Un stil arhitectural urban contemporan şi expoziţii de artă şi design în Pasajul Dunărea - asta îşi doreşte Primăria municipiului Galaţi pentru zona centrală a oraşului, cuprinsă între Complexul Comercial Potcoava de Aur - strada Domnească - Hotel Galaţi - strada Navelor. Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi principalii indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de consilierii locali.

Carosabil şi trotuare degradate, pe care apa ploilor bălteşte, inexistenţa rampelor pentru persoanele cu handicap, spaţii publice nefuncţionale din punct de vedere urbanistic şi inestetice comparativ cu exigenţele unor piaţete publice. Acestea sunt câteva dintre cusururile găsite de autorităţi în zona cuprinsă între strada Navelor, limita blocurilor P, şi Potcoava de Aur. „Spaţiile verzi sunt deteriorate, mobilierul urban nu mai corespunde cerinţelor arhitecturale, în zona parcului Spicu şi a parcului aferent blocului L unele corpuri de iluminat sunt nefuncţionale, iar cele existente sunt de tip clasic, cu consumuri mari de energie”, se arată în documentaţia proiectului de hotărâre.

Tocmai de aceea, aleşii au decis că e nevoie de: fluidizare pietonală, spaţialitate, originalitate, socializare şi de expoziţii de artă şi design care, împreună, să creeze o identitate a spaţiilor urbane ale municipiului Galaţi.

Pasajul Dunărea, spaţiu de artă

Proiectul adoptat prevede, în primul rând, reparaţia Pasajului Dunărea: înlocuirea finisajelor cu materiale noi - granit la pardoseli şi trepte, marmură la pereţi, vitrine montate în tâmplărie din aluminiu - refacerea instalaţiei electrice, a reţelelor hidroedilitare pentru colectarea apelor pluviale, refacerea rigolelor. Ba mai mult, se doreşte o expoziţie de artă şi design în pasajul Dunărea!

Conform proiectului, la Potcoava de Aur sunt prevăzute modernizarea trotuarelor, amenajarea pistei pentru biciclişti, reparaţia zidului de sprijin, refacerea treptelor, reabilitarea spaţiului verde şi montarea de jardiniere.

Zona Spicu va beneficia de amenajarea de locuri de joacă pentru copii, refacerea aleilor, amenajare peisagistică, iar parcul va deveni loc de „recreere şi contemplare”.

Unitate în diversitate

Autorităţile vor un „design cu limbaj comun pentru toate elementele de mobilier urban, stâlpi de iluminat pietonal şi de decor, garduri, elemente de construcţii şi în texturile pentru pavimente şi ziduri”. De pildă pentru trotuarele şi aleile pietonale se vor folosi mai multe tipuri culori şi pavaje sau dale pietonale din granit.

Fântânile arteziene vor fi reabilitate, la fel şi spaţiile verzi şi parcurile adiacente care, pe lângă plantarea de noi arbori şi arbuşti, vor căpăta sisteme automate de irigaţii.

Vor fi reabilitate utilităţile dar şi instalaţiile de iluminat pietonal şi ambiental, iar cablurile electrice şi de comunicaţii vor fi coborâte în canalizaţie subterană.

Valoarea întregii investiţii este estimată la 14.498.485 de lei, iar durata de realizare la 12 luni.

E greu de spus când se vor materializa toate aceste planuri, cert este că finanţarea proiectului figurează pe lista investiţiilor care vor fi realizate din creditul de 100.000.000 de lei pe care Primăria vrea să-l contracteze.

Primii 400 de gălăţeni care şi-au completat dosarele şi aşteaptă nerăbdători plata ajutorului de 3.000 de lei pentru achiziţia unei centrale termice ar putea intra, în sfârşit, în posesia banilor, săptămâna viitoare.

Pe 9 iunie, când aleşii locali au revocat hotărârea privind sistarea furnizării căldurii şi apei calde în sistem centralizat şi au votat din nou regulamentul privind acordarea ajutorului financiar de 3.000 de lei pentru achiziţia unui sistem de încălzire şi apă caldă, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, declara că Primăria va începe să vireze banii în aproximativ două săptămân. Termenul tocmai a trecut tocmai şi am fost curioşi să aflăm când încep totuşi plăţile.
"Cred că, cel mai devreme, săptămâna viitoare - luni, marţi, miercuri - vom începe primele plăţi efective către cetăţenii care au depus dosarele pentru a beneficia de ajutorul financiar de 3.000 de lei”, a anunţat, ieri, primarul Ionuţ Pucheanu.
Potrivit acestuia, primele plăţi se vor face către cele aproximativ 400 de dosare complete, din cele 3.600 depuse.
Motivul pentru care banii nu s-au virat până acum ţine de legalitatea hotărârilor votate de Consiliul Local. Autorităţile au vrut să fie sigure că nu se va repeta situaţia precedentă, când prefectul a atacat în contencios decizia privind sistarea termoficării şi toate operaţiunile au fost blocate: "Trebuie să recunosc că am avut perioada aceasta de consultări cu Instituţia Prefectului tocmai pentru a nu mai greşi. Înţelegem că nu există nicio problemă. Astăzi a fost ultima discuţie pe care am avut-o cu dl prefect. Ni s-a dat un ok verbal", a precizat Pucheanu.

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a încheiat anul 2016 cu o pierdere de 271 milioane de lei (adică aproximativ 60 milioane de euro - n.r.), potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice. Acest rezultat a fost obţinut în condiţiile în care Combinatul a avut anul trecut venituri ce au totalizat 3,48 miliarde de lei, însă cheltuielile raportate au fost de aproximativ 3,75 miliarde de lei.

Cu aceste rezultate financiare, ArcelorMittal Galaţi marchează al optulea an consecutiv în care a înregistrat pierderi. Practic, de la izbucnirea crizei economice, în 2008, combinatul gălăţean a ieşit doar "pe minus".
Dacă este să privim partea… pozitivă a rezultatului fiscal negativ obţinut de ArcelorMittal Galaţi, atunci aceasta ar fi că pierderile raportate în 2016 au fost, totuşi, mai mici decât în anii precedenţi. Faţă de 2015, diferenţa este de "doar" vreo 26 milioane de lei, dar diferenţele faţă de 2014 sunt de peste 211 milioane de lei, iar faţă de 2013 pierderile au fost mai mici cu 470 milioane de lei! Pe de altă parte, mai este mult până la a reveni la indicatorii din 2008, când la o cifră de afaceri de 7,17 miliarde de lei se obţinea un profit net de aproape 605 milioane de lei.
În 2016, nivelul producţiei a fost aproximativ la fel ca în anul precedent, respectiv 2 milioane de tone de oţel, însă în primul trimestru, în special, s-au făcut simţite efectele care s-au "rostogolit" încă de la sfârşitul lui 2015 în materie de oţel chinezesc vândut la preţ de dumping pe piaţa europeană. Atunci s-a ajuns chiar la o reducere a programului de lucru, pentru a se evita şomajul tehnic. Între timp, situaţia s-a mai îmbunătăţit, după ce Comisia Europeană a iniţiat o serie de măsuri anti-dumping, menite să protejeze unităţile siderurgice din spaţiul comunitar.

Investiţiile se regăsesc în cheltuieli

Un element care influenţează rezultatul fiscal este dat de programele de investiţii, ele regăsindu-se din punct de vedere contabil la capitolul cheltuieli. Iar ArcelorMittal Galaţi şi-a menţinut programele de retehnologizare, vitale, de altfel, pentru menţinerea competitivităţii pe piaţă, fiind însă necesar şi sprijin la nivel de grup.
"Până în prezent, suma totală a investiţiilor realizate în Galaţi este de aproape 400 milioane de euro, începând cu anul 2009 (…) Atâta timp cât reuşim să generăm suficiente resurse, vom continua să investim - în medie - 35 de milioane de euro pe an. Proiectele se referă la toate segmentele de producţie, dar se concentrează în special asupra Oţelăriei. Vrem să "copiem" succesul Furnalului nr. 5. Veţi vedea schimbări importante la Oţelărie, în următoarele luni şi ani. În laminoare, investiţiile vor îmbunătăţi calitatea produselor şi securitatea muncii, consumul de energie şi impactul asupra mediului", declara recent, pentru „Viaţa liberă”, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.
Desigur, rentabilitatea investiţiilor trebuie să se regăsească în rezultatele financiare. Un prag important a fost atins, în ultimii doi ani, în revenirea "pe plus" în ceea ce priveşte profitul operaţional - EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare - n.r.). La modul practic, asta înseamnă că ArcelorMittal Galaţi a reuşit să-şi susţină costurile de producţie şi nu a mai mers în pierdere din acest punct de vedere.

