutul materialului afișat nu a fost cunoscut în detaliu, conducerea societății, prin Directorul General, cere scuze pentru formatul expus în mijloacele de transport în comun. Afișele montate în mijloacele de transport public local care conțin mesaje «pro familie» au fost afișate în urma încheierii unui contract de publicitate, conform prevederilor legale. Menționăm că societatea Transurb SA Galați acordă spre închiriere spațiu publicitar în/pe mijloacele de transport public local de călători conform prevederilor legale, în mod egal și nediscriminatoriu pentru toate categoriile de  solicitanți, în vederea afișării de reclame care nu conțin texte și imagini care contravin normelor legale în vigoare sau care aduc atingere bunelor moravuri.”

Intrăm în linie dreaptă, începe săptămâna Referendumului pentru Familie. Înflăcăraţi, de o parte şi de cealaltă a baricadei, bine scindaţi, românii se ceartă la colţ de stradă şi mai ales pe reţelele de socializare. Avem un popor divizat şi niciuna dintre tabere nu o poate convinge pe cealaltă că are dreptate. Cel puţin pentru moment, Dragnea a învins! Astăzi, un pamflet la care puteţi râdeţi, dar, la fel de bine, puteţi să plângeţi.

Mii de copii din centrele de plasament aşteaptă cu înfrigurare lunea viitoare, când vor fi salvaţi

Optimism fără margini în centrele de plasament. Coaliţia Pentru Familie, Biserica Ortodoxă Română, PSD şi alte grupări de bună credinţă din ţara asta au anunţat că trebuie să mergem la vot ca să salvăm copiii României. „Deci inclusiv pe cei din centrele de plasament, nu? Eu aşa înţeleg. Că şi noi, sau poate că mai ales noi, suntem copiii României. Deci dacă trece referendumul vom fi salvaţi, nu?”, a declarat cu lacrimi în ochi Costeluş, un băieţel de cinci ani, care a fost părăsit la trei secunde după concepţie de tradiţionalul tată şi abandonat nouă luni mai târziu de tradiţionala sa mamă. „Valul de entuziasm din instituţiile de protecţie a copilului este firesc. Promovarea referendumului s-a bazat pe acest mesaj, pe salvarea copiilor. E normal ca micuţii să fie foarte bucuroşi. În sfârşit a făcut cineva ceva pentru ei!”, a comentat sociologul Dorel Curcudel.

Pregătiţi-vă sufleteşte: de lunea viitoare NIMIC nu se va schimba

Românii tremură de emoţie în ultima săptămână în care viaţa lor va fi ca şi până acum. Bucuraţi-vă, aşadar, cât mai puteţi de această săptămână sau, după caz, trăţi-vă ultimele chinuri, că de lunea viitoare... NIMIC, dar ABSOLUT NIMIC nu se va schimba. Căsătoriile între homosexuali vor fi în continuare interzise, cuplurile de homosexuali nu vor avea voie nici de săptămâna viitoare să adopte copii. „Poate părea absurd, dar după ce acest referendum va trece sau va pica, NIMIC în societatea românească nu se va schimba. Nici dacă românii votează DA, nici dacă votează NU, nici dacă nu se prezintă suficient de mulţi la vot. Va fi exact la fel ca înainte. EXACT LA FEL!”, a explicat sociologul Dorel Curcudel.

În ciuda asigurărilor pe care le dau specialiştii, românii au început încă de ieri, imediat după Slujbă, să se pregătească pentru săptămâna care vine. „Au crescut foarte mult vânzările. Oamenii cumpără multe conserve, ulei, făină, orez, hârtie igienică, hrană pentru pisici şi chiar generatoare de curent în această perioadă. Se pregătesc pentru ce va fi după referendum, perioadă pentru care aşteaptă schimbări masive în viaţa lor”, a declarat reprezentantul unui supermarket din oraş.
Coaliţia pentru Vanilie

Pamflet în versuri

Vechiul Galaţi de Submarin Cosorescu

Vechiul Galaţi e trist...şi se scufundă/ în furt, în praf, în lene şi în muci.../ 
trăiască somnul fără vindecare,/ trăiască alde trântea în papuci!
Şi chiar nimic nu se mai poate face/ n-acest oraş cu negustori cumpliţi...
vechiul Galaţi e trist...şi se scufundă/ sub decibeli şi biţi de cota/biţi!
Chiar popii în altar...degeaba cântă/ şi cer la cer salvarea cestui loc...
vechiul Galaţi e trist...şi se scufundă-n/ gunoi...şi toţi dau vina pe noroc!
Vechiul Galaţi e trist...şi se scufundă/ sub cruda nepăsare-a cestor capi...
trăiască ignoranţa şi prostia/ din capu-alegătorilor cu şlapi!

Galaţiul în imagini

Vocea cetăţeanului, vocea politicianului

{gallery}pamflet-1-octombrie-2018{/gallery}

Alte ştiri, ultrascurte, legate de referendum

* După referendumul din weekend, PSD mai pregăteşte alte câteva consultări populare, cel puţin la fel de importante ca cea pentru definirea familiei. Este vorba despre Referendumul pentru ocrotirea furnicilor, Referendumul pentru un cer albastru sau Referendumul pentru apa udă.
* România n-a mai fost aşa scindată de la disputa din anii '90 dintre vanilişti şi depeşari.
* De săptămâna viitoare, homosexualii vor avea, totuşi, voie să se căsătorească, dar numai dacă dovedesc că „ea” primeşte regulat tradiţionala bătaie.
* Excepţie: cuplurile de homosexuali care sunt dispuse să plătească peste 10.000 de euro pentru o căsătorie, vor fi cununate chiar şi în biserică. Mai mult, cei doi vor avea voie şi în altar, că doar nu sunt femei.
* Secţiile de vot vor fi închise în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru că toţi organizatorii trebuie să se prezinte la o ceremonie de ardere a unor fecioare pe rug.
* Dacă va câştiga şi alegerile viitoare, PSD va organiza un referendum prin care căsătoria să fie obligatorie.
Foraj de Opinie

Important. Aveţi grijă ce faceţi la vot

Dacă v-aţi decis să mergeţi la referendum, trebuie să ştiţi că votul dumneavoastră poate fi anulat chiar dacă puneţi ştampila pe o singură căsuţă. Organizatorii atrag atenţia că votul nu este valabil exprimat decât dacă în cabina de vot se spune „Tatăl Nostru”, iar la introducerea votului în urnă se rosteşte cu voce tare „Doamne ajută!”, a explicat unul dintre organizatori. În orice altă situaţie, votul devine nul, atenţionează CpF.
Vot Nud

Precizare

Materialul acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Informaţiile prezentate pot sau nu să fie adevărate. Imaginile incluse sunt proprietatea cotidianului "Viaţa liberă". Toate drepturile rezervate "Viaţa liberă".

Cel mai curăţel cartier din zona de nord-vest a oraşului, Micro 38, este întruchiparea proverbului „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”. Suprafeţe întinse duc dorul asfaltului care, acolo unde există e măcinat sau cârpit în aşa fel încât devine numai bun de ocolit, grădinile de la blocuri sunt în majoritate mini-jungle, copacii nefasonaţi, iar ghenele de gunoi dau pe afară în fiecare dimineaţă în aşteptarea muncitorilor de la Ecosal.

Este greu să spui dacă Micro 38, cartierul care se întinde în spatele fostului Beverly-Hills (cârciumă acum inexistentă, dar care a dat denumirea populară zonei) este o zonă rău famată, săracă sau pur şi simplu nebăgată în seamă. În prima categorie, ar fi greu să o încadrezi, dacă faci excepţie de micile „zgomote” provocate de colocatarii mai temperamentali. Oamenii liniştişi sunt însă resemnaţi şi plini de speranţă. Secţia 4 e în mijlocul lor, la doi paşi, şi mari nenorociri nu se pot întâmpla. Sărac, da, este cartierul, deşi, aşa cum aflăm de la un gălăţean care locuieşte acolo, preţurile au explodat şi în Micro 38, unde un apartament cu două camere, pus la punct, poate sări lejer de 35.000 de euro. În  ce priveşte ignoranţa, şi a oamenilor şi a autorităţilor, ei bine, este cumva la ea acasă, vizavi de aspectul cartierului. Nu trebuie să faci decât câţiva paşi ca să îţi dai seama că  Primăria a „uitat” să mai trimită vreo maşină cu asfalt să refacă (sau să facă!) alei pe unde să poţi călca fără să te înnămoleşti sau să te umpli de praf. „Uitaţi-vă la aleile astea, dintre garaje. Niciodată nu au văzut asfalt. Trotuarele sunt cum sunt. Ba găurite, ba pline de pământ. Ca să nu mai zic de zonele nimănui, care seamănă a maidane”, ne spune Ioan Grasu, un locatar pe care l-am găsit măturându-şi frunzele căzute în faţa garajului.

Locatarii şi-au adus şi ei aportul la aspectul inestetic. Ne referim la cei care au norocul ca, locuind la parter, să fie şi fericiţi posesori ai grădiniţelor din preajma blocurilor, pe care le-au împrejmuit straşnic care cu ce a avut şi cum i-a venit mai bine. Pe grilajele de tot felul, bălăriile sunt la ele acasă, pentru că prea puţini au şi avut destulă imaginaţie cu care să îşi amenajeze cu gust şi simţ de răspundere grădiniţa adjudecată din ceea ce trebuia să fie spaţiul verde aferent întregului bloc. Iar de o sistematizare unitară, impusă, nu poate fi vorba. 

Gunoiul se produce pe bandă

Să te treci dimineaţa prin cartier poate fi o experienţă urât mirositoare. Ghenele de gunoi, cele clasice, pentru că cele de colectare selectivă rămân neatinse, dau pe afară de deşeuri şi mirosurile, ca să nu mai vorbim de aspect, sunt imposibil de ignorat. „Gunoiul de strânge în fiecare zi, dar se adună mult, că vin şi din cartierele vecine şi aruncă aici”, ne asigură cetăţeanul.

Coşurile de gunoi, un lux

Este evident, în mai toate cartierele periferice ale Galaţiului, că amplasarea coşurilor stradale de gunoi s-a făcut cu discriminare. Cu greu găseşti o pubelă atârnată de stâlp ca să arunci un ambalaj sau o hârtie, aşa că nu e de mirare că astfel de deşeuri le găseşti frecvent pe trotuare sau spaţiile verzi. Bunăoară, chiar la intrarea în cartier, la intersecţia a două bulevarde şi într-un loc unde sunt câteva cârciumi şi vreo două-trei magazine, nu găseşti decât un singur coş, mereu arhiplin.

Verde-verde, dar prea de tot

Micro 38 nu este un cartier sărac la capitolul vegetaţie, dar îngrijirea copacilor şi a arbuştilor ornamentali lasă mult de dorit. „Avem un cartier cu multă verdeaţă, asta e bine, dar copacii ar trebui fasonaţi din când în când. Arată urât, iar dacă se usucă, sunt periculoşi. Chiar peste drum, un plop uscat s-a rupt şi a spart izolaţia blocului. Am făcut sesizări, dar degeaba, nu a venit nimeni. Au fost tei, dar s-au uscat din cauza substanţelor cu care dau iarna, pentru gheaţă. Plopii de la stradă sunt periculoşi, ar trebui să li se dea mai multă atenţie. Pot cădea peste oameni, peste blocuri sau peste maşini”, ne spune gălăţeanul Ioan Grasu.

Garajele din „38”, ferite de buldozere

Cartierul este unul obişnuit, la fel ca toate celelalte, din punct de vedere al consistenţei de baterii de garaje plasate strategic printre blocuri. Din anii 90 până în urmă cu circa un deceniu, garaje pentru maşini sau care, de ce să nu recunoaştem, servesc ca magazii, depozite pentru butoaie cu murături sau alte acareturi, s-au ridicat, cu zecile, şi în Micro 38, numai că cei care au pus mâna pe un spaţiu aici nu tremură, deocamdată, că „edificiul” le va fi demolat.

„Eu plătesc acum 700 de lei pe an pentru garaj şi îl am din 1996. L-am construit temeinic, din beton, cu armătură, că aşa ni s-au pus condiţiile atunci. Am plantat şi copaci în faţă, că tot aşa ni s-a cerut. Acum, de când cu demolările astea, n-a venit să ne spună nimic nouă, cum s-a întâmplat în Micro 39 A, B şi C. Nu ştim ce va fi, dar dacă vom fi obligaţi, le vom demola, că se facem. Oricum, asta nu va rezolva problema, că cine nu va avea garaj, tot în faţa blocului îşi va lăsa maşina, că e mai sigur decât într-o parcare”, ne spune Ioan Grasu, proprietar de garaj în Micro 38.

Copiii au acum unde să se joace

Spre deosebire de acum câţiva ani, când cartierul suferea la capitolul locuri de agrement pentru cei mici, acum situaţia s-a schimbat, înspre ceva mai bine. Cei mai tineri locuitori din Micro 38 au ca alternativă că nu se mai mulţumească cu trotuarul din faţa blocului pentru a se juca, sau să meargă până la parcurile din cartierele vecine, cel mai decent fiind cel de la Direcţia de Taxe şi Impozite, în Micro 39, vizavi de Kaufland.

Acum, în inima cartierului, se află un părculeţ frumos, cu echipamente moderne de joacă pentru cei mici, dar şi pentru oamenii de toate vârstele care vor să facă puţină mişcare. Loc de mai bine ar mai fi, pentru că un spaţiu care arată cel puţin ciudat, aferent unui imobil care găzduieşte cabinete medicale şi care este îngrădit, seamănă cu un parc dintr-un film de groază. O bancă ruginită şi vreo două schelete metalice, ce au fost probabil odată destinate jocurilor celor mici, sunt mărturii că acolo a fost (şi poate chiar mai este) un loc pentru copii. Aşa cum arată, este însă departe de a corespunde noţiunii de „parc”, aspect la care autorităţile ar trebui, poate să reflecteze puţin înainte de a pune mâna la treabă.

Joi, venim la Parcul Libertăţii

"Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă. Astfel, joi, 4 octombrie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm în Parcul Libertăţii, să ne spuneţi ce vă nemulţumeşte şi să le sugeraţi autorităţilor ce trebuie făcut în cartier şi în zona adiacentă. Ne puteţi transmite problemele dvs şi pe e-mail, la adresa redactie@viata-libera.ro.

foto 1 -  intrarea în Micro 38, marcată de cârciumi şi magazine, foto 2 - un muncitor de la Ecosal aduna, la ora 10,00, gunoaiele revărsate din pubelele arhipline şi încă neridicate de maşina de la salubritate, foto 3 - aspect dezolant lângă şcoala din cartier, foto 4 - ghenele de gunoi sunt arhipline la orele 10,00 ale dimineţii, în aşteptarea muncitorilor de la Ecosal, foto 5 - alee din centrul cartierului, care desparte un bloc de o baterie de garaje. Pământ în locde asfalt, copaci stufoşi şi întuneric beznă, pe timp de noapte, foto 6 - o gaură greu de evitat, în care intră lejer piciorul unui adult, marchează asfaltul la intrarea în cartier, foto 7 - aşa arată trotuarul de la faţa cartierului Micro 38, la intersecţia bulevardelor Traian Vuia şi Milcov, în contrast puternic cu zona carosabilă recent resistematizată, foto 8 - model de împrejmuit grădina de la bloc. Din păcate, aceasta este regula gerenală după care s-a făcut delimitarea mai tututor grădiniţelor de la parter în Micro 38: garduri ruginite şi mulţi boscheţi, foto 9 - locul sinistru care seamănă cu un părculeţ părăsit. Este în mijlocul cartierului, între blocuiri, şi ar putea fi transformat fără investiţii extrordinar de mari într-un spaţiu decent de recreere şi joacă, foto 10 - garajele din „38”, ferite de buldozere, foto 11 - coşurile de gunoi, un lux, foto 12 - copiii au acum unde să se joace

{gallery}traditia-nepasarii-rezista-in-oaza-verde-din-aviatie-reportaj{/gallery}

Cine va „rătăci” vreodată prin constelaţiile Cassiopeia, Andromeda sau Cepheus să nu se mire dacă va descoperi acolo, la sute sau mii de ani lumină de Pământ, o stea variabilă purtând numele… Galaţiului. Şi nu ar trebui să se mire nici dacă va afla că unul dintre „fraţii” mai mici ai telescopului Hubble se găseşte la Galaţi, la Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”. În fapt, în jurul acestui Observator şi al Planetariului, graţie investiţiilor de aproape 500.000 euro făcute printr-un proiect PHARE cu fonduri europene, în ultimul deceniu s-a format un prestigios centru de cercetare şi de instruire a celor pasionaţi de astronomie şi astrofizică.

Când te afli lângă imensul telescop, ce pare mai mult o piesă de artilerie şi mai puţin un instrument de cercetare a spaţiului, simţi instinctiv „forţa” întregii maşinării ce se ridică din spatele acoperişului retractabil. Din „centrul de comandă”, cu ajutorul calculatoarelor şi a softurilor specializate sunt alese „ţintele” şi conduse observaţiile astronomice, veritabile călătorii în timp şi spaţiu. În prima linie a exploratorilor se află membrii Astroclubului „Călin Popovici”, iniţiat chiar de muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic.

„Eu sunt inginer de profesie, dar astronomia este viaţa mea. Şi uite că „s-au aliniat planetele” să putem realiza acest Observator Astronomic şi Planetariul. Astronomia este considerată la noi o materie „de nişă”, la şcoală dacă apare pe undeva ca materie facultativă, graţie unor profesori de fizică entuziaşti. Dar sunt foarte mulţi oameni pasionaţi de astronomie – şi tineri, şi mai puţini tineri – iar acest Observator vine în întâmpinarea pasiunii lor. Nu stăm închişi cu telescoapele într-un „turn de fildeş”, prin munţi, ci este un Observator public, accesibil, deschis tuturor celor interesaţi de astronomie. Avem aceste activităţi de educaţie şi popularizare a astronomiei, completate, la un nivel mai înalt, de activitatea de cercetare ştiinţifică”, ne-a explicat astronomul Ovidiu Tercu.

TELESCOAPE DIN BANI EUROPENI

Chiar dacă astăzi Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi pare de neconceput fără Observatorul Astronomic, el nu a fost luat în calcul chiar de la început. Iniţial se avea în plan doar realizarea Planetariului, iar pe locul în care se află astăzi observatorul şi terasa de observaţie ar fi trebuit să fie… o cofetărie.

„Eu am venit la muzeu în 2003, pentru a discuta despre Planetariu. Atunci sediul muzeului era încă în construcţie. Fiind şi inginer, când am văzut structura de rezistenţă, orientarea grinzilor – ce permitea instalarea unui acoperiş retractabil – m-am gândit că ar fi ideale pentru un Observator. În plus erau şi alţi factori favorabili: spaţiile anexă, terasa de observaţii, cadrul natural - în mijlocul Grădinii Botanice, faptul că eram în sudul Galaţiului, feriţi într-o oarecare măsură de poluarea luminoasă. M-am consultat şi cu alţi astronomi, iar ei mi-au confirmat că era o idee bună. După această analiză am făcut toate demersurile necesare la conducerea CJ, la conducerea Muzeului din acel moment, am venit cu propuneri, cu soluţii, cu argumente, iar ideea a fost acceptată chiar din prima clipă!”, îşi aminteşte Ovidiu Tercu.

În perioada 2005 – 2007 s-a realizat Observatorul din punct de vedere constructiv. În aceeaşi perioadă s-au pus şi bazele Astroclubului „Călin Popovici”. Însă era nevoie şi de echipamente, iar acestea nu erau tocmai uşor de obţinut. „Împreună cu colegul meu Cătălin Buluc am umblat după sponsorizări şi astfel am început să obţinem primele echipamente. Inclusiv „Monstrul”, cum l-au botezat copiii de la Astroclub – un telescop pentru observaţii vizuale cu o oglindă de 400 mm – care a fost mult timp cel mai mare telescop destinat publicului din România. Dar momentul decisiv a fost în 2009, când printr-un proiect european iniţiat de CJ Galaţi şi Complexul Muzeal am ajuns la un nivel la care se putea desfăşura şi activitate ştiinţifică”, ne-a spus Ovidiu Tercu.

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi, în subordinea căruia se află Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii.

Piesa de rezistenţă a Observatorului, achiziţionată prin acest proiect, a fost telescopul principal. Având la bază un sistem Ritchey-Chretien, similar cu cel utilizat la construirea telescopului Hubble, telescopul gălăţean a fost dotat cu o oglindă de 400 mm, executată la comandă de către firma Astro Systeme Austria, şi pus pe o montură ecuatorială de tip german ASA Direct Drive DDM 85 produsă de aceeaşi firmă. De asemenea, telescopul a fost dotat, printre altele, cu o cameră CCD specială şi filtre de fotometrie destinate activităţilor de cercetare ştiinţifică şi astrofotografie. În plus, pentru observaţiile solare a fost achiziţionată o lunetă SolarMax /H-alfa, unică la vremea ei în România. În ceea ce priveşte Planetariul, el a fost dotat la rândul său cu un sistem de proiecţie digital In Space System 2C HD şi un ecran de proiecţie cu diametrul de 7 m.

„Practic, cu aceste echipamente, am ajuns la nivelul observatoarelor din centrele universitare din Europa de Vest sau America de Nord. Mai mult, am fost o sursă de inspiraţie şi pe pentru alte observatoare din ţară. Am avut, se vede, în UE, o… stea norocoasă”, a arătat Ovidiu Tercu.

PREMIERE ŞTIINŢIFICE

Graţie noilor echipamente achiziţionate cu bani europeni, astronomii de la Observatorul de la Galaţi au putut scotoci mai adânc în misterele cosmosului şi să studieze mai îndeaproape corpurile cereşti aflate la ani lumină de noi şi chiar să marcheze o serie de premiere pentru astronomia românească. De exemplu, în 2012 s-a reuşit, în România, observarea primei planete extrasolare (plante ce se rotesc în jurul unei alte stele decât Soarele)! Un an mai târziu, în 2013, Observatorul Astronomic de la Galaţi s-a clasat pe locul opt în Europa şi locul 40 în lume (din 1.800 de observatoare) în ceea ce priveşte observaţiile asupra asteroizilor şi cometelor. În total, astronomii gălăţeni au observat peste 1.200 de asteroizi şi comete şi peste 11.000 de poziţii (coordonate cereşti) raportate internaţional, către Minor Planet Center, din care 5.377 de poziţii raportate pentru asteroizi apropiaţi Pământului (Near-Earth Asteroids).

Unele dintre cele mai interesante descoperi au fost însă cele privind stelele variabile. În 2013, Ovidiu Tercu şi Alexandru Dumitru - membru al Astroclubului „Călin Popovici”, în prezent membru în consiliul de administraţie la The Astronomical Society of Glasgow - au descoperit la Observatorul Astronomic Galaţi primele două stele variabile, acestea fiind botezate Galaţi V1 şi Galaţi V2. Era vorba de două stele de tip Delta Scuti (un tip de stea variabilă care prezintă variații ale luminozității sale datorate pulsațiilor radiale și pulsațiilor neradiale ale suprafeței sale – n.r.), variaţia strălucirii acestora fiind de ordinul orelor. Variaţia luminozităţii este rezultatul unor procese interne care se desfăşoară în interiorul stelelor. Descoperirea a fost raportată şi confirmată de Asociaţia Americană a Observatorilor de Stele Variabile, cele două stele purtând numele Galaţiului fiind incluse în baza de date internaţională.

„Vă daţi seama că a fost o mândrie pentru noi să ducem numele Galaţiului printre stele. Dar nu a fost un episod singular. În 2014, împreună cu Alexandru Dumitru, dar şi cu Vlad Tudor – membru al Astroclubului gălăţean, doctorand în astrofizică la Curtin University din Australia – au fost descoperite încă trei stele variabile, două dintre acestea, Galaţi V4 şi Galaţi V5, fiind de tipul EW (W Ursae Majoris) numite şi binare în contact. Descoperirea acestor stele a fost, de asemenea, o premieră pentru astronomia românească”, ne explică Ovidiu Tercu.

Au mai urmat şi alte descoperiri asemănătoare. Mai exact, în perioada 2016 – 2017 au fost descoperite stelele variabile Galati V6 şi Galati V8–V13 de către echipa formată din Ovidiu Tercu şi Andrei-Marian Stoian, în vârstă doar de 16 ani, de asemenea membru al Astroclubului „Călin Popovici”. Una dintre stele – Galaţi VE – s-a dovedit a fi o stea variabilă elipsoidală rotativă (ELL), o premieră şi ea pentru România. Astfel, în total, 12 stele variabile poartă, în prezent, numele Galaţiului.

OLIMPICI LA ASTRONOMIE

Chiar dacă realizările ştiinţifice sunt unele importante, Observatorul Astronomic de la Galaţi nu şi-a părăsit misiunea în plan educativ şi de popularizare a ştiinţei. Sute de gălăţeni participă de fiecare dată la acţiunile organizate de Observator cu ocazia unor evenimente astronomice mai deosebite, precum eclipsele, dar şi la programele speciale organizate de Ziua Astronomiei, Noaptea Muzeelor, Şcoala de Vară, Tabăra de Astronomie. Unele evenimente sunt dedicate inclusiv copiilor de la grădiniţă sau şcoala primară, cu ajutorul muzeografei Iuliana Cantoneanu fiind iniţiaţi, prin joc şi voie bună, în primele taine ale Universului.

„Nu vreau ca noile generaţii să audă cum mai auzeam noi: „nu puneţi mâna, că e aparat pe inventar”! Nu! Eu spun: „Luaţi-le şi folosiţi-le!” Tinerii interesaţi de astronomie au acces nelimitat la utilizarea acestor echipamente. De patru ori pe săptămână – luni, miercuri, vineri, sâmbătă – avem program şi seara, special pentru a putea face observaţii. Iar uneori, în vacanţa de vară, unii stau până dimineaţa la Observator, mă ajută şi cu publicul, e extraordinar. Şi mă bucur să văd că sunt atâţia copii pasionaţi de astronomie. Accesul, acesta e important! Să vină copiii, să vadă cum arată şi cum se foloseşte un telescop!”, spune Ovidiu Tercu.

Dar chiar şi pe acest teren educaţional este loc de performanţă. De exemplu, dintre cei trei elevi care, în perioada 6-14 octombrie a.c., vor reprezenta România la Olimpiada Internaţională de Astronomie din Sri Lanka, secţiunea Juniori, doi se pregătesc pentru proba observaţională la Planetariu şi Observatorul Astronomic, sub îndrumarea lui Ovidiu Tercu. E vorba de Daria Hărăbor de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi şi Maria Iordache de la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu" din Brăila.