Mai puţini salariaţi

Ca număr de angajaţi la ArcelorMittal Galaţi, în 2016 s-a menţinut un trend negativ. Cei care au părăsit Combinatul, mai ales prin intermediul programului de pre-pensionare, au fost mai mulţi decât noii veniţi. Mai exact, în 2016, numărul mediul de salariaţi a fost de 6.006 persoane, faţă de 6.379 în 2015 şi 6.752 în 2014. În 2010, Combinatul avea mai bine de 9.200 de salariaţi. Pe de altă parte, în 2016, ArcelorMittal Galaţi a relansat „Şcoala de ucenici”, menită să aducă tineri în companie, însă, per total, numărul de salariaţi va fi în continuare descendent.
O problemă spinoasă va rămâne partea de salarizare, conducerea Combinatului declarându-se îngrijorată de creşterea „administrativă” a salariilor operată în ultimele luni de Guvern. Directorul general Bruno Ribo avertiza că tipul acesta de măsuri, atâta timp cât nu sunt legate de îmbunătăţirea productivităţii, nu sunt compatibile cu adevăratele posibilităţi economice ale majorităţii industriilor şi ameninţă indirect sectorul privat.        

UPDATE - Primăria municipiului Galaţi a anunţat că s-a încheiat licitaţia publică pentru organizarea evenimentului "Zilele Dunării 2017". Câştigătoare este SC Dunărea SA, iar valoarea contractului încheiat este de 291.000 lei fără TVA. Săptămâna viitoare, între 29 iunie şi 2 iulie, gălăţenii vor avea parte de minicroaziere pe Dunăre, atmosferă retro, o paradă pe strada Domnească, muzică şi competiţii de tenis, ciclism şi cros.

Dorinţa arzătoare a multora dintre gălăţeni de a se bucura de plimbări cu vaporaşul pe Dunăre s-ar putea împlini, pentru unii dintre ei, de Zilele Dunării 2017. Primăria Galaţi îşi doreşte - în cadrul evenimentelor dedicate sărbătorii fluviului - organizarea unor minicroaziere pe Dunăre, pentru un număr de 500 de persoane, grupul ţintă fiind „reprezentanţii societăţii civile”.

Primăria municipiului Galaţi anunţă pe portalul propriu că, până pe 20 iunie, aşteaptă oferte pentru servicii de organizare a evenimentului „Zilele Dunării 2017”. Valoarea estimată a contractului este de 300.000 de lei fără TVA, criteriul de atribuire fiind preţul cel mai scăzut. După cum precizează în caietul de sarcini al achiziţiei publice, Primăria îşi doreşte să transforme „Zilele Dunării 2017”, organizate în perioada 29 iunie – 2 iulie, „într-un mega-eveniment de bună calitate şi bun-gust, cu impact puternic naţional pentru promovarea produsului cultural şi istoric oferit de Galaţi turiştilor”, numărul total de vizitatori fiind estimat la 15.000-20.000.

Spectacol pe mal şi pe fluviu

Minicroazierele pe Dunăre sunt în fruntea listei de acţiuni dorite de Primărie. Potrivit caietului de sarcini, într-una din zilele cuprinse în perioada 29 iunie – 2 iulie, „se vor realiza plimbări pe Dunăre, cu durata de două ore, pentru un număr de 500 de persoane”. Grupul ţintă este format din „reprezentanţii societăţii civile”. Dar asta nu e tot! „În zona pontoanelor se vor aranja zone care să reconstituie imaginea vremurilor de altădată. Tinerii, vârstnicii, artişti amatori şi profesionişti vor purta ţinute specifice şi vor încerca să repete cât mai fidel atitudinea şi comportamentul personajelor vremurilor de altădată”.

Paradă pe Domnească

Primăria vrea şi „Summer Parade”, pe 30 iunie, intervalul orar 17,00-20,00. „Vor fi angrenaţi un număr cât mai important de participanţi care vor parcurge strada Domnească în sunetul muzicii, într-o ambianţă vie şi dinamică. În zona de sosire se va organiza un flash-mob marinăresc prin intermediul căruia gălăţenii au ocazia să îşi exprime dorinţa ca oraşul să se înscrie pe lista oraşelor ai căror locuitori se solidarizează pentru atingerea unor recorduri”, se arată în caietul de sarcini. Pentru paradă, Primăria îşi doreşte minimum 600 de tricouri personalizate, platformă mobilă dotată cu sunet, iar de-a lungul traseului cuprins între aleea pietonală de la P-uri şi statuia lui Alexandru Ioan Cuza de la Grădina Publică vor fi amplasate steaguri cu municipiul Galaţi.

Esplanadele muzicii

Pe 1 iulie, în intervalul orar 17,00 - 21,00, în Piaţa Domnească, va urma să fie organizată o serată la care municipalitatea îşi doreşte să participe cât mai mulţi gălăţeni şi oaspeţi ai oraşului „dansând pe acordurile unor valsuri celebre – istoria Dunării este însoţită, nu de puţine ori, de istoria valsului”. Tot în cadrul acestui eveniment intitulat „Esplanadele muzicii” se vor face auzite şi alte genuri muzicale „care să corespundă aşteptărilor unei asistenţe cât mai numeroase”.

„Galaţi – Capitala Dunăreană a României”

Acesta va fi titlul expoziţiei de arte plastice şi/sau vederi, imagini, fotografii cu Galaţiul de altădată, care ar urma să aibă loc în perioada 30 iunie - 2 iulie la Universitatea „Dunărea de Jos”. În program sunt incluse o dezbatere istorică cu privire la Galaţiul de altădată, dar şi un concert cu muzică live în faţa Universităţii. În paralel se vor desfăşura campanii care încurajează cititul – „Selfie cu cartea pe care o citesc” şi „Lipeşte-te de-o carte”.
De Zilele Dunării 2017, Primăria plănuieşte şi câteva competiţii sportive: un concurs naţional de tenis seniori „Cupa Dunării”, un concurs de ciclism montan urban pe Valea Ţiglinei, dar şi un cros al Dunării – 2.858 de gălăţeni pentru 2.858 de km - care ar urma să se desfăşoare pe Faleza Inferioară, grupul ţintă fiind copiii. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în interesul legii, formulat de Avocatul Poporului, prin care se solicita clarificarea unor chestiuni legate de activitatea Poliţiei Locale în trafic.

"În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 şi art. 105 pct. 10 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice (...) prin raportare la dispoziţiile art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relaţiilor solicitate", se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, poliţiştii locali nu mai au voie să solicite informaţii din care să reiasă cine şi cui a încredinţat un autovehicul pentru a fi condus pe drumurile publice. Practic, poliţiştii locali pot da amenzi doar dacă îl surprind pe conducătorul auto în flagrant sau dacă aşteaptă ca acesta să revină la maşină.
Avocatul Poporului a formulat recursul în interesul legii motivând că au existat instanţe care au desfiinţat procesele-verbale de contravenţie făcute de poliţiştii locali, în timp ce altele au considerat că acestea sunt legale.
Decizia luată de Curtea Supremă va fi obligatorie pentru toate instanţele din ţară abia după ce aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial.

Siguranţa rutieră, monitorizată în continuare  

Directorul Poliţiei Locale Galaţi, Petrică Hahui, ne-a explicat faptul că aşteaptă publicarea deciziei pentru a vedea dacă se impun măsuri speciale. "Referitor la decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Poliţia Locală Galaţi aşteaptă publicarea actului în forma finală, după care, dacă se impun unele măsuri, acestea vor fi luate. Important de menţionat este faptul că Poliţia Locală Galaţi, pe segmentul de siguranţă rutieră, nu îşi va diminua activitatea, ci va acţiona în continuare împreună cu poliţiştii din cadrul Biroului Rutier al Poliţiei Municipiului Galaţi", ne-a declarat Petrică Hahui.

Când şi pentru ce vă poate da amendă poliţistul local

Poliţiştii locali gălăţeni de la rutieră îşi defăşoară activitatea pe baza unor hotărâri emise de Consiliul Local, prin care pot sancţiona contravenţional conducătorii auto, pentru diverse abateri.
Astfel, conform HCL 79/2002, poliţiştii locali aplică sanţiuni pentru autoturisme parcate pe spaţiul verde şi autoturisme parcate, staţionate sau oprite în parcuri, alei pietonale, insule de dirijare a circulaţiei, esplanade, trotuare.
De asemenea, o serie de articole din HCL 307/2006 le dau posibilitatea poliţiştilor locali să aplice amenzi pentru spălarea, abandonarea sau expunerea spre vânzare a autovehiculelor pe domeniul public, neasigurarea curăţeniei exterioare a autovehiculelor, etc. Tot la hotărâri emise de Consiliul Local intră şi HCL 335/2014, care interzice staţionarea voluntară pe drumurile publice şi terenurile care aparţin domeniului public sau privat al municipiului Galaţi a autovehiculelor de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, a autovehiculelor care au mai mult de nouă locuri pe scaune şi a utilajelor.
Conform deciziei Înaltei Curţi, poliţiştii locali nu mai pot cere informaţii despre cei care au condus autovehiculele parcate neregulamentar dacă aceştia nu sunt găsiţi lângă maşini.