„Acesta este unul dintre principalele programe educaţionale ale Observatorului astronomic, demarat de vreo cinci, şase ani. La Olimpiadă există o probă în Planetariu. Şi unde să se pregătească elevii? Sau, cum e cazul anul acesta, când Olimpiada Internaţională e în Sri Lanka, unde să înveţe copiii cerul sudic? Aici vin pentru a se pregăti pentru proba observaţională, în special elevi din Galaţi şi Brăila, dar au început să vină, cu părinţii, şi elevi din ţară. Se vede, din nou, cât de importantă este această infrastructură realizată din fonduri europene, utilă, nu numai publicului larg, dar mai ales pentru aceşti copii care reprezintă România!”, ni se mai spune.

Cu gândul la stele, se cuvine, aşadar, să rămânem cu picioarele pe pământ. Performanţă, dorinţă de cercetare, pasiune mai există. Iar când aceste aspiraţii sunt sprijinite, doar cerul e limita!

Valoarea totală a proiectului ce a cuprins dotarea Planetariului şi a Observatorului Astronomic a fost de 503.000 de euro, din care 446.000 de euro au fost din fonduri PAHRE, iar 57.000 euro din fondurile proprii ale CJ Galaţi.

Colaboratori apropiaţi la Astroclub

Cheia succesului în activităţile organizate de Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii este sprijinul venit membrilor de la Clubul de Astrofizică „Călin Popovici”, arată muzeograful şi astronomul Ovidiu Tercu.

„Toate stelele variabile le-am descoperit împreună cu membrii clubului de astronomie, activităţile cu publicul le facem împreună cu membrii clubului, tabăra de astronomie din munţii Măcinului, de asemenea. Singur nu aş fi putut să fac aceste lucruri. Sute de elevi, dar nu numai, au trecut prin Club de-a lungul timpului, dar în permanenţă există un „nucleu dur” de vreo 15-20 persoane. Şi sunt foarte mândru că mulţi dintre membrii clubului au ajuns studenţi la universităţi de prestigiu din America, Australia sau Europa de Vest, au doctorate, dar când vin în România nu uită să treacă pe la Astroclub şi chiar ţinem lecţii mai uşoare sau seminarii pentru cei interesaţi de astronomie. Realizările lor sunt un bun exemplu pentru toată lumea”, încheie muzeograful.

Pregătiri pentru un nou proiect

Pentru că Observatorul Astronomic trebuie să ţină pasul cu noile evoluţii tehnologice, în luna mai a.c. a fost depusă o nouă cerere de finanţare din fonduri europene, în cadrul Programului Operaţional Comun România-Republica Moldova. Complexul Muzeal ar urma să aibă drept partener în acest proiect Universitatea Tehnică Moldova, a precizat Ovidiu Tercu:

„Scopul final este dezvoltarea cercetării ştiinţifice, atât pe partea achiziţionării de echipamente, cât şi pe transferul de cunoştinţe în fotometrie şi studierea spaţiului cosmic. Proiectul are o valoare de aproximativ 200.000 euro şi ne-ar permite achiziţionarea a încă două telescoape, cu ajutorul cărora să ne mărim capacitatea observaţională. Dacă vom reuşi să face acest lucru, vom avea, probabil, unul dintre cele mai moderne, dacă nu chiar cel mai modern Observator Astronomic din ţară. Aşteptăm rezultatul evaluării proiectului şi sperăm că el va fi unul pozitiv”.

Acest articol a fost publicat pe  www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Foto: Ovidiu Amălinei/CMSN

{gallery}fonduri-europene-pentru-telescopul-care-a-dus-galatiul-printre-stele{/gallery}

Primele ceasuri din anul 2017 au fost de ajuns pentru a schimba din temelii viaţa familiei Lupu. Ce a urmat de atunci este povestea unei mame care, prin perseverenţă şi spirit de observaţie, a reuşit să treacă dincolo de aparenţe în demersul de a-şi salva propriul copil şi de a le reda şansa la o viaţă normală şi altor micuţi grav bolnavi.

În noaptea dintre anii 2016 şi 2017, la doar o oră şi jumătate după miezul nopţii, Mihaela Lupu a resimţit dureri atroce în abdomen. Bucureşteanca era însărcinată în 32 de săptămâni şi tocmai ajunsese acasă de la spital, în urmă cu doar câteva ore, unde fusese internată din cauza unor complicaţii ale sarcinii. A sunat la 112, pentru a chema salvarea. După 20 de minute agonizante de aşteptare, ambulanţa a venit, iar personalul medical şi-a justificat întârzierea prin faptul că fusese ocupat cu acordarea de îngrijiri medicale unor beţivi. Ambulanţa a dus-o la Polizu, cea mai bine cotată maternitate din ţară. Au urmat alte 40 de minute de chin în camera de gardă a unităţii, în aşteptarea medicului care era de serviciu în noaptea de Revelion. 

”Din cauza durerii, am insistat ca medicul să fie chemat mai repede. De patru ori au sunat asistentele până ce acesta a coborât. I-am explicat că aveam un serclaj (colul uterin este cusut pentru a reduce riscul de pierdere a sarcinii – n.r.) şi că era nevoie să taie aţa cât mai repede, lucru care nu s-a întâmplat însă. Am născut prematur în acea noapte, un băieţel, după care am fost dusă în salon. Când a ieşit, copilul era vânăt la faţă şi tumefiat. În încercarea de a ieşi, fusese împins în firul de serclaj. În acea noapte, nu mi s-a mai dat să-mi văd copilul, dar medicul neonatolog a venit şi mi-a spus să chem un preot pentru botez, deoarece starea bebeluşului era foarte gravă, motiv pentru care nu va supravieţui. L-am botezat imediat, pentru că altfel nu puteam să-i dau un nume şi să fac toate formalităţile ulterioare”, îşi aduce aminte Mihaela Lupu.

Chinul incertitudinii

În ciuda prognosticului sumbru al medicilor, băiatul, Vasile Alexandru Andreas, a reuşit însă să se agaţe de viaţă, rămânând pentru două luni în spital. Odată externat, au urmat patru luni de aparentă normalitate. Alexandru se dezvolta mai greu decât un copil născut la termen, lucru de altfel obişnuit pentru prematuri. Totuşi, vigilentă, mama şi-a dat seama că ceva nu este în regulă cu bebeluşul ei, motiv pentru care a mers la nu mai puţin de şase controale neurologice la diverşi medici din Capitală.

”Mi se părea că mişcările şi posturile pe care le adoptă Alexandru nu sunt aşa cum ar trebui. Era ca un fel de impresie, deşi nu puteam spune cu certitudine ce nu este în regulă. La fiecare consult eram asigurată că băiatul nu are nimic. Mi se spunea doar atât: ”Este prematur şi îşi va reveni pe parcurs”. Ajunsesem chiar să am discuţii cu soţul şi cu ceilalţi membri ai familiei, din cauza insistenţelor mele pe această temă”, povesteşte femeia.

Când cel mai bun medic din Bucureşti este trenul spre Galaţi

La sugestia unei cunoştinţe, soţii Lupu au hotărât să vină de la Bucureşti la Galaţi, pentru ca Alexandru să fie consultat de medicul Carmen Şchiopu, neuropsihiatru gălăţean. ”În ciuda asigurărilor date de şase medici bucureşteni eram convinsă că băiatul meu are o problemă gravă de sănătate. Am venit la Galaţi pentru a-mi confirma mie însămi că nu sunt nebună. Când a auzit de unde vin, doamna doctor Şchiopu a părut surprinsă. Mi-a spus că, de regulă, pacienţii pleacă de la Galaţi spre Bucureşti, nicidecum invers. L-a consultat însă pe Alexandru, iar diagnosticul pe care i l-a pus, de paralizie cerebrală infantilă, a confirmat, din nefericire, toate temerile mele”, mai spune Mihaela Lupu.

La indicaţiile doctoriţei Şchiopu, Alexandru s-a întors la Bucureşti, la profesorul Ciurea, iar reputatul neurochirurg a confirmat în totalitate diagnosticul pus, la Galaţi, de dr. Carmen Şchiopu, primind totodată şi recomandarea de a continua tratamentul sub supravegherea doamnei doctor Şchiopu, „un profesionist al neurologiei noastre”. Şocul iniţial al părinţilor a fost însă înlocuit imediat de conştientizarea faptului că principalul inamic, în cazul de faţă, este trecerea timpului. Fiecare săptămână care se scurgea fără ca Alexandru să urmeze un tratament însemna scăderea şanselor de recuperare.

„Pot spune că băiatul meu este un caz fericit”

”Creierul se dezvoltă fiziologic cam până la vârsta de doi ani. Apoi, până pe la trei ani, dezvoltarea continuă, însă într-un ritm mult mai lent. Tocmai de aceea, ce nu se formează până la acea vârstă este pierdut, aproape în totalitate, pentru totdeauna. A urmat o cursă contracronometru pentru găsirea terapeutului potrivit. Locuind în Bucureşti, mai întâi am căutat acolo. Cererea este însă foarte mare, pentru câţi terapeuţi există pe piaţă. Am fost astfel nevoiţi să ne lărgim aria de căutare, şi aşa am aflat de Cristina Lacrămioara Anghel, un kinetoterapeut excepţional care practică terapia Vojta în Galaţi. 

Găsind terapeutul potrivit, mutarea de la Bucureşti la Galaţi, în urmă cu aproximativ un an, a venit de la sine. Acum, pot spune că băiatul meu este un caz fericit. Terapiile pe care le urmează au avut rezultate neaşteptat de bune, recuperarea lui Alexandru s-a realizat prin kinetoterapie, concept Bobath şi metodă Vojta, iar cine îl vede acum pentru prima oară pe Alexandru spune că este un copil normal. Mâna stângă şi piciorul stâng au fost cel mai sever afectate, iar recuperarea funcţiei acestor membre s-a realizat, până în prezent, în proporţie de 70 la sută”, explică mama lui Alexandru.

Paralizia cerebrală infantilă, principala cauză de dizabilitate a copilului

Pentru cei mai mulţi dintre noi, dramele familiilor în care există copii cu paralizie cerebrală rămân neştiute. Odată ce iei contact cu această problemă însă, descoperi şi o altă faţă a realităţii cotidiene. Departe de a fi probleme rare, afecţiunile din spectrul paraliziei cerebrale infantile sunt destul de des întâlnite. De fapt, paralizia cerebrală infantilă reprezintă principala cauză de dizabilitate a copilului. Odată ce Alexandru a început recuperarea, care constă în mai multe şedinţe zilnice de terapie, Mihaela Lupu a putut vedea cât de mulţi copii se confruntă cu aceeaşi problemă de sănătate.

Din păcate, nici în acest caz, statul român nu este pregătit să îi ajute cu adevărat pe aceşti pacienţi, responsabilitatea picând, aproape în totalitate, pe umerii familiei. Familiile în care există copii cu paralizie cerebrală se confruntă cu o scădere simţitoare a veniturilor, deoarece unul dintre soţi este nevoit să renunţe la locul de muncă pentru a-l îngriji pe micuţ. În acelaşi timp, costurile cu terapiile de recuperare, cu medicamentele şi cu nutriţia copilului pot aduce în scurt timp la sapă de lemn o familie din clasa de mijloc. Soţii Lupu, spre exemplu, cheltuie în jur de 5.000 de lei, lunar, fără a mai pune la socoteală şi mâncarea, pentru îngrijirea şi recuperarea băiatului. 

Din suferinţă s-a născut ideea ajutării altor copii

În loc să-şi plângă de milă din cauza încercării prin care trece, Mihaela Lupu a luat hotărârea de a-l salva nu doar pe Alexandru, ci şi pe alţi copii afectaţi de aceeaşi condiţie medicală. Primul pas a constat în găsirea unui cadru legal care să-i permită susţinea familiilor pacienţilor cu paralizie cerebrală infantilă. A luat astfel fiinţă, în urmă cu două luni, asociaţia „Mă bucur de viaţă”. Chiar dacă se află la început de drum, membrii asociaţiei, împreună cu doamna Doctor Eva Maria Elkan – medic primar neurologie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Sfântul Ioan” Galaţi, au organizat deja la Galaţi o conferinţă cu participare internaţională în care au fost prezentate şi dezbătute modalităţile de abordare a pacientului cu afecţiuni neurologice, neuromotorii şi metabolice.

Gală caritabilă pentru amenajarea unui centru destinat copiilor cu probleme neuropsihomotorii

În prezent, planurile asociaţiei „Mă bucur de viaţă” sunt însă mult mai îndrăzneţe. Pentru a veni în sprijinul copiilor cu paralizie cerebrală, Mihaela Lupu vrea să amenajeze un centru regional, special destinat recuperării copiilor cu afecţiuni neuropsihomotorii. Dincolo de pasiunea şi de munca necesare pentru amenajarea şi funcţionarea unui astfel de centru, asociaţia „Mă bucur de viaţă” are însă nevoie şi de sprijinul financiar al comunităţii. În acest scop va fi organizată Gala Caritabilă „Nemo”, eveniment de strângere de fonduri. Gala „Nemo” va avea loc pe 19 octombrie, începând cu orele 19,00, la Amiro Events, în Bariera Traian.

„Cu fondurile pe care le vom strânge vrem să punem pe picioare acest centru, pentru că cererea de astfel de servicii este foarte mare, iar posibilităţile multor părinţi sunt limitate. Pentru participarea la eveniment se vor face donații de 250 lei de persoană, dar avem și pachete de sponsorizare cu anumite beneficii, destinate special companiilor. Vor fi momente artistice susţinute de artişti locali şi naţionali, iar licitaţia caritabilă, care va cuprinde lucrări de artă, creaţii şi accesorii vestimentare, dar si experienţe inedite, va fi momentul principal al serii,”, a explicat Mihaela Lupu.