Amenzi de peste 500.000 de lei, într-un an

În anul 2016, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Siguranţă Rutieră au constatat şi aplicat 2.818 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de aproximativ 567.280 de lei. Cele mai multe amenzi au fost aplicate la regimul circulaţiei pe drumurile publice, respectiv OUG nr. 195/2002 (2.716), ceea ce reprezintă 96 la sută. Totodată, anul trecut au fost constatate în flagrant 19 infracţiuni, 11 dintre ele fiind prevăzute de OUG nr. 195/2002.

Ce spune Legea 155/2010

Conform Legii 155/2010, poliţiştii locali au dreptul de a constata contravenţii pentru încălcarea următoarelor norme rutiere:
a. oprirea, staţionarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staţionate neregulamentar;
b. depăşirea masei maxime admisă şi accesul pe anumite sectoare de drum;
c. cele referitoare la pietoni, biciclişti, conducători de mopede şi vehicule cu tracţiune animală;
d. cele referitoare la circulaţia în zona pietonală, în zona rezidenţială, în parcuri şi zone de agrement, precum şi pe locurile de parcare adaptate, rezervate şi semnalizate prin semnul internaţional pentru persoanele cu handicap;
e. cele cu privire la vehiculele fără stăpân sau abandonate.     

Lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) - Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Galaţi, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, au organizat prinderea în flagrant a unui cetăţean român care a încercat să mituiască mai mulţi poliţişti de frontieră.

DGA a fost sesizată de poliţiştii de frontieră cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti, care au oprit pentru control, pe raza localităţii de frontieră Băleni, autoturismul marca Nissan Almera Tino, înmatriculat în Franţa şi condus de vasluianul C. V., în vârstă de 28 de ani.
La controlul specific, oamenii legii au stabilit faptul că seria de pe caroseria autoturismului nu corespundea cu seria înscrisă în certificatul de înmatriculare prezentat. Oamenii legii i-au adus la cunoştinţă vasluianului cele constatate, ocazie cu care acesta le-a promis celor doi poliţişti de frontieră, cu titlu de mită, suma de 100 de euro. Şoferul le-a oferit banii poliţiştilor de frontieră, pentru ca aceştia să nu ia măsurile legale ce se impuneau şi pentru a-i permite continuarea deplasării. Oamenii legii au refuzat oferta şi, pentru continuarea cercetărilor, bărbatul a fost dus la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti. Ajuns aici, vasluianul a oferit, tot cu titlu de mită, suma de 200 de euro, solicitând intrarea în audienţă la şeful sectorului. Poliţiştii de frontieră au sesizat lucrătorii DGA.
Mita a fost refuzată din nou, dar oamenii legii i-au permis bărbatului să intre în audienţă  la şeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti. Acesta nu a renunţat la ideea de a da mită, aşa că i-a oferit şefului de sector suma de 500 de lei.
Lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, au procedat la organizarea şi realizarea activităţii de prindere în flagrant.
În prezent C. V. este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, dar şi pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

SC Oţelul Galaţi va juca în această seară cel mai important meci de la renaşterea echipei, partida retur a barajului de promovare în Liga a III-a, cu Unirea Mirceşti. În tur a fost 1-0 pentru reprezentanta judeţului Iaşi. Meciul va avea loc pe Stadionul "Oţelul", în nocturnă, de la ora 20.00.

Pentru viitorul proiectului început de suporteri în urmă cu un an, cel al reconstrucţiei Oţelului într-un club bazat pe membri socios, meciul din această seară este unul cu miză uriaşă. În afară de latura sportivă, este şi cea financiară, SC Oţelul putând primi subvenţii financiare de la municipalitate doar dacă intră în Liga a III-a, elocvent fiind faptul că suma de 200.000 de lei, ce i-a fost alocată de Consiliul Local, nu a fost încă accesată.
Astfel, obţinerea promovării este în mare măsură obligatorie, iar jucătorii spun că ştiu cât de importantă le este misiunea. "Presiunea este mare, pentru că aşa sunt meciurile cu caracter de calificare, dar sperăm să îi facem faţă şi să ne îndeplinim obiectivul. Suntem conştienţi că promovarea este obligatorie şi vom da totul pe teren pentru a o obţine. Dacă suporterii vor veni în număr mare, încrederea noastră va creşte şi sperăm să fie alături de noi pe tot parcursul meciului, pentru că asta ne dă putere", a declarat fundaşul stânga Robert Ciurea.
Şi antrenorul Stelian Bordieanu a spus că este cel mai important moment de la înfiinţarea clubului. "Am făcut paşi importanţi până acum, şi din punct de vedere sportiv, şi din cel administrativ. Urmează pasul cel mai important, care trebuie făcut în această seară, să câştigăm meciul la o diferenţă care să ne permită promovarea în Liga a III-a. Băieţii sunt motivaţi, sunt antrenaţi, ştiu la ce proiect am plecat acum un an de zile. Sunt convins că vor da totul pe teren, pentru că sunt constienţi de importanţa jocului. Aşteptăm cât mai mulţi suporteri pe stadion, care să îşi susţină echipa şi la bine, dar mai ales la greu, în momente dificile, pentru că sunt sigur că vor mai fi şi din astea. Cred că Oţelul este echipa mai valoroasă şi trebuie să dovedim pe teren. Asta e tot ce contează, să fim trup şi suflet, să ne dăruim pe teren", a declarat tehnicianul gălăţean.

"Suntem mai valoroşi ca adversarii"

Iulian Apostol, directorul de imagine al clubului, consideră că Oţelul are toate atuurile pentru a câştiga acest baraj. "Jucăm pe un teren cu gazon de Liga I, jucăm şi cu nocturnă, posibil să avem şi un număr mare de suporteri, din ce am văzut şi la antrenamente jucătorii sunt foarte motivaţi şi îşi doresc extraordinar să ne facă bucuroşi. Suntem şi mult mai valoroşi decât Unirea Mirceşti, nu trebuie să ne ascundem de lucrul acesta. Dar trebuie să fim chibzuiţi, să nu cădem în latura cealaltă, când din dorinţă şi entuziasm se pot face şi lucruri necontrolate", a declarat fostul jucător al Oţelului şi al echipei naţionale.
Accesul publicului în stadion se va face începând cu ora 18,00. Intrarea va fi liberă, spectatorii putând sprijini financiar clubul prin donaţii în urnele amplasat după porţile de acces. Vor fi pentru prima dată în acest sezon programe de meci, pe care suporterii le vor primi la donarea sumei de minimum 5 lei, iar primii 500 de spectatori care vor dona minimum 10 lei vor primi steaguri roşu-alb-albastre.

Ion Profir: "Le ordon să promoveze"

Importanţa sportivă, financiară, dar şi simbolistică a meciului de astăzi a generat pe reţelele de socializare sute de mesaje de încurajare din partea suporterilor, venite din SUA, Germania, Anglia, Reşiţa, Turda... dar şi de la cei care în urmă cu trei decenii scriau pagini de neuitat în istoria Oţelului. "Întotdeauna voi avea în inimă Oţelul Galaţi şi frumoasa galerie gălăţeană, aşa că le ordon să promoveze!", a fost mesajul ferm al Ion Profir, marcatorul golului victoriei în faţa lui Juventus Torino.

"Să fie uniţi, o nouă familie în vestiar"

Cu sufletul aproape de Oţelul a rămas şi unul din căpitanii generaţiei campioane în 2011, Sergiu Costin, care le-a transmis jucătorilor ce aspect este cel mai important pentru a promova: "Mă bucur să le pot transmite un gând bun băieților. În primul rând, ei trebuie să formeze o nouă familie în vestiar. Să fie uniți, să formeze un grup puternic şi să fie conştienţi că numai împreună pot învinge! Ei au o responsabilitate mare pe umeri, cea a promovării, de aceea trebuie încurajaţi şi susţinuţi de întreaga suflare fotbalistică gălăţeană! Băieţii să nu uite că în fotbal se poate întâmpla orice, dar important este ca la finalul celor 90 de minute să iasă cu capul sus de pe teren, fiind împăcaţi că au făcut totul pentru a câştiga meciul. Le doresc multă baftă! Forţa Oţelul!”

"Cea mai frumoasă echipă din viaţa mea"

Un alt campion cu Oţelul în 2011, Laurenţiu Buş, s-a adresat în special suporterilor: "Oţelul este cea mai frumoasă echipă din viaţa mea, pentru ea să umplem stadionul sâmbătă! Să fim alături de băieţii noştri, care luptă să readucă Oţelul acolo unde îi este locul. Suporteri şi jucători, luptaţi împreună să învingeţi, pentru că reprezentaţi unul din cele mai mari branduri şi una dintre cele mai mari echipe din România. Hai, Oţelul!".

"Fără voi, suporterii, Oţelul n-ar mai fi existat"

Un mesaj emoţionant către comunitatea oţelară a transmis Dan Popescu, unul dintre marii sufletişti din echipa care a jucat ultima dată în Liga I, care a lăsat să se înţeleagă că şi-ar dori în viitor să joace din nou pentru Oţelul: "Dragi oţelari, mă bucur enorm pentru voi, că aţi reuşit să creaţi o echipă a voastră, a suporterilor. Sunt la curent cu toate ştirile legate de echipă şi îmi doresc din tot sufletul ca Oţelul să revină în prima ligă, să ne reîntâlnim..., de ce nu, în aceeaşi echipă. Nu am să uit niciodată ziua de 1.04.2014, la debutul meu cu Steaua, când m-aţi încurajat şi mi-aţi dat putere din tribună. Îmi aduc aminte cu drag de toate momentele frumoase petrecute acolo şi rog toţi suporterii adevăraţi ai acestei echipe să vină la returul pentru promovarea în Liga a III-a. Fără voi, echipa nu ar fi existat. Jucătorii să se mobilizeze exemplar pentru acest joc, am încredere în ei că vor promova. Voi fi alături de voi, să strig din tribună: Forţa Oţelul!”.

"Să se audă în tot Galaţiul glasul tribunei"

Lovitura de începere a meciului va fi dată de Cristian Sîrghi, campion şi el cu Oţelul în 2011, căruia suporterii îi mai spun „Kamikaze”, pentru devotamentul faţă de Oţelul. „Este timpul să facem parte din renaşterea Oţelului. Să fim astăzi în număr cât mai mare alături de băieţi şi să facem din nou să se audă în tot Galaţiul glasul tribunei. Apoi, ne vom bucura împreună pentru promovare”, ne-a spus Sîrghi, care este şi unul dintre membrii cotizanţi, socios, ai Suporter Club Oţelul.

Începând cu data de 1 august 2017, va intra în vigoare Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cunoscută şi ca Legea falimentului personal.

"Procedura prevăzută de această lege va fi un real sprijin şi va ajuta persoanele fizice de bună-credinţă ajunse într-un grav impas financiar să îl depăşească într-un mod demn şi legal, prin acoperirea datoriilor şi descărcarea de obligaţiile ce decurg din acestea. Astfel, orice persoană fizică ce are datorii a căror valoare totală este cel puţin egală cu valoarea a 15 salarii minime pe economie, mai vechi de 90 de zile, şi care simte că nu mai are posibilităţi să le achite şi nici nu prevede o redresare financiară în următoarele 12 luni, poate uza de una dintre cele trei proceduri de insolvenţă prevăzute de această lege", a comentat, pentru "Viaţa liberă", avocatul Mihaela Laura Marin.
Cele trei proceduri reglementate sunt: procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, procedura simplificată de insolvenţă.

Banii tăi nu mai sunt ai tăi!

Aşadar, Legea falimentului personal poate fi un veritabil colac de salvare pentru cei care nu mai pot face faţă datoriilor. Nu-ţi mai poţi plăti ratele, te ajută statul, iar dacă îţi respecţi obligaţiile, nu mai eşti executat silit. Numai că, atenţie, odată intrat în această „horă”, trebuie îndeplinite mai multe condiţii stricte, care fac, aşa cum spunea cineva, ca situaţia să devină un fel de liberare condiţionată. Debitorul pierde controlul asupra banilor proprii. Dacă eşti falit, nu poţi continua în huzur, sub protecţia Legii falimentului personal. Dacă ai un program de plăţi, nu poţi pleca în vacanţă în străinătate. Până la închiderea procedurii, nicio decizie cu privire la administrarea patrimoniului tău nu-ţi mai aparţine. Dacă administratorul procedurii consideră că locuinţa pe care o ai în centru, de exemplu, poate fi vândută şi tu te poţi muta în Micro 40 cu chirie, o va face. Trebuie să faci toate diligenţele să obţii un loc de muncă mai bine plătit, să respecţi programul de plăţi şi să faci dovada acestui lucru, să participi la cursuri şi programe de educaţie financiară. "Trebuie să iei aprobare şi ca să mergi în vacanţă", conchide avocatul Gabriel Biriş, specializat în fiscalitate şi insolvenţă.

Debitorul este cel care trebuie să depună cererea

Procedura care trebuie urmată de persoanele fizice care vor să beneficieze de protecţia Legii 151 ne-a fost detaliată de Dana Zaharia, lichidator judiciar: "Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolvenţa. Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ".
Cererea debitorului este un formular tipizat, care cuprinde absolut toate datele şi informaţiile financiare necesare luării deciziei. La cerere, debitorul trebuie să facă dovada faptului că este angajat sau că are venituri ori, după caz, să prezinte documente care să ateste lipsa sau reducerea capacităţii sale de muncă. Dacă este şomer, este cerută dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile şi că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obţinerea unui loc de muncă. De la data aprobării planului de rambursare, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului.
Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidarea activelor debitorului se deschide, la cererea debitorului sau a oricărui dintre creditori, dacă situaţia financiară este iremediabil compromisă sau dacă niciun plan de rambursare nu a fost aprobat sau nu poate fi pus în practică.
Un caz mai special, procedura simplificată de insolvenţă este aplicabilă debitorului care are obligaţii totale de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă debitorul decedează pe durata aplicării procedurii simplificate de insolvenţă, se emite o decizie de încetare a acesteia.

Nu este acceptată „aruncarea prosopului”

Odată ce ai solicitat şi ţi s-a aprobat intrarea în procedura insolvenţei, nu înseamnă că abandonezi „lupta” cu creditorii şi că laşi statul să-ţi facă treaba. Legea 151 sprijină ieşirea din starea de insolvenţă a debitorului, într-un mod sistematic şi raţional, astfel încât acesta să fie motivat să facă eforturi pentru a desfăşura activităţi generatoare de venituri, să îi fie facilitată reinserţia în mediul social şi contribuţia la viaţa economică a comunităţii.        

Zidurile turnului central al Castellumului roman, folosit ca punct de observaţie şi supraveghere a navigaţiei pe Siret şi Dunăre, ziduri de incintă ale Castrului roman, locuinţe romane, dar şi un bogat material ceramic şi numismatic, toate acestea au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice finanţate de Primăria Galaţi, la situl Tirighina Barboşi.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, Primăria municipiului Galaţi a hotărât punerea în valoare a potenţialului turistic şi ştiinţific al celui mai vechi monument istoric din sudul Moldovei, Aşezarea dacică, Castrul şi Castellum-ul roman de la Tirighina Barboşi. În acest scop, municipalitatea încearcă să câştige o finanţare europeană de 4,5 milioane de euro.

Pentru depunerea cererii de finanţare europeană, municipalitatea avea nevoie şi de avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice pe care, din păcate, la finele anului trecut, nu l-a obţinut. Autorităţile de la Ministerul Culturii au transmis Primăriei că mai întâi trebuie făcută cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare.

Primăria a organizat o licitaţie şi a atribuit Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” contractul pentru „Servicii de cercetare arheologică preventivă prestate de muzee pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi” .

Săpături arheologice după 180 de ani

La 180 de ani de la primele săpături făcute de profesorul ieşean Gheorghe Săulescu, situl arheologic Tirighina-Barboşi a avut parte din nou de cercetări arheologice pentru care Primăria va plăti 305.830 de lei cu TVA, de la bugetul local.

„Obiectivul cercetării arheologice de acum este acela de a evidenţia patrimoniul arheologic în anumite segmente din Castrul şi fortificaţia de tip Castellum de la Tirighina-Barboşi, în vederea valorificării acestuia printr-un proiect cu finanţare europeană. Echipa de arheologi de la Muzeul de Istorie a realizat cercetarea arheologică preventivă în perioada mai - iunie 2017, pe o suprafaţă afectată de proiectul de finanţare europeană de 800 m.p. Artefactele descoperite vor fi restaurate, conservate şi valorificate ştiinţific şi turistic”, ne-a transmis Biroul de Presă al Primăriei Galaţi.