Ce este paralizia cerebrală infantilă

Punerea diagnosticului de paralizie cerebrală infantilă poate fi devastatoare pentru un părinte. Totuşi, printr-o informare corectă şi prin luarea măsurilor necesare, copilul afectat de această problemă de sănătate poate duce o viaţă apropiată de normal. Paralizia cerebrală infantilă este o tulburare neurologică care afectează capacitatea de mişcare a copilului, funcţiile motorii şi tonusul muscular. Afecţiunea apare din cauza leziunilor suferite la nivelul creierului, pe parcursul vieţii intrauterine, în timpul naşterii sau la scurt timp după aceasta. Tulburarea se manifestă prin mişcări reflexe involuntare şi prin contracţii musculare, aşa-numitele spasme. În funcţie de zona afectată a creierului, astfel de manifestări pot fi evidente într-o parte a corpului sau în tot corpul. Paralizia cerebrală este asociată cu alte afecţiuni, precum convulsiile, disfuncţiile vizuale şi cele auditive. Potrivit website-ului www.cerebralpalsy.org, paralizia cerebrală este cea mai comună dintre tulburările care conduc la dizabilitatea copilului. Datele oficiale arată o incidenţă de aproximativ trei cazuri de paralizie cerebrală la fiecare 1.000 de naşteri.

O tulburare pentru care nu există tratament

Paralizia cerebrală este o condiţie medicală descrisă încă din Antichitate. Primele descrieri îi aparţin medicului grec Hipocrate, cu cinci secole înainte de Hristos. În secolul al XIX-lea, celebrul chirurg britanic William John Little a întreprins o serie de studii de amploare privind tulburările neurologice din sfera paraliziei cerebrale. Până în prezent, în ciuda eforturilor susţinute, nu există un tratament care să vindece aceste tulburări. Totuşi, terapiile de susţinere şi de recuperare permit o calitate a vieţii sporită pentru pacienţi, mulţi dintre ei devenind adulţi independenţi. O prejudecată des întâlnită este cea potrivit căreia copiii cu paralizie cerebrală au şi deficienţe intelectuale. În fapt, mulţi dintre copiii cu această tulburare au un grad de inteligenţă pentru medie. Există medici, profesori, avocaţi şi oameni de ştiinţă care au o cariere de succes în ciuda acestui diagnostic pus în copilărie. Dacă un părinte suspectează că bebeluşul său are probleme cu coordonarea muşchilor şi a mişcărilor, vizita la un medic pediatru este recomandată.

Luni, 1 octombrie, Batalionul de Tancuri 284 Galaţi a marcat 50 de ani de existenţă. Ca succesoare a fostului Regiment de Tancuri 267 "Cuza Vodă", unitatea este acum participant activ la misiuni internaţionale şi una dintre cele mai bune structuri de blindate din ţară.

Jumătate de secol a trecut de când fostul Regiment de Tancuri 267 "Cuza Vodă" s-a transformat în Batalionul 284, direct subordonat Brigăzii Mecanizate 282 "Unirea Principatelor" de la Focşani. Momentul nu putea trece nemarcat de "cavalerii negri" de la malurile Dunării, mai ales în contextul în care, anul viitor, această armă va aniversa un secol de existenţă în România. Astfel, în prezenţa oficialităţilor locale, militare şi civile, a foştilor comandanţi, acum rezervişti, care au deservit arma încă de la înfiinţarea batalionului şi, bineinţeles a cadrelor active, unitatea a sărbătorit în clasicul stil cazon, aducând, laolaltă, şi meritele celor vii, şi amintirea eroilor, trecuţi la cele veşnice şi pomeniţi de un sobor de patru preoţi.

"Batalionul a obţinut an de an rezultate bune şi foarte bune pe timpul instrucţiei, exerciţiilor şi antrenamentelor de specialitate. Destinat să sporească forţa de apărare a unităţilor aflate de strajă în poarta Focşanilor, batalionul a dovedit în scurt timp operativitatea şi precizia în executarea misiunilor, trecând cu succes probele de foc din poligoanele de tragere. Personalul batalionului a demonstrat pregătirea militară de excepţie prin participarea la misiuni individuale în cadrul altor structuri de securitate desfăşurate în afara teritoriului naţional, în teatrele de operaţii din Bosnia Herţegovina, Kosovo, Afganistan şi Irak", le-a transmis tanchiştilor gălăţeni ministrul apărării naţionale Mihai Fifor, printr-un mesaj citit de colonelul Iulian Daniliuc, comandantul Brigăzii 282 Mecanizate "Unirea Principatelor" Focşani.

Anul 2014 a reprezentat un moment istoric pentru batalionul gălăţean, confirmat de participarea în afara graniţelor României, pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, a unei subunităţi de tancuri, la exerciţiul multinaţional ROT 14-4 Combined Resolve II, exerciţiu deosebit de complex în care s-au antrenat în comun aproximativ 4.000 de militari din 13 ţări.

Meritele deosebite în exercitarea îndatoririlor au făcut ca cinci militari ai batalionului să primească la aniversarea a jumătate de secol de existenţă a unităţii embleme de onoare, înmânate de locţiitorul comandantului Diviziei Infanterie "Getica", generalul de brigadă Claudiu Sava.

{gallery}tancurile-galatene-au-implinit-50-de-ani{/gallery}

Bonusuri financiare pentru administratorii Pieţelor, în funcţie de indicatorii de performanţă. De la o indemnizaţie brută lunară de 1.740 de lei, membrii Consiliului de Administraţie (CA) al SC Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA pot ajunge la un bonus de 8.700 de lei, echivalentul a cinci indemnizaţii, în funcţie de îndeplinirea indicatorilor de performanţă stabiliţi de aleşii locali.

Cel mai disputat proiect de pe ordinea de zi a recentei şedinţe a Consiliului Local a vizat aprobarea indicatorilor de performanţă financiari şi nefinanciari pentru consiliul de administraţie al societăţii Administraţia Pieţelor Agroalimentare SA Galaţi. Discuţia a fost deschisă de consiliera independentă Simona Vreme, care, reamintind că în luna martie a fost stabilită o indemnizaţie fixă, egală pentru toţi membrii consiliilor de administraţie, a întrebat cu ce ar fi mai performanţi membrii CA de la Pieţe faţă de ceilalţi.

Trei praguri de premiere

"Pentru a motiva un consiliu de administraţie să facă performanţă, stabilim, conform Ordonanţei 109, aceşti indicatori de performanţă, pe care avem obligaţia să-i şi raportăm la ANAF. Membrii CA nu sunt motivaţi dacă nu impunem şi o componentă variabilă, care nu are o valoare prea mare. Sunt trei praguri. Pentru realizarea între 90 şi 99 la sută a indicatorilor de performanţă se oferă echivalentul unei indemnizaţii brute lunare - 1.740 de lei. Pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă în procent de sută la sută propunem o componentă variabilă echivalentă a trei indemnizaţii brute lunare, în sumă de 5.220 de lei brut, iar pentru îndeplinirea indicatorilor de performanţă în procent mai mare de sută la sută, se acordă o componentă variabilă în sumă de 8.700 de lei, echivalentul a cinci indemnizaţii brute lunare. Această componentă variabilă poate fi revizuită anual, la propunerea autorităţii publice tutelare. Este o măsură prevăzută de lege şi pentru a ridica ştacheta performanţei", a explicat viceprimarul PSD Sorin Enache.

Modificarea indicatorilor, o jignire

Consilierul local PNL Alexandru Şerban a încercat să insereze, printr-un amendament, câteva criterii de performanţă în plus. Acestea vizau creşterea cifrei de afaceri cu 15 la sută faţă de media mandatului anterior, creşterea productivităţii muncii angajaţilor cu zece la sută faţă de mandatul anterior, gradul de ocupare a spaţiilor şi strategia întreprinderii dezvoltată şi aprobată la timp.

Amendamentul a fost aspru criticat de grupul PSD-ALDE. Consilierului i s-a reproşat că e "cel puţin ciudat" să vină cu un asemenea amendament în timpul şedinţei, că este nedrept, lipsit de respect, ba chiar jignitor să fie ţinuţi consilierii cu o astfel de dezbatere, care ar fi trebuit să aibă loc la comisii, nu în plen.

"Să lăsăm proiectul aşa cum a fost negociat. Este un pic jignitor pentru cei care au dezbătut acest subiect câteva zile, în şedinţe lungi, să vii şi să nu dai nicio motivaţie la modificarea unui indicator. Să ştiţi că toate au la bază nişte calcule şi nişte raţiuni până s-a ajuns la varianta asta motivantă pentru întreaga conducere şi pentru CA", a replicat viceprimarul Enache.

Vot în ceaţă

După ce consilierilor li s-a explicat că indicatorii de performanţă financiari şi nonfinanciari se stabilesc conform unei metodologii unitare, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 722 din 2016, s-a trecut la vot. Din păcate, nu s-a reuşit o numărătoare concludentă a mâinilor ridicate, voturile oscilând între 12 "pentru", trei "împotrivă" şi patru abţineri, neieşind la socoteală trei voturi. În cele din urmă s-a anunţat doar că proiectul de hotărâre a trecut, fără a se spune şi rezultatul votului!

Pieţele nu rămân singure

"Administraţia Pieţeţor e prima, nu şi singura care va avea astfel de indicatori de performanţă. Vor urma, cel mai probabil, şi celelalte societăţi, în şedinţele următoare", ne-a declarat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu. Întrebat care sunt sancţiunile pentru neîndeplinirea criteriilor de performanţă, edilul, care este şi iniţiatorul proiectului, ne-a răspuns că nu a citit întregul document, însă crede că sancţiunea poate merge până la desfiinţarea contractului între Primărie şi managementul societăţii.

Ei bine, nu. Neîndeplinirea indicatorilor de performanţă duce doar la neîncasarea bonusurilor financiare de către membrii Consiliului de Administraţie, format din Costel Gafton, preşedinte CA, Elena-Aura Macovei, Marian Anton Petcu, Nicoleta-Leontina Sîrbu, Tincuţa Tercu-Găvan, Mihai Constantinescu şi Georgian-Bogdan Răchileanu.

”Vor urma, cel mai probabil, în următoarele şedinţe de Consiliu Local, indicatori de performanţă şi pentru celelalte societăţi de interes local”, a declarat Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi

Când şi pentru ce poate fi premiat CA

Indicatorii de performanţă vizează: cheltuielile totale, procentul costurilor cu forţa de muncă, valoarea datoriilor restante ale întreprinderii publice, rentabilitatea capitalului angajat, productivitatea activelor, satisfacţia clientului, stabilirea şi respectarea politicilor de transparenţă şi comunicare. Îndeplinirea acestora va fi analizată în luna martie a anului viitor, de către un audit independent, şi, în funcţie de îndeplinirea lor, vor fi premiaţi administratorii Pieţelor.

Cei doi vameşi şi poliţistul acuzaţi că au sustras sute de mii de baxuri de ţigări provenite din contrabandă cu ajutorul unor hotărâri judecătoreşti falsificate nu sunt, la prima vedere, chiar întruchipări ale unor mafioţi. Declaraţiile de avere ale celor trei confirmă că trăiesc, oficial, ca muritorii de rând: din salarii şi credite la bănci.

Sorin Camil Niţă, Marian Iovu şi Vasile Neagu sunt cele trei persoane acuzate, deocamdată, oficial, de o megaescrocherie care a dus la şubrezirea credibilităţii autorităţii judecătoreşti, dar şi a instituţiilor unde aceştia lucrează. În speţă, Vama şi Poliţia, structuri în care nu se poate spune că angajaţii sunt printre cel mai prost plătiţi bugetari, dar unde, prin funcţiile ocupate, au găsit breşele să contribuie la punerea pe picioare a unei maşinării de tip mafiot: contrabandă la contrabandă. Pe scurt, furau din ţigările confiscate de la contrabandişti şi le puneau la rândul lor într-un circuit similar, pentru a face profit. Totul la adăpostul unor documente emise de instanţele judecătoreşti, unde cu un cuvânt schimbat sau o ştampilă modificată, reuşeau să creeze aparenţele unor operaţiuni perfect legale. 170.948 de pachete de ţigări au "dispărut" astfel din Camera de Corpuri Delicte a IPJ Galaţi şi, în loc să fie distruse la finalul proceselor, au fost repuse în vânzare, unde altundeva decât pe piaţa neagră, la preţuri mult inferioare celor practicate în comerţul legal.

Niţă, acuzat că a "topit" tot

Singurul arestat preventiv din lotul pus oficial sub acuzare de procurori este Sorin Camil Niţă, controlor vamal principal, indicat de anchetatori ca iniţiatorul maşinăriei de tip mafiot. Despre Camil Niţă se spune că ar fi pus umărul la falsificarea a şase hotărâri judecătoreşti, cu scopul de a scoate din depozitul poliţiei baxurile de ţigări, care ulterior au fost vândute contra unor sume ce variau între 50 de bani şi 1,50 lei pachetul (de zece ori mai puţin decât valoarea unui pachet în magazin!).

Concomitent, anchetatorii au descoperit că din depozitul de la Biroul Vamal Galaţi, gestionat de acesta, lipseau peste un 1.200.000 de pachete de tutun, Niţă declarând că mare parte dintre acestea fuseseră date la topit. Declaraţia este în curs de verificare. Deocamdată, cert, este că în timp ce Niţă făcea contrabandă cu tutun la preţ de dumping, el câştiga, lunar, de la Vamă, un salariu de peste 2.700 de lei, la care se adaugă, potrivit declaraţiei de avere a acestuia aferent anului 2017, un venit lunar al soţiei, asistent farmacist, de peste 2.100 de lei. Conform documentului, familia Niţă deţine un apartament cumpărat în 2014, printr-un credit bancar a cărui valoare şi scadenţă nu este specificată în declaraţia de avere, şi un autoturism Ford, fabricat în 2013. Fără datorii la bănci, fără depozite, împrumuturi, cadouri sau copii minori în întreţinere.

Şeful Iovu gira transporturile

Marian Iovu, şeful Biroului Vamal de Frontieră Galaţi, era cel care dădea aparenţa de legalitate transporturilor de tutun care plecau cu acte falsificate din depozitul Poliţiei către lumea largă, unde urmau a fi vândute ţigările. Procurorii spun că, prin calitatea pe care o avea, acesta semna adresele care însoţeau transporturile baxurilor, făcute cu două autoturisme ce nu îi aparţineau nici lui Camil Niţă, nici Biroului Vamal.

Acuzat de complicitate la contrabandă în formă continuată şi fals intelectual în formă continuată, Marian Iovu stătea ceva mai bine şi la capitoul avere, dar şi la datorii. Din cea mai recentă declaraţie de avere a funcţionarului, aflăm că acesta încasa de la Vamă, lunar, un salariu de peste 6.000 de lei, în timp ce soţia sa aducea în casă, tot lunar, aproape 4.400 de lei, ca director zonal al unei companii multinaţionale care produce soluţii integrate pentru bucătărie şi baie. La aşa venituri, datoriile sunt pe măsură, pentru că Marian Iovu declară un credit de 83.000 franci elveţieni, contractat în 2008 pe 30 de ani, cel mai probabil pentru imobilul de 150 de metri pătraţi achiţizionat în acel an, în intravilanul municipiului Galaţi. Parcul auto al familiei cuprindea, conform ultimei declaraţii de avere, patru vehicule, trei maşini şi o motocicletă, toate mărci italiene. Marian Iovu a scăpat, deocamdată mai uşor decât subalternul său Camil Niţă, el fiind plasat în arest la domiciliu. 

Vasile Neagu, poliţistul din horă

Agentul Vasile Neagu este omul din cadrul Poliţiei "picat" în ancheta deschisă ca urmare a sesizării venite din partea Curţii de Apel, care a observat că una dintre hotărâri îi fusese falsificată. Candidat perseverent la concursuri de promovare în corpul ofiţerilor, în ultimii ani, la Poliţie, Neagu şi-a împletit aspiraţiile de avansare cu cooperarea interinstitituţională, în primăvara lui 2017, când l-a cunoscut pe Camil Niţă. Vameşul i-a cerut, verbal, informaţii cu privire la cantităţile de ţigări aflate în Camera de Corpuri Delicte, iar agentul Neagu i-a pus la dispoziţie o listă cu datele exacte ale dovezilor de depunere a bunurilor, dar şi o listă cu persoanele de la care au fost confiscate ţigările. Date suficiente pentru identificarea dosarelor şi hotărârilor care s-au dat în aceste cauze, pentru ca Niţă şi complicii săi să treacă la următorii paşi. Acuzat de complicitate la contrabandă, în formă continuată, şi compromitere a intereselor justiţiei, Vasile Neagu a fost plasat în arest la domiciliu. Nu în casa proprietate personală, pentru că potrivit ultimei declaraţii de avere nu deţine niciun imobil pe numele său. Are doar o maşină de fabricaţie germană, din 2012, şi un salariu lunar de circa 3.000 de lei.

Dosarul în care sunt cercetaţi cei trei funcţionari se află acum pe masa procurorilor DIICOT Galaţi. Tribunalul a prelungit, zilele trecute, măsurile preventive dispuse iniţial, decizia fiind atacată de Sorin Camil Niţă şi Vasile Neagu, care au cerut să fie puşi sub control judiciar.

"Data începerii construcţiei - 25 septembrie 2017, data finalizării construcţiei - 25 septembrie 2018", aşa scrie, negru pe alb, pe panoul care anunţă modernizarea străzii Leonida Zamfirescu. Deşi data de 25 septembrie 2018 a trecut, lucrările sunt departe de finalizare, fapt pe care ni l-a sesizat, nemulţumit, Gabriel Leopa, un cititor al ziarului "Viaţa liberă".

"De aproximativ şase luni, nu s-a mişcat nimic pe acest şantier, iar acum a început şi sezonul ploios şi, cel mai probabil, ne vom chinui în condiţii de şantier şi iarna asta. În plus, din cauza lucrărilor, s-a desfiinţat şi platforma de gunoi şi, de un an de zile, suntem nevoiţi să facem naveta cu gunoiul până în alt cartier, urmând să ne chinuim în continuare aşa. Este greu să treacă mereu prin praf şi noroi atât pentru adulţi, cât mai ales pentru copii. Nu mai vorbesc despre situaţia când ar fi o urgenţă şi ar fi nevoie să intre o ambulanţă sau o maşină de pompieri. A trecut un an de când suportăm aceste neajunsuri, dar am zis că, dacă acesta e termenul de finalizare, nu avem ce face. Poate cineva va evalua şi lucrarea, atât din punct de vedere al calităţii, dar mai ales al respectării termenelor", ne-a sesizat gălăţeanul.

Lucrări mult-dorite

Aşa cum am scris în repetate rânduri în "Viaţa liberă", locatarii arterei care poartă numele primei femei inginer din lume, Eliza Leonida Zamfirescu, una dintre personalităţile despre care aţi putut citi în rubrica ziarului "Gălăţeni care au uimit lumea", au aşteptat cu nerăbdare modernizarea. Oamenii ajunseseră la limita răbdării, după ce vara înghiţeau praful, iar la fiecare ploaie ori topire a zăpezii, uliţa era înghiţită de noroi şi apă. În plus, neavând canalizare, au fost nevoiţi să-şi construiască fose septice şi, periodic, să cheme vidanja.

Pe 18 octombrie 2017, am anunţat, în ziar, demararea lucrărilor de modernizare, după ce, conform Biroului de Presă al Primăriei, pe 25 septembrie s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. "Sunt prevăzute, conform caietului de sarcini, lucrări de reabilitare a reţelei de apă, branşamente, introducerea reţelei de canalizare şi lucrări pentru suprastructura drumului. Societatea care execută lucrările este Rovis Lider şi are la dispoziţie 12 luni pentru finalizarea acestui proiect, iar valoarea contractului este de 3.883.516 de lei (cu TVA)", preciza Primăria.

Când va fi gata

Marţi, 25 septembrie 2018, când am vizitat şantierul investiţiei, am constatat şi noi desfiinţarea punctului de gunoi, pe care unii dintre locatarii zonei se încăpăţânează să-l folosească şi în lipsa pubelelor.

O coloană lungă de maşini parcate blocau o eventuală asfaltare a suprafeţei acoperite cu pietriş. Utilajele şi o echipă de muncitori erau la datorie, însă era greu de spus că lucrările sunt aproape de finalizare.

La solicitarea noastră, Biroul de presă al Primăriei ne-a comunicat că, potrivit contractului încheiat cu constructorul, termenul de finalizare a investiţiei este 2 noiembrie 2018, deci data nu a fost depăşită. Conform Primăriei, s-a turnat stratul de pietriş şi urmează asfaltarea, lucrarea fiind în grafic, în ciuda datelor trecute pe panoul de şantier. Rămâne de văzut dacă acest termen va fi respectat.

Pentru modernizarea acestei străzi, Primăria beneficiază de finanţare prin Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

{gallery}modernizarea-unei-strazi-finalizata-doar-pe-panou{/gallery}

88 de elevi cu premii şi menţiuni la olimpiadele naţionale şi 85 de profesori care i-au pregătit pentru aceste performanţe vor fi premiaţi de Inspectoratul Şcolar Judeţean vineri, 5 octombrie de Ziua Mondială a Educaţiei.

"Gala Excelenţei în Educaţie - 100 pentru Galaţi" se va desfăşura vineri de la ora 10,00 la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă "N. Leonard", sub semnul Centenarului Marii Uniri. "Se  vor acorda în total 173 de diplome de excelenţă, medalii şi mici daruri. Pentru derularea acestei acţiuni Inspectoratul Şcolar a câştigat un proiect finanţat de Ministerul Culturii şi dedicat, de asemenea, Centenarului", ne-a declarat inspectoarea generală Mioara Enache. Aceasta a mai precizat că Gala va fi completată de un spectacol realizat de maestrul dirijor Dan Eugen Drăgoi.  

CNVA şi Şcoala nr. 29, cele mai premiate

Cele mai multe diplome de excelenţă vor fi adjudecate de către elevii şi profesorii Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri", care au 21 de premii şi menţiuni. La distanţă destul de mare, dar cu un palmares demn de invidiat pentru un gimnaziu, Şcoala nr. 29 va urca de nouă ori pe podium. Pe locul al treilea se situează Liceul de Artă "Dimitrie Cuclin", cu opt distincţii, urmat la foarte mică distanţă de Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Andrei", cu şase distincţii şi de Colegiul Naţional "Costache Negri", cu cinci. Colegiul Naţional "Al. I. Cuza" şi Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna" vor fi chemate de câte patru ori la rampă. Câte trei diplome de excelenţă se vor acorda Colegiului Naţional "Spiru Haret" din Tecuci, Colegiului Tehnic "Paul Dimo"  şi Liceului Tehnologic "Elena Caragiani" din Tecuci. Colegiul Economic "Virgil Madgearu" şi Colegiul de Agricultură şi Economie din Tecuci se laudă cu câte două distincţii. La premiere au fost invitate şi Liceul Tehnologic din Corod, Liceul cu Program Sportiv, Colegiul de Alimentaţie şi Turism "D. Moţoc", Şcoala  Nr. 5, Şcoala nr.11, Şcoala nr. 12 şi Şcolile "D. Sturdza" şi "Gh. Petraşcu" din Tecuci, care au obţinut câte un premiu la olimpiadele naţionale. La festivitate vor veni şi cei 12 jucători de rugby tag de la Şcoala nr. 1 din Munteni care alcătuiesc echipa ce a câştigat şi anul acesta premiul I pe ţară la acest sport.

Vezi care sunt cei peste 170 de olimpici şi profesori vor fi premiaţi de ISJ la Gala Excelenţei în Educaţie - click aici

Comuna Șendreni este cunoscută drept o zona rezidențială foarte atractivă pentru gălățenii care doresc să scape de poluarea și zgomotul urban. Chiar dacă localitatea duce lipsă de utilități, administraţia publică locală nu mai are terenuri pentru a le acorda spre concesionare, drept pentru care acum gălățenii cumpără de la proprietari privaţi.

Primăria spune că a rămas în urmă cu crearea utilităților din lipsă de timp și pentru că, în câțiva ani, s-a schimbat configurația comunei. ”Din anul 2000 până acum, satul s-a dezvoltat aproape sută la sută. Şi atunci, tot dezvoltând, nu mai reuşeşti să vii din urmă cu utilităţile. S-au acordat terenuri, s-a dezvoltat prin cartiere noi o reţea stradală de aproximativ 25 de kilometri, prin care s-au făcut drumurile – pietruite, aşa cum sunt – pe banii publici, iar o parte prin fonduri atrase. Tot cartierul ăsta era un câmp. Era porumb, era floare, nu era nimic altceva”, a spus primarul, Paul Cristea (foto 8, galerie). Tot de la primar am aflat că 99 la sută din comună are apă, iar aproximativ 30 de case nu au electricitate pentru că ”legislaţia s-a modificat tot timpul şi am rămas în urmă”. Totuși, edilul ne-a asigurat că administrația lucrează la proiecte, licitații și studii de fezabilitate pentru canalizare și rețeaua de gaze.

Cu speranțe mari, oamenii așteaptă ziua în care vor începe lucrările pentru tronsonul Fundeni-Șendreni. ”În momentul de faţă ne aflăm la nivelul de organizare de şantier. Din spusele reprezentanţilor firmei câştigătoare a licitaţiei, urmează ca în maxim două săptămâni să înceapă lucrările”, ne-a asigurat Paul Cristea. În contractul de finanţare încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Galaţi şi Hidroconstrucţia București este prevăzut termenul de maxim 3 ani pentru tot tronsonul.

”Fonduri europene nu există”

Lipsa consumatorilor industriali este principalul impediment pentru construcția unei rețele de gaze, consideră primarul. După studii de fezabilitate învechite, un proiect eșuat, o firmă care ”n-a avut intenții curate” și procese de judecată, administrația locală a devenit incapabilă legal să atragă investitori. ”Atractivitatea unor comune pentru agenţii economici care vor să investească în distribuţii gaze ar fi consumatorii industriali. Pentru că ei consumă tot timpul anului şi de acolo s-ar putea recupera investiţiile. Fonduri europene pentru distribuţie gaze nu există, nu a fost identificată nici o linie de finanţare pentru a dezvolta o investiţie de distribuţie gaze. M-am gândit că vom putea accesa fonduri pentru soluţii alternative”, a mai zis alesul local. În lipsa unui buget local suficient și agenților economici care să investească în distribuția de gaz, locuitorii comunei Șendreni au găsit singuri soluții alternative. ”Majoritatea au sobe, dar o parte din ei şi-au montat şi centrale. Centralele termice pot fi pe lemn solid, peleţi sau brichete şi mai sunt care au centrale pe curent electric”, a explicat reprezentantul administrației locale.