Pe baza descoperirilor făcute, Primăria va solicita, din nou, avizul necesar de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.

Acest proiect al Primăriei municipiului Galaţi vine după aproape 25 de ani de când Muzeul de Istorie din Galaţi solicită reînceperea cercetării arheologice la situl Tirighina Barboşi, potrivit Biroului de presă al Primăriei Galați.

În Micro 20, situaţia a rămas cam la fel de la ultima noastră vizită. Din păcate nu s-au schimbat prea multe, ba din contră lucrurile s-au agravat. Cititorii veniţi la întâlnirea cu noi s-au arătat foarte nemulţumiţi de starea în care se află cartierul lor.

Printre problemele pe care aceştia le-au ridicat s-au numărat lipsa locurilor de parcare, drumurile proaste, pline de gropi, pe care Primăria a promis că le repară şi câinii vagabonzi, care sunt practic nelipsiţi de pe lângă blocuri. Domnul Ivan Jean, care a venit să vorbească cu noi la chioşcul "Vieţii libere", ne-a spus că trebuie neapărat să rezolve problema recirculării apei, astfel încât locatarii să nu mai plătească cantităţi impresionante de apă rece la preţ de apă caldă, rezultată din minutele bune ce se scurg de fiecare dată când aşteaptă să facă un duş. Cartierul se confruntă cu situaţia asta de mult timp şi încă nu s-a găsit o rezolvare în acest sens. Locatarii speră totuşi că autorităţile vor lua seama de ce se întâmplă şi vor face ceva. Tot acesta ne-a mai spus că spaţiile verzi sunt prea puţine şi că ar mai fi nevoie de măcar un parc pentru petrecerea timpului liber.

Petrea Corbu, un alt cititor care a dorit să stea de vorbă cu noi, ne-a spus că şi-ar dori foarte mult ca Primăria să amplaseze nişte toalete ecologice în zona parcului pentru vârstnici, deoarece bătrânii care vin să se relaxeze în parc nu au altă opţiune decât să bată drumul până acasă pentru a îşi face nevoile. Domnul Corbu ne-a mai spus şi că iarba nu a mai fost tăiată de foarte mult timp în parcurile din zonă şi că cei ce doresc totuşi să se plimbe în ele se tem de căpuşe, zona nefiind tratată pentru a scăpa de ele.

Trotuarele sunt şi ele altă problemă cu care se confruntă gălăţenii din Micro 20, acestea fiind pe jumătate terminate în anumite zone ale cartierului, ori pur şi simplu impracticabile. Chioşcurile abandonate sunt şi ele o veche nemulţumire. În ciuda numeroaselor sesizări făcute către Primărie, aceasta nu a oferit niciun răspuns, cu toate că problema e veche de câţiva ani.

Din păcate, nu se întrevede nicio schimbare, autorităţile preferând să îşi îndrepte atenţia către alte problemele, care nu vizează cartierul Micro 20. Cu toate că s-au făcut promisiuni peste promisiuni, acestea nu au fost respectate, astfel că unul dintre primele cartiere pe care le vezi, atunci când intri în Galaţi dinspre Brăila, se află într-o stare foarte proastă. S-au făcut promisiuni peste promisiuni, dar nu au fost respectate

Garaje multe, locuri de parcare puţine

Garajele, veşnica problemă a Galaţiului sunt, se pare, la loc de cinste în Micro 20, unde acestea au format un fel de cartier propriu chiar în inima cartierului de drept. Acestea şerpuiesc pe o suprafaţă considerabilă, ocupând un loc care ar putea fi folosit în alte scopuri. De pildă, gălăţenii din zonă ar putea beneficia de o parcare mare, care să rezolve problema maşinilor înghesuite pe străduţele înguste ale cartierului.

La întâlnirea cu cititorii aceştia ne-au spus că se confruntă cu o mare dilemă atunci când vine vorba de locurile de parcare. De cele mai multe ori, locuitorii din zonă ajungând să îşi lase maşinile pe trotuare, ori printre blocuri deoarece, parcările pe care le au deja sunt mici şi nu fac faţă numărului mare de autoturisme. Aceştia nu au încetat să mai spere că Primăria va amenaja parcări noi, pentru că loc pentru aşa ceva ar mai fi, chiar dacă acum e plin de buruieni şi iarbă care-ţi ajunge până la genunchi. O soluţie ar putea fi dărâmarea garajelor pentru a mai obţine ceva spaţiu, cu toate că unii locatari ne-au spus că nu se simt deranjaţi de construcţiile din beton şi fier. Cu toate astea sunt şi voci care susţin că cei ce deţin asemenea construcţii ocupă locurile de parcare ale celorlalţi, pentru că aleg să îşi folosească garajele pe post de spaţii de depozitare.

Drumuri proaste şi pline de gropi

Drumurile pline de gropi sunt la ordinea zilei în cartierul Micro 20. Locuitorii din zonă sunt foarte supăraţi pe autorităţi pentru că nu au reuşit să ducă la capăt lucrările de reparaţie ale străzilor din zonă. Chiar dacă s-au făcut multe sesizări în acest sens, nimeni nu a venit să facă nimic, astfel că situaţia se agravează de la o zi la alta. Drumurile sunt fie pline de gropi mari, pe care cu greu le poţi evita, fie nu sunt asfaltate deloc, accesul în anumite zone fiind îngreunat.

Întrebaţi de situaţia parcurilor din cartierul lor, gălăţenii care au venit să vorbească cu noi la chioşcul "Vieţii libere" ne-au spus, resemnaţi, că în afară de cele două parcuri pe care le au deja, singura lor variantă este să se ducă tocmai până în Grădina Publică sau Parcul Eminescu, aflate în cealaltă parte a oraşului.

Domnul Ivan Jean, care locuieşte în cartier, este de părere că autorităţile ar trebui să se implice mai mult în cosmetizarea actualelor parcuri care sunt în Micro 20, dacă altele nu vor să facă.

O situaţie fără rezolvare. Parcurile, sufocate de iarbă până la genunchi

Bătrânii, obligaţii să se relaxeze printre buruieni. Zona de relaxare pentru vârstnici nu e altceva decât un petec de iarbă lung de câţiva metri, îngrădit de un gard neîngrijit. Singurele "dotări" pentru vârstnici sunt câteva mese de şah, o mână de bănci ruginite şi două pavilioane mici sub care se pot adăposti de soare. Iarba este şi ea nefiresc de mare însă, în ciuda sesizărilor făcute şi la Primărie şi la Gospodărie Urbană, nimeni nu a venit măcar să vadă situaţia. Locatarii de la blocurile apropiate spun că şi-au pierdut speranţa ca cineva să mai facă ceva pentru parcurile din zonă. Vârstnicii care folosesc zona de recreere ne-au zis că cel mai mult şi-ar dori o toaletă publică.

Locul de joacă pentru copii, o ruină

Cât despre parcul pentru copii aflat în vecinătate, care deserveşte şi o grădiniţă, acesta e mai degrabă de evitat. Toboganele şi leagănele nu au mai fost întreţinute, iarbă le ajunge micuţilor până la genunchi, iar băncile, pentru adulţii care îi supraveghează pe copii, sunt mult prea puţine. Aleile parcului nu au mai fost nici ele reparate de foarte mult timp, drept pentru care e o adevărată provocare să ieşi cu bicicleta sau cu rolele acolo.  Din păcate, nu aşa ar trebui să arate un parc pentru copii, însă din lipsă de altceva, aceştia vor continua să îl folosească, sperând că autorităţile vor face totuşi ceva pentru a îi oferi parcului o nouă viaţă.

Autorităţile, nepăsătoare

Locuitorii din Micro 20 ne-au spus că problema spaţiilor verzi e una veche şi că, pe lângă parcurile neîngrijite, aceştia mai sunt deranjaţi şi de gardurile vii netunse, de grădinile dintre blocuri cu iarbă de jumătate de metru, dar şi de spaţiile verzi libere, care ar putea fi fructificate cu succes pentru construirea unor parcuri. Domnul Petrică Corbu, de pildă, venit să discute cu noi despre probleme din cartier ne-a spus că s-au făcut sesizări însă în cele din urmă mulţi dinte locatari au decis să ia problema în propriile mâini şi să facă curat măcar în grădinile din faţa blocurilor.