Satul vechi și satul nou

Capacitatea financiară redusă a unor locuitori din Șendreni, dar și cerințele mari pe care le au alții, cauzează probleme și neînțelegeri la ridicarea deșeurilor din comună. ”Avem contract cu Ecosalul, care ne permite, contra unei sume, să depunem gunoiul la groapa Tirighina, platforma de gunoi menajer a oraşului Galaţi. Ca să depunem acolo, taxa este de aproximativ 50 de lei de persoană pe an. Doar să depună! Fără să colectăm, fără muncitori, maşină, fără toate aceste cheltuieli. Discrepanţa financiară dintre satul vechi şi satul nou este foarte mare şi noi nu putem percepe taxe pentru satul vechi şi taxe pentru satul nou. Trebuie să armonizăm”, spune primarul. Prin urmare, unii cetățeni consideră suma exagerată, pe când alții ar fi gata să dea mai mult, doar să le dispară deșeurile cât mai repede. ”O mare problemă avem cu deşeul verde. Oamenii din satul vechi îşi prăşesc, îşi curăţă, au grădini, îl folosesc, îl usucă, îl lasă ca şi îngrăşământ. Pe când ceilalţi, din cartierul nou, scot crengile, gazonul la poartă şi atunci nu pot să îl iau ca gunoi menajer”, a mai adăugat edilul. Indiferent de situația financiară, unii locuitori ai comunei mai ”uită” să achite taxa. Conform datelor oferite de primărie, gradul de colectare a taxelor pentru anul 2018 este de 60 la sută.

Opinia locuitorilor contează

Dialogul cu cetățenii este cea mai optimă soluție pentru problemele ce apar îl comunitate, consideră Paul Cristea. În ultima zi de vineri a lunii, primăria organizează întâlnire cu locuitorii comunei, la care se discută probleme de interes general. ”Ei pun întrebări, noi venim cu documentaţia necesară şi ulterior încercăm să facem bine pentru comunitate. Dumnealor ne spun problemele la aceste întâlniri şi la necesităţile cetăţenilor, căutăm soluţii şi împreună să le ducem la bun sfârşit”, susține Paul Cristea.

Zonă de agrement și târg săptămânal

Abundența gălățenilor care și-au construit case în Șendreni contribuie activ la bugetul local. În ultimii doi ani, excedentul bugetar a crescut de la 2.100.000 de lei (2016) la 3.200.000 de lei pentru anul acesta. Astfel, primăria a decis să investească în mai multe proiecte. ”Avem un proiect pentru zona de agrement. Există legea picnicului prin care administrațiile publice locale sunt obligate să facă un spațiu special amenajat pentru picnic. Putem primi 135 de mii de euro și atunci  se face și o promovare a pescuitului în zonă și totodată am putea să beneficiem de aplicarea acelei legi”, susține primarul. Potrivit acestuia, zona de agrement va implica spații de recreere cu specific pescăresc, grătare, foișoare și loc de joacă pentru copii.

O altă inițiativă este amenajarea unui spațiu comercial. ”Încercăm să facem o zonă unde producătorii să vină săptămânal să-și expună produsele și să le vândă. Acum suntem în procedură de executare a lucrării, se lucrează la această piață. Va fi un loc special amenajat cu grupuri sanitare, tarabe, chioșcuri, amplasat cu graden, luminat, tot ce este nevoie. În maxim 3 luni se termină lucrările”, ne-a asigurat primarul comunei.

Deocamdată, doar cinci kilometri de asfalt

Comuna Șendreni are doar cinci kilometri de asfalt. Ca să ajungi în cartierele mai tinere, în care gălățenii și-au construit vile, trebuie să treci provocarea drumurilor pietruite și pline de praf. Reprezentantul administrației locale justifică absența asfaltului prin desfășurarea lucrărilor de canalizare, spunând că lucrurile trebuie să se desfășoare ”într-o ordine firească”. ”Nu putem să ne axăm pe asfaltarea drumurilor atâta timp cât nu avem canalizarea pusă în pământ, deoarece firescul lucrurilor este să pui în pământ, după care asfaltezi. Drept pentru care s-a asfaltat în jur de vreo 5 km, acum 5-6 ani de zile, dar asta datorită faptului că au fost programe europene şi am fost obligaţi să asfaltăm aceste zone”, explică Paul Cristea.

În ceea ce privește atragerea investițiilor, primarul susține că localitatea nu poate obține bani pentru că nu se potrivește unui criteriu de eligibilitate precum numărul populației. Potrivit edilului, datele oficiale arată că Șendreniul numără 4.700 de locuitori, însă există alții 2.000-3.000 care au casă și locuiesc în Șendreni, dar în actele de identitate au domiciliul în Galați. ”Aş ruga cetăţenii care locuiesc şi nu au forme legale să îşi facă mutaţiile pe localitate, ca să putem creşte şi să avem punctaj mai mare pentru următoarele proiecte de finanţare care o să urmeze. Nu există obligativitatea, dar atât timp cât locuiesc aici, mi s-ar părea normal, pentru că dacă vine cu maşina, doreşte drumuri bune. Dacă plăteşte impozitul la Galaţi, dar vine cu maşina aici, o să trebuiască să facem drumurile noi, din impozitele care sunt”, recomandă edilul.

Șanțurile, curățate și reabilitate

În fața curților, șanțurile, incapabile să facă față fluxului mare de apă, cauzau probleme, în special în zonele în care s-au alocat terenuri noi. ”În urma ploilor foarte abundente, apa trecea prin curţile oamenilor și spăla tot. Am încercat să facem şanţuri din beton, pentru a nu mai fi inundate. Şi aici este o problemă, unii, din rea voinţă sau din neştiinţă, pun problema că de ce nu asfaltăm. Păi dacă asfaltăm fără a avea aceste şanţuri, în cazul în care ar veni aceste ploi torenţiale, ar lua şi asfaltul”, a spus Paul Cristea.

CITEȘTE ȘI: Maidanezii de la Șendreni, eutanasiați

{gallery}sendreniul-fara-utilitati-dar-foarte-cautat-reportaj{/gallery}

După luni lungi şi grele de chin şi terapie, departe de casă, Ana Tudor a trăit clipa cea mare joia trecută, pe 27 septembrie. Adolescenta din Galaţi, care a trăit până la aproape 18 ani cu o malformaţie chinuitoare a coloanei vertebrale, care îi periclita viaţa, a ajuns în sala de operaţie, de unde a ieşit, din punct de vedere medical, o tânără normală.

Sfârşitul de septembrie a însemnat pentru elevii clasei a XII-a, de la CNMK, o perioadă de reacomodare cu şcoala, intrarea în febra pregătirilor pentru Bac-ul care se apropie şi pentru analizarea opţiunilor pentru facultate. Ana Tudor, colega lor, pe care toţi şi-au dorit să o ajute să câştige lupta cu o boală nemiloasă, a trăit cea mai grea confruntare, punctul culminant al unui război dus vreme de aproape 18 ani. Pe 27 septembrie, adolescenta din Galaţi, ajunsă după mari sacrificii şi ani de chin la o clinică privată din Elveţia, singura care s-a încumetat să îi garanteze vindecarea, a intrat în sala de operaţie. Momentul ei, de care a depins o viaţă normală, cu un chip normal şi aspiraţii fireşti, a durat 15 ore. Grele şi pentru ea, şi pentru echipa de medici şi mai ales pentru părinţii care i-au fost alături la Zurich, în ultimele patru luni.

Pericol pentru viaţă

Şi diagnosticul, de scolioză cervico-dorso-lombară dextro-convexă malformativă cu diastematomielie, şi intervenţia chirurgicală de îndreptare a coloanei vertebrale, au fost considerate extrem de periculoase de medicii elveţieni şi germani care s-au implicat în asistenţa medicală şi operaţia Anei. Specialiştii nu au ascuns nicio clipă faptul că intervenţia este atât de riscantă, încât tânăra pacientă şi-ar putea pierde viaţa. 

"Ne-au spus că e extrem de periculos şi riscant. Putea muri, chiar s-au mirat cum a trăit atâţia ani cu această malformaţie. Operaţia a fost una grea, a implicat scoaterea unor vertebre, prelevarea unei grefe de os din şold pentru a i se consolida structura coloanei în zona gâtului", ne-a relatat Doina, mama Anei Tudor. 

După intervenţia chirurgicală, Ana a ajuns la Terapie Intensivă, unde a stat, timp de cinci zile, într-o comă indusă aproape permanent. Conectată la aparatele menite să îi susţină funcţiile vitale, fata, care în curând va deveni majoră, urma să fie ieri detubată. Mai pe scurt, să fie lăsată să trăiască pe puterile ei, să se trezească la noua viaţă. 

"Avem emoţii mari, e o chestiune de ore până îi vor scoate tuburile. Ne rugăm ca totul să fie bine, e tăiată pe tot spatele, de la ceafă până la baza coloanei. Abia aşteptăm să ne privească şi să ne vorbească!", ne-a transmis doamna Doina marţi, 2 octombrie.

Lungul drum al recăpătării sănătăţii

Ana Tudor a ajuns la clinica privată de la Zurich pe 26 iunie şi de atunci a fost supusă la numeroase teste şi tratamente. O primă intervenţie  a vizat montarea unui halou metalic în cap cu ajutorul căreia a făcut tracţiuni menite să îi întindă coloana vertebrală. După şedinţe chinuitoare, Ana a crescut mai mult de zece centimetri. Totul cu eforturi imense din partea părinţilor care au fost alături de ea tot timpul, în ciuda greutăţilor financiare. Luptei cu sistemul medical şi birocratic românesc, de la care au obţinut până la urmă decontarea sumei de 135.000 de franci, preţul operaţiei, i-a urmat lupta pentru supravieţuire în Elveţia. Cu ajutorul comunităţii de români de la Zurich, dar şi a a celor din ţară, care le-au donat sume de bani ca să aibă din ce trăi, oamenii au fost alături de copilul care lupta din răsputeri să fie normal. 

"În ultima perioadă ne-am descurcat datorită unui vecin de-al nostru, de la Galaţi, care este cântăreţ bisericesc la biserica Mavramol. Cu ajutorul părintelui de acolo, ne-au trimis 3.500 de lei, bani care ne-au fost de mare ajutor", adaugă mama Anei. 

O altă palmă a venit din partea statului român în momentul în care fetei i s-a transmis că nu i se va prelungi dreptul de a primi pensie de handicap decât dacă se va prezenta personal la comisia ce urma să se întrunească în septembrie, lucru imposibil, pentru că nu putea părăsi clinica, să vină la Galaţi, pentru o simplă formalitate. Astfel, Ana a rămas fără ajutor, iar doamna Doina, care îi este însoţitor, fără indemnizaţia care îi mai ajuta, cât de cât, să îşi ducă zilele. 

Dacă totul decurge bine, adolescenta va reveni în ţară spre sfârşitul lunii octombrie, cel târziu începutul lui noiembrie. Cazul Anei Tudor este, probabil, unul dintre cele mai costisitoare din cele pentru care s-a cerut ajutor public în Galaţi. Nicio fundaţie specializată în sprijinirea cazurilor umanitare nu a fost de acord să se implice în ajutorarea ei, pe considerentul că suma necesară este mult prea mare, cu banii necesari ei putând fi ajutaţi mulţi alţi bolnavi, cu probleme "mai ieftine".

Dacă ar fi să dăm crezare rezultatelor pe care poliţiştii rutieri le-au contabilizat vreme de trei luni, cât au intensificat controalele în domeniul transportului de persoane, Galaţiul este un mic "El-Dorado" al mersului cu caşcarabeta. Doar două nereguli au fost constatate în judeţ, în vreme ce, la nivel naţional, au fost aplicate peste o mie de sancţiuni.

Transportul de persoane cu autobuzele, dar mai frecvent cu celebrele maxi-taxi care fac curse interjudeţene a fost trecut prin ciur şi dârmon în cursul verii, în perioada 9 iunie - 9 septembrie poliţiştii rutieri concentrându-se pe supravegherea modului în care privaţii se ocupă de siguranţa maşinilor, a călătorilor şi a bunurilor acestora. Peste 9.600 de vehicule au fost verificate în toată ţara, peste 900 dintre acestea fiind microbuze şi autocare care asigurau transporturi de copii, îndeosebi în tabere sau excursii. O mică parte dintre aceste verificări s-au făcut şi pe raza judeţului Galaţi, unde numărul a fost, desigur, incomparabil mai mic, ca să nu mai punem la socoteală constatările ce duc la concluzia că, la noi, călătorii nu mai stau în picioare, şoferii au toate actele în regulă, nu consumă alcool, iar maşinile sunt în perfectă stare de funcţionare!

"În judeţul Galaţi, în perioada menţionată, au fost verificate 69 de vehicule destinate transportului de persoane, la care s-au adăugat 11 vehicule desinate transporturilor de copii. Au fost constatate două contravenţii, respectiv lipsa centurii de siguranţă, pentru care s-au aplicat sancţiuni", ne-a precizat comisarul-şef Gabriela Costin, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi.

Alcool, centuri şi călători în picioare

Cu totul altfel a stat realitatea consemnată în celelalte judeţe, unde s-au făcut verificări în trafic. În maşinile care transportau călători pe distanţe mai lungi sau mai scurte, poliţiştii au descoperit de nu mai puţin de 122 de ori situaţii în care capacitatea vehiculelor era cu mult depăşită de numărul de călători, înghesuiţi ca sardelele şi expuşi la riscuri enorme de accidentare. 13 şoferi au fost prinşi în stare de ebrietate, agenţii fiind nevoiţi să întrerupă pe loc cursele până la preluarea maşinilor de conducători auto aflaţi în deplinătatea facultăţilor fizice şi psihice pentru a şofa. Lipsa centurii de siguranţă a adus amenzi pentru 950 de şoferi, dar şi pentru 104 pasageri. Potrivit datelor centralizate de Poliţia Română, prin Direcţia Poliţiei Rutiere, şapte dintre vehiculele controlate nu aveau nici măcar poliţă RCA. 47 de şoferi au rămas fără permisele de conducere, iar 84 fără certificatele de înmatriculare.