Aleea din faţa Bisericii "Sfânta Filofteea", neasfaltată

Una dintre cele mai mari nemulţumiri a gălăţenilor din Micro 20 se leagă de Biserica "Sfânta Filoftea", al cărei drum de intrare se află într-o stare precară de ani de zile. Concret, biserica respectiva deserveşte o bună parte din cartier, astfel că de sărbătorile religioase importante aceasta devine neîncăpătoare. Din cauza asta mulţi se plâng că drumul până la ea e greu de parcurs, mai ales pentru cei în vârstă, deoarece, pe lângă faptul că este în pantă, asfaltul lipseşte cu desăvârşire, fiind înlocuit de praf, denivelări şi gropi. Cititorii care au venit să discute cu noi ne-au mai spus că, atunci când plouă, situaţia e şi mai rea din cauza noroiului, care îngreunează atât accesul maşinilor, cât şi pe cel al pietonilor care îşi doresc să ajungă la biserică.

Locuitorii din zonă ar fi cerut autorităţilor să asfalteze porţiunea de drum în cauză, ori măcar să vină să constate că există o problemă, însă s-au lovit de indiferenţă şi nepăsare. Din păcate, tot ce le rămâne de făcut este să aştepte şi să spere că, la un moment dat, acest drum, precum şi altele din cartier, va fi reparat şi aduse la standardele secolului în care trăim.

Chioşcurile abandonate, adăpost pentru oameni ai străzii

În Micro 20 s-a creat o situaţie cel puţin bizară. Mai multe chioşcuri, care erau folosite cândva pentru a vinde produse alimentare, zac acum abandonate pe trotuare. Locuitorii din zonă ne-au spus că au făcut mai multe sesizări către Primărie însă aceasta nu a oferit niciun răspuns. Situaţia îi nemulţumeşte pe oameni, care s-au săturat ca aceste chioşcuri să devină adăposturi pentru oameni ai străzii. Pe lângă asta, unele mai ţin loc şi de groapă de gunoi tot pentru persoanele fără adăpost.

Containerele nu mai fac faţă

Una dintre nemulţumirile locuitoriilor din Microl 20 ţine de containerele de gunoi, care sunt ticsite până la refuz. Din nefericire, acestea nu sunt golite la timp. Locatarii din zonă spun că oamenii străzii şi câinii vagabonzi răscolesc gunoiul şi, de cele mai multe ori, fac mai multă mizerie decât era deja. Pe de altă parte, coşurile de gunoi sunt confundate de unii cu ghenele aşa că de multe ori acestea sunt umplute de saci de gunoi, deşi în mod normal nu ar trebui să fie aşa.

Joi venim în Port

"Viaţa liberă" continuă raidurile în cartierele Galaţiului pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 22 iunie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm în faţa Palatului Navigaţiei, din cartierul Port pentru a ne spune care sunt principalele probleme din cartierul dumneavoastră, dar şi ce pot face autorităţile pentru a le remedia.

Dacă nu ajungeţi la întâlnirea cu cititorii

În cazul în care nu reuşiţi să ajungeţi la întâlnirea săptămânală din cartierele gălăţene, pentru a ne spune, faţă în faţă, problemele cu care vă confruntaţi în zona în care locuiţi, "Viaţa liberă" vă pune la dispoziţie o adresă de e-mail la care puteţi face sesizări. Astfel, este suficient să scrieţi sesizarea dumneavoastră pe adresa florin.ravdan@viata-libera.ro, de unde va fi preluată spre publicare. Vă mulțumim!

{gallery}ReportajMicro20Iunie2017{/gallery}

Echipa de fotbal SC Oțelul a câștigat, scor 2-0, în fața formației Unirea Mircești, meciul retur al barajului de promovare în Liga a III-a, disputat sâmbătă seara, la Galați. În tur, ieșenii s-au impus cu scorul de 1-0.

Astfel, echipa suporterilor gălățeni, ce se vrea a fi continuatoarea morală a campioanei din 2011, s-a calificat în Liga a III-a, într-o atmosferă întreținută de cei 9.000 de suporteri prezenți pe Stadionul ”Oțelul”, care ne aduce aminte de meciurile din prima ligă.

Golurile gălățenilor au fost marcate de Ruben Codreanu (min 10) și Robert Ciurea (min 89).

Momentul euforic al promovării a fost perturbat însă de un conflict apărut la finalul meciului, când o parte din galerie a vrut să pătrundă pe gazon pentru a se bucura alături de jucători, dar s-au lovit de refuzul jandarmilor, care au folosit spray-urile din dotare pentru a-i opri pe fani. În încercarea de a aplana conflictul, câțiva dintre jucători s-au ales cu gazele lacrimogene pe față.   

{gallery}0125otelul{/gallery}

Ploi torenţiale, vijelii şi căderi de grindină vor fi în cea mai mare parte a ţării, de vineri seara până luni dimineaţă. Zonele de deal şi de munte în centrul şi sudul Moldovei, Dobrogea şi nord-estul Munteniei se află sub avertizare cod galben de ploi, începând de sâmbătă, 17 iunie.

Potrivit unei informări meteorologice transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în cea mai mare parte a ţării, începând cu regiunile vestice, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin ploi torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie şi pe arii restrânse căderi de grindină. De asemenea, în intervale scurte de timp sau prin cumulare se vor înregistra cantităţi de apă care vor depăşi local 15 - 20 litri pe metru pătrat şi izolat 40 - 50 litri pe metru pătrat.

Informarea meteorologică este valabilă pentru perioada vineri, 16 iunie, ora 18,00 - luni, 19 iunie, ora 10,00.

ANM a transmis şi o atenţionare meteorologică cod galben pentru perioada sâmbătă, 17 iunie, ora 10,00 - luni, 19 iunie, ora 3,00, când în toate zonele de deal şi de munte, în centrul şi sudul Moldovei, Dobrogea şi nord-estul Munteniei cantităţile de apă vor depăşi 30 litri pe metru pătrat şi pe arii restrânse 50 - 70 litri pe metru pătrat. În funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, Administraţia Naţională de Meteorologie va actualiza prezentul mesaj - CLICK AICI pentru a accesa pagina ANM

La Galați, în acest weekend vor fi ploi și descărcări electrice. Dacă, sâmbătă, se va atinge o temperatură de 24 de grade Celsius, în următoarea zi, se vor înregistra până la circa 19 grade Celsius. Pe timpul nopților, mercurul în termometre va coborî până la circa 15 grade Celsius. Sunt șanse de precipitații, de până la 100 la sută. Vântul va bate cu o viteză de până la 18 kilometri pe oră. Presiunea atmosferică va oscila în jurul valorii de 756 mm coloană de mercur, iar umiditatea nu va depăși valoarea de 89 la sută. (Informaţii preluate din surse online)

Sursa foto: mediafax.ro și meteoromania.ro

Festivalul Internaţional al Cărţii "Axis Libri" continuă şi sâmbătă, 17 iunie, cu o multitudine de activităţi şi evenimente culturale. Vă reamintim că mai puteţi vizita standurile editurilor până duminică, 18 iunie, ultima zi a târgului.

Locul de desfăşurare este zona pietonală de la „P”-uri, dintre „Fata pe Valuri” şi „Elice”. Veţi găsi 250 de edituri româneşti şi străine, care vă aduc în total peste 10.000 de titluri.

Sâmbătă, 17 iunie, programul evenimentelor va include momente artistice, lansări de carte, conferinţe, dezbateri, lansări de campanii culturale. Unul dintre momentele interesante va avea loc azi, la 11,44, şi se numeşte „Modernum librorum”: Carte românească, ediţii princeps şi bibliofile, tipărite între a doua jumătate a sec al XIX-lea – sec. XXI. Printre invitaţi se numără reprezentanţi ai Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, ai Universităţii „Dunărea de Jos” şi jurnalistul şi scriitorul Victor Cilincă. De la ora 13, 30, doi autori gălăţeni renumiţi, Katia Nanu şi Theodor Parapiru, vă aşteaptă cu volumele "Cine a golit Prutul de peşte: proză scurtă" şi "Testis", Editura Axis Libri.
De la ora 17,00 veţi putea urmări dansuri greceşti cu Ansamblul Artistic de dansuri Olympos al Comunităţii Elene din Galaţi. Iar de la 19,30, cunoscutul actor Vlad Vasiliu are lansarea volumului de poezii "Strigarea în pustie", scos la Editura Sinteze.

Duminică, 18 iunie, unul dintre evenimentele importante va fi „Manuscriptum”, o expoziţie de manuscrise şi cărţi cu autograf. Vor fi prezentate de la documente referitoare la răscoala lui Horea la manuscrise de la George Coşbuc, Camil Petrescu, Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, dar şi cărţi cu autografe de M. Kogălniceanu, Octavian Goga, Ion Minulescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica.