Motivul pentru care vara lui 2018 a fost una fierbinte pentru transportatorii de persoane a fost unul cât se poate de real şi dureros: în primul semestru, în România au avut loc 48 de accidente rutiere grave, produse exclusiv din vina şoferilor acestor mijloace de transport. În urma acestor evenimente, şi-au pierdut viaţa 14 persoane, 44 au fost grav rănite, în timp ce 39 au scăpat cu leziuni uşoare.

Astăzi începe! 30 de trupe de teatru! 30 de spectacole, în 32 de seri. 1.300 de cazări oferite de Galaţi – trei sferturi artişti, ceilalţi tehnicieni, din România şi de peste Prut, la ediţia jubiliară, a XXX-a! Presă: prezente, inclusiv televiziuni din Bucureşti sau Iaşi. „E un eveniment unic în istoria teatrului românesc”, a declarat, la conferinţa de presă, de ieri, a Festivalului, directorul general al Teatrului Dramtic „Fani Tardini”, actorul Florin Toma.

Deşi mulţi nu au crezut că este posibil un festival, la Galaţi, cu 30 de zile de „comedie pe pâine”, publicul gălăţean a dovedit, cumpărând deja bilete, că există o cerere mare, a mai spus managerul.

Azi, la ora 18,00, după deschiderea oficială a Galei care ne face „Capitala comediei româneşti”, urmează primul spectacol al festivalului: „Monstrul nisipurilor”, de Csaba Szekely, în regia lui Andi Gheorghe, producţie recentă a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, gazda festivalului. De mâine şi până în ultima zi a festivalului, când, pe 4 noiembrie, ora de începere a serii de teatru va fi tot 18,00, celelalte spectacole vor începe la ora „clasică” pentru teatrul nostru: 19,00. Şi toate, exclusiv în Sala Mare. Pentru un festival cu adevărat uriaş. Un motiv în plus ca şi reprezentantul finanţatorului, primarul Ionuţ Pucheanu, să fie ieri prezent în Foaierul Teatrului, alături de managerul general al instituţiei de cultură, actorul Florin Toma, de directorul artistic al acesteia, regizorul brăilean Radu Nichifor – care a ţinut ieri să vorbească de apropierea artistică tot mai activă între teatrul gălăţean şi Teatrul „Maria Filotti” din Brăila -, alături de secretarul literar al Teatrului, Mona Sandu. Vom avea parte de „aproape toate tipurile de umor, inclusiv clovnerie muzicală, inclusiv musical”, a precizat regizorul Nichifor.

Am avut bucuria să aflăm ieri că, aşa cum este firesc, faptul că administraţia locală a investit constant în desfăşurarea festivalului dă acum roade, acesta a început să ajungă „pe plus”, depăşind prin încasări din preţul biletelor şi abonamente sumele investite. Am mai aflat şi despre munca, în spaţii publice, a unor tineri voluntari, care pun şi ei umărul la desfăşurarea acestei lungi ediţii. Şi despre sponsori care au contribuit cu echipament; unul dintre ei a ţinut chiar să rămână incognito! Un alt finanţator este UNITER.

Am mai aflat şi că teatrul nostru a achiziţionat, din fondurile Consiliului Local, echipament pentru eclerajul modern al scenei, în locul proiectoarelor care făceau atâta căldură: e ca şi cum ai compara un abac de odinioară cu un PC, a explicat, plastic, directorul general Toma. Totul a costat aproape un milion de lei, însă trupele care vor juca la noi n-au mai văzut decât pe vreo două scene din ţară aşa ceva! De asemenea, bugetul alocat de Consiliul Local festivalului este în jur de 650.000 lei, însă cât se va cheltui şi cât se va câştiga se va putea afla abia la final. Vânzarea on line a contribuit masiv la epuizarea biletelor: ieri, fuseseră deja vândute 80 la sută din bilete, iar la marile teatre din Capitală aproape că nu mai găseai un bilet. Directorul Nichifor ne-a atras atenţia, luând nume cu nume, şi asupra unor producţii extraordinare din restul ţării, căci Teatru nu înseamnă numai oraş mare! De la decorurile unei trupe, cărora îi trebuie 24 de ore pentru instalare, la un musical cu o distribuţie foarte numeroasă sau commedia de´ll arte, vom putea vedea spectacole foarte diferite.

Vor fi prezente şi cele două teatre naţionale din Chişinău. Dintre teatrele cele mari, numai cel din  Sibiu, implicat în evenimente artistice proprii, nu a putut fi prezent. Vor veni şi trupe nou înfiinţate. Ofertele de repertoriu sunt foarte-foarte variate. Vom întâlni nume de mari regizori, de actori îndrăgiţi – George Mihăiţă de pildă, îşi va lansa aici şi cartea, un volum de teatru lansând şi actorul Vlad Vasuliu. Vor fi şi conferinţe susţinute de actori, ateliere de arta actorului. Unul dintre cei mai venerabili actori ai României, Gheorghe V. Gheorghe, va fi omagiat pe 7 octombrie, la 11,00.

Managerul Teatrului a făcut „lobby-ul necesar”, a mai spus primarul, încercând să explice dimensiunile festivalului. Şi, deja,

„este sold aut pe casa de bilete de ceva vreme”, a adăugat edilul.

Această ediţie nu va fi în concurs, iar participanţii vor primi frumoase trofee din bronz.

(Imagine de la conferinţa de presă de miercuri, 3 octombrie 2018. O expoziţie de fotografii cu marea actriţă Gina Patriche, care a jucat pe scena teatrului nostru, este găzduită de foaierul teatrului.)

Companiile gălăţene care în ultimul an au obţinut cele mai bune rezultate în afaceri au fost premiate ieri, 3 octombrie, în cadrul ediţiei locale a Topului Naţional al Firmelor Private din România, desfăşurată la Teatrul Dramatic "Fani Tardini". La eveniment au fost prezenţi atât reprezentanţi ai mediului de afaceri, cât şi ai autorităţilor publice locale şi judeţene, ai unor instituţii financiar-bancare, ai mediului academic, calitatea de amfitrion revenindu-i Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - Patronatul IMM-urilor Galaţi. De altfel, la festivitate au fost prezenţi inclusiv preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu, şi secretarul general al asociaţiei patronale, Liviu Rogojinaru.

La categoria marilor întreprinderi, pe prima poziţie s-a clasat Mairon SA, companie specializată în prelucrarea produselor metalurgice, aceasta reconfirmându-şi forţa economică în ascensiune. Compania a înregistrat anul trecut, la un număr mediu de 379 de salariaţi, o cifră de afaceri de 1,01 miliarde de lei şi un profit brut de 60,31 milioane de lei. Pe locul următor s-a clasat Phoenix Slag Services SRL, specializată în exploatarea haldei de zgură a combinatului siderurgic. Cu un număr mediu de 277 salariaţi, firma atins o cifră de afaceri de 107,33 milioane de lei şi un profit brut de 31,34 milioane de lei. Pe a treia poziţie pe podiumul marilor întreprinderi s-a clasat Arcada Company SA, care s-a făcut remarcată prin lucrări de infrastructură complexe, precum cele din domeniul feroviar. Cu un număr mediu de 584 de salariaţi, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 184,94 milioane de lei şi un profit brut de 21,72 milioane de lei. În zona superioară a clasamentului "greilor", ca profit raportat, s-au mai clasat SN Damen Galaţi (profit brut de 21,38 milioane de lei), Arabesque SRL (21,38 milioane de lei), Apă Canal SA (11,29 milioane de lei), Staer Internaţional SA (8,07 milioane de lei), Alewijnse Marine Galaţi (6,83 milioane de lei), Myosotis SRL (5,24 milioane de lei) şi Criomec SA (4,81 milioane de lei).

Mici şi mijlocii, profit mare

În clasamentul firmelor mijlocii, pe primul loc s-a clasat o firmă din IT, respectiv Wind River Systems SRL (profit brut - 46,09 milioane de lei), urmată de Belor România SA, specializată în importul și distribuția de îngrășăminte și exportul de cereale (profit brut - 12,96 milioane de lei) şi Neidan SRL, având ca domeniu principal de activitate jocurile de noroc şi pariurile, dar care şi-a diversificat afacerile şi în zona comercială, obţinând anul trecut un profit brut de 9,91 milioane de lei.

Chiar dacă au intrat în categoria întreprinderilor mici, sunt firme gălăţene care au obţinut rezultate demne de invidiat chiar şi de către întreprinderile mari. Primii trei în clasament au fost Next Energy Parteners SRL (profit brut - 7,72 milioane de lei), Myosotis Farm SRL (6,2 milioane de lei) şi Dicor Land SRL (5,58 milioane de lei).

La microîntreprinderi, primele locuri au revenit A.G.V. Impex SRL (profit brut - 2,02 milioane de lei), Ceteraşcom SRL (1,78 milioane de lei) şi Lorac Impex SRL (1,6 milioane de lei).

Premiu Special pentru "Viaţa liberă"

Ca în fiecare an, Topul firmelor a avut şi o secţiune de Premii speciale, pentru rezultate sau contribuţii deosebite într-un anumit domeniu. Unul dintre aceste premii, "Pentru profesionalism şi susţinerea mediului de afaceri", a revenit Departamentului Economie-Administraţie al ziarului "Viaţa liberă". Iată care au fost şi celelalte Premii speciale: "Crearea unui mare număr de locuri de muncă" - River Eye Fashion SRL; "Dinamica deosebită a dezvoltării" - Criomec SA; "Tineri întreprinzători cu rezultate deosebite" - Marius Geru - Thecon SRL; "Femei manager cu rezultate deosebite" - Cristina Petcu - Poliprod Serv SRL; "Promovarea activităţilor de cercetare şi inovare" - Ship Design Group SRL; "Calitatea produselor şi serviciilor destinate mediului de afaceri" - Filiala CECCAR Galaţi; "Pentru activităţi de export" - DMT Marine Equipment SA; "Implicarea în realizarea unui volum mare de investiţii" - Arabesque SRL; "Rezultate deosebite în domeniul agroalimentar" - Saltempo SRL, Transion Agro SRL; "Susţinerea Patronatului IMM-urilor" - Universitatea "Danubius"; "Excelenţă în parteneriat" - BRD Groupe Societe Generale SA, Groupama Asigurări SA.

Ediţia naţională a Topului Firmelor se va organiza pe 2 noiembrie, la Marriott Bucureşti, şi nu ne rămâne decât să sperăm că printre premianţi se vor număra cât mai multe firme gălăţene.

Criteriile de realizare a Topului Firmelor

Criteriile care au stat la baza Topului firmelor gălăţene au fost profitul brut, cifra de afaceri şi activele deţinute, potrivit raportărilor financiare pe anul 2017, o condiţie fiind şi ca eventualele datorii la bugetele publice să nu depăşească 10 la sută.

"Cred e foarte important pentru comunitate să-şi cunoască performerii din domeniul economic, pentru că, în ultimă instanţă, ei sunt cei care generează locuri de muncă, aduc profit şi plusvaloare societăţii în care activează, inclusiv prin susţinerea bugetelor publice. Acest top este menit să-i onoreze pe cei care au obţinut cele mai bune rezultate şi, de ce nu, să-i ambiţioneze şi pe alţii să obţină rezultate cel puţin la fel de bune", a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.

Ca în fiecare an, Topul a avut mai multe secţiuni, pe grupe de mărime a întreprinderilor (microîntreprinderi, mici, mijlocii şi mari), aşa cum sunt ele definite în Legea IMM-urilor nr. 346/2004.

Partenerii CNIPMMR în realizarea topului sunt Ministerul Finanţelor şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Lansare "Carta Albă a IMM-urilor" din sud-est

În cadrul acţiunilor dedicate ediţiei gălăţene a Topului Naţional al Firmelor Private din România, a fost lansată "Carta Albă a IMM-urilor” pentru Regiunea Sud-Est, din care, alături de Galaţi, fac parte judeţele Brăila, Tulcea, Vrancea, Buzău şi Constanţa. Lucrarea, realizată de CNIPMMR, surprinde mediul de afaceri în dinamica sa şi abordează principalele aspecte ce ţin de activitatea IMM-urilor, fiind un veritabil "barometru" al economiei.

A început numărătoarea inversă pentru transformarea a 20 de puncte termice în microcentrale de cartier, care vor furniza căldură, nu şi apă caldă, pentru aproximativ 6.000 de apartamente. Lucrările vor fi executate de asocierea Romterm SA - Calorgal SA, iar termenul de realizare este de 60 de zile.

Primăria municipiului Galaţi a anunţat ieri că licitaţia organizată pentru montarea de instalaţii de producere a energiei termice în 20 de puncte termice sau staţii centrale de căldură a fost câştigată de asocierea Romterm SA - Calorgal SA. Valoarea totală a contractului se ridică la 2.639.848 de lei cu TVA. Finanţarea va fi asigurată din creditul contractat de Primărie de la CEC Bank, după cum au decis aleşii locali.

"Conform caietului de sarcini, cazanele ce urmează a fi instalate în cele 20 de puncte termice şi staţii de căldură vor funcţiona pe bază de gaze naturale. Cazanele vor fi echipate cu arzătoare în minimum două trepte de reglaj şi vor permite reglarea puterii în funcţie de necesarul efectiv de căldură al consumatorilor racordaţi", a comunicat Primăria.

"O gură de oxigen"

Directorul general al Calorgal, Marian Alexandru, ne-a dat asigurări că echipamentele de producere a energiei termice vor fi montate în termenul celor 60 de zile prevăzute în contract şi că, dacă se va putea şi mai repede, oamenii săi o vor face. "Sigur facem faţă, de aceea ne-am şi asociat cu o firmă din Bucureşti, puternică şi cunoscută în domeniu, cu care avem de gând să continuăm colaborarea şi să participăm împreună şi la alte licitaţii de asemenea anvergură, de instalare şi montare a echipamentelor termice, nu numai în Galaţi, ci şi în ţară", ne-a spus Marian Alexandru. El a afirmat, după semnarea acestui contract, că "este foarte bine pentru Calorgal, este o gură de oxigen" în ceea ce priveşte veniturile obţinute de societate în afara celor din vânzarea de energie termică sau din lucrări de reparaţii şi mentenanţă la instalaţii de transport al fluidelor de pe platforma combinatului ArcelorMittal Galaţi.

Ce blocuri vor fi alimentate

VEZI lista blocurilor care, conform Primăriei, în această iarnă, vor beneficia de căldura furnizată de microcentralele de cartier - click aici. Gălăţenii ale căror apartamente care nu se regăsesc în această listă pot solicita în continuare ajutorul financiar de 3.000 de lei pentru achiziţia unui sistem alternativ de încălzire şi apă caldă.

Ai maşină? Înseamnă că, măcar o dată, ai înjurat că nu ai loc de parcare. Şi ai să mai faci lucrul acesta, pentru că numărul locurilor de parcare din oraş este, evident, mult mai mic decât cel al maşinilor. Dar, nu despre lipsa locurilor de parcare vom discuta astăzi, ci despre locurile de parcare cu plată. Ei, recunoaştem, şi aici sunt motive de înjurături, mai ales că, uneori, fie nu merge parcometrul să îţi cumperi tichet de parcare, fie ţi-ai găsit maşina blocată, deşi ai trimis SMS pentru a plăti parcarea. Am aflat însă că există soluţii astfel încât să nu mai fi nevoit să plăteşti tichetul de fiecare dată când îţi laşi maşina pentru câteva ore într-o parcare aflată în administrarea societăţii Gospodărire Urbană sau atunci când mergi la muncă şi singurul loc unde îţi poţi lăsa maşina este o parcare cu plată.

Prin Hotărârea Consiliului Local (HCL) 439 din 30 august 2018, a fost modificată o hotărâre mai veche privind tarifele pentru activităţi specifice desfăşurare de către societatea Gospodărire Urbană SRL. Astfel, la capitolul parcări, hotărârea prevede clar că tariful pentru o oră de parcare este de 1,5 lei, dacă tichetul este luat de la parcometru, şi de 0,42 de euro, dacă plata se face prin SMS. Aceste lucruri sunt cunoscute de toţi şoferii din Galaţi. Noutăţile însă abia acum vin şi sunt legate de mai multe tipuri de abonamente pe care le puteţi achiziţiona pentru a vă lăsa, fără griji, maşina într-o parcare cu plată.

Abonamente pentru persoane fizice şi juridice

Conform HCL nr. 439, gălăţenii îşi pot achiziţiona permise de parcare contra sumei de 93,65 de lei pe lună, permis care îi scuteşte de băgat bani în parcometre sau de trimis SMS-uri în orice parcare cu plată din oraş. Permisul devine mai ieftin dacă îl achiziţionezi pe semestru, cu suma de 532,33 de lei, sau anual, cu tariful de 1.010,43 de lei. Aceste tichete nu asigură un loc de parcare, ci te scutesc să cauţi bani mărunţi prin buzunare pentru a plăti la parcometru. Mai mult, nu mai trebuie să stai cu ochii pe ceas că ai depăşit ora plătită şi să rişti astfel să îşi găseşti maşina blocată. Aici mai există o noutate, care ne-a fost explicată de directorul SC Gospodărire Urbană Galaţi, Bogdan Ardean. "Ne-am gândit şi la cei care trebuie să îşi lase maşinile în parcările cu plată pentru a merge la serviciu. Pentru ca aceştia să nu mai plătească parcarea la oră, am stabilit un tarif pentru un permis de parcare pe locaţie. Pe scurt, cei care până acum plăteau cu ora parcarea îşi pot face un abonament lunar, în valoare de 35 de lei, şi astfel îşi pot lăsa maşina în parcarea stabilită", ne-a explicat Bogdan Ardean.

Atenţie, însă, cei 35 de lei lunar nu vă asigură un loc de parcare în timpul programului de lucru, ci vă scapă doar de plata cu ora.

Astfel de abonamente se pot face şi pentru persoanele juridice, numai că în aceste cazuri tarifele sunt mai mari. Operatorii economici care îşi doresc un astfel de abonament trebuie să ştie că, înainte să-l plătească, trebuie să facă dovada că au sediul în zona unei parcări cu plată. După ce se clarifică sediul firmei, agentul economic plăteşte 137,40 de lei pe lună pentru un astfel de abonament. Şi aici scad preţurile dacă abonamentul este încheiat pe o perioadă mai mare de timp, respectiv 778,40 de lei pentru un semestru şi 1.478,67 de lei pentru un an.

Pe baza acestor tichete sau abonamente, persoanele fizice sau juridice nu au voie să blocheze locul de parcare. Acest privilegiu există, însă doar pentru persoanele juridice care încheie un contract cu SC Gospodărire Urbană SRL Galaţi, pentru o locaţie fixă. Un astfel de contract scoate din bugetul firmei 203,56 de lei pe lună, dar locul de parcare stă la dispoziţia contractorului la orice oră din zi şi din noapte. Cu siguranţă aţi văzut astfel de locuri de parcare în tot oraşul, cu precădere în faţa farmaciilor, a băncilor sau a hotelurilor. Toate aceste locuri au şi plăcuţe pe care se menţionează că sunt rezervate pentru clienţi sau pentru angajaţii firmei respective.

Mulţi ştiu, puţini cunosc

În prezent, sunt aproximativ 1.500 de locuri de parcare cu plată în tot oraşul, iar pentru plata lor există 30 de parcometre. Conform conducerii SC Gospodărire Urbană, 91 de gălăţeni, persoane fizice, dar şi 28 de persoane juridice şi-au procurat abonamente pe baza cărora nu mai plătesc locuri de parcare. La acestea se adaugă şi 21 de contracte pentru locuri fixe de parcare.

Aşadar, dacă vreţi să scăpaţi de stresul parcării, acum ştiţi cum şi cât vă costă. Tot ce mai trebuie să faceţi este să mergeţi la Gospodărire Urbană şi să vă achiziţionaţi varianta care vă este pe plac. Asta nu va rezolva însă problema parcării din faţa blocului, unde nu sunt parcări cu plată, sau cea de la locul de muncă, dacă şeful nu vrea să vă rezerve un loc.

Cât costă deblocarea maşinii

Aţi uitat să plătiţi parcarea sau v-aţi lungit la vorbă cu prietenii şi a trecut demult ora la care trebuie să vă achiziţionaţi un alt tichet de parcare? Peste toate mai sunteţi şi ghinionist? Atunci trebuie să ştiţi că deblocarea autovehiculului costă 200 de lei, dacă solicitarea este făcute de luni până sâmbătă, între orele 8,00 şi 22,00. Dacă însă aţi constatat că maşina v-a fost blocată şi nu vă încadraţi în programul de mai sus, atunci veţi scoate din buzunar 300 de lei.

{gallery}abonamente-lunare-pentru-parcarile-cu-plata-galati{/gallery}

Bogdan Ardean, directorul SC Gospodărire Urbană SRL, a susţinut, joi, o declaraţie de presă cu privire la situaţia iazului din Parcul "Viva", unde, miercuri seara, peştii exotici se zbăteau în mâl. Potrivit managerului, pentru prima dată în cei cinci ani care au trecut de la inaugurare, lacul beneficiază de ample operaţiuni de curăţare şi dragare, necesare pentru instalarea unor echipamente performante de întreţinere. În tot acest timp, susţine Ardean, peştii se află în siguranţă, bine îngrijiţi şi trataţi, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii. Mai mult, pentru că iazul este suprapopulat, Bogdan Ardean a anunţat că le donează crapi japonezi pasionaţilor de acvaristică.

Potrivit directorului Bogdan Ardean, iazul va fi dotat, graţie achiziţiei făcute de Primăria Galaţi, cu echipamente de filtrare şi pompare, sterilizare cu lămpi UV-C şi un aspirator de nămol, sistem special pentru menţinerea unui mediu propice peştilor din iaz. Numai că, înainte de instalarea acestor echipamente, era necesară igienizarea lacului, care nu s-a mai făcut de cinci ani.
Lucrările au început luni, cu drenajul lacului, al cărui nivel a fost adus la cota de iarnă, iar de marţi a început operaţiunea de scoatere a peştelui, care a continuat joi, aşa cum puteţi vedea în imagini.
În opinia managerului, crapii japonezi aveau, miercuri seară, suficientă apă şi condiţii decente pentru a trăi: "Noi am făcut toate eforturile posibile ca să mutăm toţi peştii din Lacul Viva şi, la ora actuală, cred că am reuşit să-i scoatem pe toţi. Toţi peştii aceştia se ascund în mâl, se bagă pe sub pietre şi este foarte greu să-i scoatem pe toţi cu plasele puse la dispoziţie de colegii noştri de la Institutul Piscicol. Au fost scoşi din lac peste 5.000 de peşti, care sunt în siguranţă, la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, unde sunt deparazitaţi şi trataţi. Sunt şi peşti care au murit, nu pot să neg! Dar cei care au murit nu sunt nici măcar de ordinul zecilor, deci rata de mortalitate nu este absolut deloc îngrijorătoare", a explicat Ardean.

Ce aruncă gălăţenii în lac

Potrivit managerului, mulţi dintre peşti sunt bolnavi din cauză că gălăţenii aruncă în apa iazului nu doar mizerii, ci şi animale: "În acel lac, în afară de aceşti peşti koi, am găsit foarte mult crap indigen, caras, peşti comuni! Am găsit inclusiv un somotel de vreo trei kilograme! Doamna care se ocupă de parc scoate undeva între 20 şi 30 de broaşte ţestoase pe săptămână din lac, iar aceste broaşte mănâncă peşti!".
Managerul a mulţumit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care a sprijinit acţiunea cu hidranţi, şi SC Apă Canal, care a adus echipamente speciale pentru scos mâlul: "Este enorm de greu să speli taluzul cu furtunul de pompieri! Am înfundat vreo două pompe cu mâl! De cinci ani nu s-a făcut nimic acolo şi acum când vrem să facem un lucru bun, toată lumea este indignată. Până acum eram doar criminal de copaci, acum sunt şi criminal de peşti! Nimeni nu doreşte răul acelor peşti!", a subliniat Ardean.

Invitaţie

Directorul estimează că săptămâna viitoare operaţiunea se va încheia şi că, graţie noului sistem de filtrare, apa lacului va fi curată, iar peştii vor avea un mediu propice să se dezvolte. Marea problemă este că sunt deja prea mulţi! Peste 6.000 de peşti, în condiţiile în care, la capacitatea lui, lacul ar trebui să aibă între 500 şi 1.000 de peşti. Tocmai de aceea, în timpul operaţiunilor de mutare a peştilor, directorul susţine că a oferit crapi japonezi celor care i-au cerut: "Sunt enorm de mulţi peşti. Îi anunţ pe cei interesaţi că vrem să le donăm peşte din acel lac", a spus Bogdan Ardean, lansând invitaţia inclusiv pentru şcoli.

{gallery}parcviva4oct2018{/gallery}

Foto: Iulia Kelt

Miroase greu, a peşte mort, în Parcul Viva din Galaţi. Duhoarea vine din iazul cu crapi japonezi, care, dintr-o permanentă atracţie a parcului, a devenit o privelişte şocantă. Apa a scăzut la jumătate, iar peştii se zbat în mâl, încercând să supravieţuiască. Mulţi dintre ei şi-au pierdut culoarea roşie, specifică, şi au devenit albi. Tot alb era şi peştele care plutea cu burta în sus, aşa cum puteţi vedea într-una dintre fotografii.

Gălăţenii de toate vârstele privesc curioşi imaginea dezolantă şi nu înţeleg ce s-a întâmplat.

{youtube}d7AoBOnThGs{/youtube}

Paradoxal, totul se întâmplă în condiţiile în care, aşa cum aţi putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, în luna august a acestui an, Primăria municipiului Galaţi a semnat cu firma Merco Instal Construct SRL un contract pentru achiziţionarea şi montarea unor echipamente de întreţinere a iazului cu o suprafaţă de 612 mp şi un volum de aproximativ 600 mc. Era vorba despre echipamente de filtrare şi pompare, sterilizare cu lămpi UV-C şi un aspirator de nămol. Conform Primăriei, sistemul care trebuia montat era special pentru menţinerea unui mediu propice peştilor din iaz. Valoarea contractului era de 96.390 de lei cu TVA, iar firma avea la dispoziţie 60 de zile pentru realizarea lucrărilor.

Iată că acum, în loc de condiţii de viaţă mai bune, crapii nu mai au nici apă! Reamintim că Parcul Viva a fost inaugurat în noiembrie 2013, când iazul a fost populat cu peștii donați de unul dintre oamenii de afaceri ai Galațiului.

Vom reveni cu un punct de vedere din partea autorităţilor, atunci când vom primi o explicație pentru ce s-a petrecut.

Foto şi video: Anca Melinte

{gallery}pesti-fara-apa-parc-viva-galati{/gallery}