Festivalul este organizat de Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia” Galaţi, sub patronajul Ministerului Culturii, cu sprijinul Consiliului Judeţean, al Consiliului Local şi al Primăriei Municipiului Galaţi, al sponsorilor, precum şi al mass-media locală şi naţională.

Sâmbătă, 17 iunie, programul este următorul:

Ora 10,00 Concert de muzică populară cu Ansamblul de copii “Doiniţa Covurluiului”, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.

Ora 10,30 Întâmplările detectivului curios, de Claudia Groza. Ed. Nomina, Piteşti; Poveştile micuţei Ra, de Elena Ştefan. Ed. Coresi, Bucureşti. Prezintă: Cătălina Coman şi Amira.

Ora 11,00 Elegii albastre: poeme în zbor, de Mihaela Gudană. Participă membrii cenaclului ”Calistrat Hogaş” Tecuci. Moderator: Tase Dănăilă.

Ora 11,45 ”Modernum librorum”: Carte românească, ediţii princeps şi bibliofile, tipărite între a doua jumătate a sec al XIX-lea – sec XXI. Invitaţi: reprezentanţi ai Teatrului Dramatic ”Fani Tardini”, Universităţii ”Dunărea de Jos”, jurnalistul şi scriitorul Victor Cilincă. Moderator: Cezar Amariei.

Ora 12,00, la Punctul de înscriere şi informare Atelier de creaţie - organizat de Clubul Interact, Galaţi în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia”. Participă elevii Şcolii Gimnaziale nr.16, Asociaţia Multifuncţională Filantropică „Sf. Spiridon” Arta de a picta! Face painting - atelier de pictură prof. Bâzu Lenuţa Campania „O carte, o poveste, o bucurie” – colectă de carte organizată de Clubul Interact, Galaţi în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”.

Ora 12,15 Scriitori de ieri, de azi şi de mâine – concurs de creaţie literară: festivitatea de premiere şi recitalul laureaţilor. Prezintă: coordonator program, Letiţia Buruiană.

Ora 13,00 Seniori tulceni – revistă editată de Asociaţia Seniori în acţiune, Tulcea. Prezintă: Floarea Calenic Frontispicii – antologie literară a Colegiului Naţional ”N. Bălcescu”, Brăila. Prezintă: Luminiţa Dascălu.

Ora 13,30 Cine a golit Prutul de peşte: proză scurtă, de Katia Nanu; Testis, de Theodor Parapiru. Ed. Axis Libri. Prezintă: a.g. secară. Moderator: Zanfir Ilie.

Ora 14,00 Către iarnă, de Rodian Drăgoi; De lângă Escorial cu Râmnicul în gând: antologie, autor Vintilă Horia, coord. Mihaela Albu şi Dan Anghelescu;; Sarea muntelui de Rouă: convorbiri convenţionale cu poetul, prozatorul şi criticul literar Emilian Marcu, de Constantin Marafet; Zidiri (scriitorul Emilian Marcu şi cărţile lui), de Mioara Bahna. Ed. Rafet, Rm. Sărat. Moderator: Constantin Marafet.

Ora 14,45 Autopotret în oglinda concavă, de Costel Bunoaica; Iluminări, Arthur Rimbaud, trad. Liliana Ene. Ed. Detectiv Literar. Prezintă Mioara Bahna, F. M. Ciocea, Florin Dochia şi Ştefan Mitroi.

Ora 15,10 Editura Tracus Arte, Bucureşti: lansări de antologii. Invitat: Teodor Dună.

Ora 15,30 Scriitori brăileni la „Axis Libri” – recital şi prezentări de carte: Valentina Balaban: Taina săgetând rubin. Ed. PIM Sibiana Mirela Antoche: Viaţa în doi; Stropi de rouă, Ed. Lucas, Brăila Vergil Matei: Acasă, la Fănuş. Ed. Edmunt, Brăila Dumitru Matei: Uliţa morii, 273. Ed. Lucas Alexandru Ene: Drumul către amintire; Umor la foc automat, Ed. Lucas Nicolae Gugu: Poeme, Ed. Lucas Moderator: Vergil Matei.

Ora 16,15 Cifrul de sticlă, de S.E. Grove. Prezintă: Bogdan Toma, Unicart, Bucureşti.

Ora 16,30 Zodiac, de Anamaria Ionescu; Autor de unul singur: reţete pentru scrierea creativă, de Dănuţ Ungureanu; Tot timpul din lume, de Teodora Matei; Patimile doamnei ministru, de Bogdan Hrib. Ed. Tritonic, Bucureşti. Prezintă Bogdan Hrib, directorul editurii.

Ora 17,00 Dansuri greceşti cu Ansamblul Artistic de dansuri Olympos al Comunităţii Elene din Galaţi, preşedinte Rodoclia Zanfiropol.

Ora 18,00 Atelier de animaţie culturală susţinut de Ana Maria Sinescu în cadrul proiectului ”Aripi de poveste”, realizat de Biblioteca Judeţeană V.A. Urechia, cofinanţat de A.F.C.N.

Ora 18,30 Program artistic realizat de elevi de la Liceul de artă ”D. Cuclin”: pian, vioară, canto, muzică de cameră. Coordonator: prof drd. Diana Andreea Giurea.

Ora 19,10 Tentaţii; Amanţii 4, de Corina Ozon. Ed. Herg Benet, Bucureşti. Prezintă: Doru Căstăian.

Ora 19,30 Strigarea în pustie: versuri, de Vlad Vasiliu. Editura Sinteze. Prezintă: Violeta Ionescu şi a.g. secară. Invitat special: Săndel Spânu, cantautor folk.

Ora 20,00 Întâlnire cu dr. Emil Străinu. Prezentări de carte: Serviciul Secret de Informaţii al Romaniei. Din Memoriile lui Eugen Cristescu; Generalul rus (KGB-FSB) Dimitry Fonareff. Previziuni despre Viitorul Lumii şi al Romaniei; De la Revoluţia digitală la era digitală. Ed. Prestige, Bucureşti; Vederea PSI la distanţă.Ghid practic pentru dezvoltarea capacităţilor extrasenzoriale. Ed. Orpheu 2000, Bucureşti. Moderator: Aurel Stancu.


Pentru duminică, 18 iunie programul este:

ora 10:00 Concert de muzică populară cu Ansamblul de copii „Doinița Covurluiului”, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”.

ora 10:30 Te iubesc orice culoare ai avea, de Mihaela Coșescu; Împreună până la capătul lumii, de Maria și Mihaela Coșescu. Ed. Creștem Oameni, București.

ora 11:00 Enescu și hora razelor de soare, de Cristina Andone. Ed. Nemi (Nemira), București
Teatru de păpuși și expoziție de costume populare.

ora 11:30 Editura Axis Libri și invitații săi. Moderatori: Theodor Parapiru și Zanfir Ilie
Lansarea revistelor:

·         Axis Libri,
·         Buletinul Fundației Urechia,
·         Anuarul științific al BVAU.

Lansarea lucrărilor:

·         Incunabule în colecțiile Bibliotecii „V.A. Urechia”,
·         Oameni în memoria Galațiului,
·         Calendarul evenimentelor culturale 2017.
·         Prezintă: Letiția Buruiană, Dorina Bălan, Camelia Toporaș, Camelia Bejenaru și Catrina Căluian

Lansări de carte:

·         Legendele Galaților, autor prof. dr. Zanfir Ilie, prezintă: a.g. secară și Dorina Bălan;
·         Mărturii culturale gălățene, autor prof. dr. Zanfir Ilie, prezintă: Camelia Toporaș și Catrina Căluian;
·         SIDEX : O viață de om, de Petru Tudoran.

ora 12:30 Vizitatorii din Univers: prieteni sau dușmani? de Michael Neacșu (Germania);Dobrenii, de Olga Căpăţînă (Franţa); Ion Vatamanu, scriitor al existenţei, coord. Vitalie Răileanu (Chișinău); Lacrimile dragostei, de Tatiana Afanas Creciun (Chișinău). Ed. Detectiv literar.
Prezintă: Mioara Bahna, Florin Dochia, Ștefan Mitroi, Vitalie Răileanu, Dorel Vidrașcu.

ora 13:00 „Manuscriptum” - expoziție de manuscrise și cărți cu autograf. Vor fi prezentate de la documente referitoare la răscoala lui Horea la manuscrise George Coșbuc, Camil Petrescu, Nicolae Labiș, Nichita Stănescu ș.a. Cărți cu autografe de M. Kogălniceanu, Octavian Goga, Ion Minulescu, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica ș.a.
Invitați: scriitorii gălățeni Adi George Secară, Marius Grama și Andrei Velea.

ora 13:15 Paul Goma - 40 de ani de exil
Invitați: Mariana Sipoș, autoarea cărții Destinul unui disident - Paul Goma; Magda Ursache, Ivan Ivlampie, Iulian Grigoriu. Moderator: Valentin Ajder
Noi apariții la Editura Eikon, prezintă Valentin Ajder, directorul editurii.

ora 14:15 Lasă-mă să citesc, de Artur Andrei Popa. Prezintă: Hanganu Roxana, clasa a II-a; Conu Leonida față cu reacțiunea, de I.L. Caragiale. Prezintă elevii clasei a IV-a a Gr. Șc. Costache Conachi, Pechea: Albu Adriana, Dinu Cosmina și Ivașcu Costelia. Coord. Doina Căuș și Elena Lemnaru.

ora 14:30 Cupa Axis Libri la șah pentru copii, ediția a V-a. Festivitate de premiere. Participă: Șah Club Galați. Prezintă Adrian Smărăndoiu şi Zanfir Ilie

ora 15:45 Moment artistic realizat de Școala de film și Televiziune, coord. Bogdan Simiz.

ora 16:30 Momente de neuitat cu Claudiu Vasilică Badea.

ora 17:00 Tombola Festivalului. Prezintă: Valentin Ajder, directorul Ed. Eikon

ora 17:30 Hibrid (proză), de Geanina Negrea. Ed. Sfântul Nicolae, Brăila. Prezintă: autoarea.

ora 17:45 Închiderea oficială a programului de evenimente: Zanfir Ilie, directorul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”
Recital muzical oferit de elevii Centrului Cultural Dunărea de Jos, clasa canto-muzică ușoară, prof. Emilia Savu.

Prietenul cu blăniţă, pene sau solzi este deja celebru pe pagina dumneavoastră de Facebook, are admiratori fideli şi strânge zilnic zeci de like-uri? Ei bine, a sosit timpul să fie vedetă şi în ziarul „Viaţa liberă” şi să fie premiat. Cotidianul dumneavoastră preferat lansează, începând de astăzi, concursul Selfie Pet!

Dragi stăpâni de animăluţe, suntem convinşi că telefonul dumneavoastră mobil este plin cu fotografii care îl au ca protagonist pe prietenul necuvântător. Fotografii pe care abia aşteptaţi să le arătaţi celor dragi. Însă nu numai rudele, prietenii şi apropiaţii, toţi gălăţenii trebuie să afle cât de frumos, haios ori neastâmpărat este animăluţul care vă face viaţa mai frumoasă şi mai veselă! Şi în oricât de multe ipostaze v-aţi surprinde animalul de companie, tot nu sunt de ajuns! Iată de ce „Viaţa liberă” vă provoacă, în următoarele cinci luni la un Selfie Pet.

Tot ceea ce trebuie să faceţi este să cumpăraţi „Viaţa liberă”, să fotografiaţi micul prieten de companie alături de ziar şi să ne trimiteţi cele mai reuşite poze! Fotografii am zis? Aici imaginaţia nu are limite. Puteţi organiza o veritabilă şedinţă foto cu „modelul” sau îi puteţi lăsa ziarul la dispoziţie, surprinzând ipostaze inedite, curioase sau nostime cu prietenul necuvântător! Nu contează dacă are blană pufoasă, scurtă sau creaţă ori pene, dacă e câine, pisică, papagal, hamster, cobai, canar, broască ţestoasă, şarpe, tarantulă, iepure sau iguană. Poate fi şi peştişor de acvariu! Important este ca poza să fie clară, iar prietenii să vă voteze!

În fiecare dintre cele cinci luni care vor urma vom avea câte trei campioni ai voturilor pe care îi vom premia. Şi nu oricum! Tocmai pentru că ştim cât de important este să-i oferiţi favoritului dumneavoastră cea mai bună îngrijire, pentru cele mai bune şi mai votate fotografii, puteţi câştiga premii constând în hrană, accesorii, consultaţii!

Prin urmare, citiţi cu atenţie Regulamentul de concurs postat pe www.viata-libera.ro, începând cu 10 iunie 2017, cumpăraţi ziarul „Viaţa liberă” şi uimiţi-i pe toţi cu un Selfie Pet!

Să mai încercăm, încă o dată, un exerciţiu de imaginaţie. Închideţi ochii şi gândiţi-vă la mirosul de prăjituri ce venea din patiserii, vizualizaţi berăriile din zona Port, bărbaţii în costum, cu pălărie, şi doamnele cu rochii lungi. Gândiţi-vă apoi la pescarii de pe malul Dunării, la cantităţile de peşte pe care le aduceau la suprafaţă. Acum deschideţi ochii. Ce mai există de atunci?

Joia trecută, am ajuns din nou în cartierul Port, aşa cum facem o dată la jumătate de an. Cu speranţa că s-a mai schimbat ceva, am aşteptat cetăţenii să ne spună una, alta despre zona lor. Cu toate astea, în afară de nemulţumiri, nu am auzit altceva. "Nu s-a rezolvat nimic din ce am vorbit în trecut. Am ajuns la concluzia că degeaba vrem să ne facă Primăria ceva, pentru că câinii latră şi caravana trece, vorba aia", ne-a explicat Dumitru Valentin, un cetăţean de 64 de ani, care locuieşte în zonă de când s-a născut. "Am văzut şi perioada bună a zonei, dar şi perioada mai puţin bună. Tot sper, de ani buni, ca autorităţile să ia ceva măsuri, să aducă o înfrumuseţare acestui cartier. Dar nu se întâmplă nimic. Se fac promisiuni, se mai toarnă o mână de asfalt şi gata!", ne-a mai spus bărbatul.

Străduţe înguste, trotuare de formă

Pe majoritatea străduţelor reabilitate din cartier, trotuarele sunt aproape insesizabile. Asta pentru că, mai peste tot, sunt atât de mici încât abia poate să meargă un om zvelt, darămite o persoană "cu greutate" sau un om în scaunul cu rotile. "Decât aşa, mai bine nu le mai făceau deloc. Şi-aşa sunt degeaba. Folosesc mai mult ca parcare pentru maşinile din cartier, decât ca spaţiul pietonal. Noi, oamenii, mergem tot pe stradă", ne-a mai spus Dumitru Valentin.
Cel puţin pentru moment, prea multe proiecte de reabilitare a zonei şi de readucere a farmecului de altădată nu există. Cartierul continuă să se inunde de fiecare dată când creşte mult Dunărea, clădirile vechi mai au un pic şi se dărâmă singure, iar ultimele vestigii ale vremurilor trecute sunt indicatoarele de pe ziduri, care te îndrumă spre o sifonărie sau o frizerie.

Piaţa, cea mai mare dorinţă a locuitorilor zonei

Până acum câţiva ani, cei care locuiesc în zona Port, cunoscută şi sub numele de "Valea Oraşului", şi-au putut face cumpărăturile necesare din Piaţa Moruzzi, situată în spatele Spitalului CFR. Acum, însă, din aceasta a mai rămas doar reclama, pentru că uşile sunt închise de mult timp. "Aici sunt foarte mulţi oameni bătrâni, cărora le vine destul de greu să meargă pe jos, cu sacoşele în mână, din Piaţa centrală până acasă. Şi dacă vin cu autobuzul, tot e greu, pentru că din staţie până acasă, pe vremea asta...", ne-a spus o doamnă.
Dumitru Valentin, bărbatul cu care am stat mai mult de vorbă, ne-a spus că necesitatea unei pieţe în cartier este extrem de mare. "Cred că suntem singurul cartier din Galaţi care nu are o piaţă sau măcar un supermarket. Cel mai aproape e Billa, dar sunt cam trei staţii de mers. Şi nu găseşti mereu ce ai nevoie, la calitatea pe care o vrei. Producătorii care vin în pieţe vin cu marfă de grădină, lucruri sănătoase. Avem mare nevoie de redeschiderea Pieţei Moruzzi", ne-a explicat cetăţeanul.

Mobilierul urban, încercat de vreme

Băncile din cartier, puţine cum sunt, arată jalnic, iar oamenii spun că aşteaptă de mult timp ca autorităţile să ia măsuri în acest sens. "E normal să se strice lemnul de pe bănci, că plouă, ninge pe ele şi, dacă nu le dai cu lac des, se strică. Putrezeşte lemnul! Ar trebui să fie schimbate şi, dacă mă întrebaţi pe mine, ar fi mai bune alea de metal. Dai o mână de vopsea o dată pe an şi ai scăpat", ne-a declarat un domn.  

Străzile Griviţei şi Leului, ultimele artere neasfaltate

În ultimii ani, administraţiile care au condus oraşul au promis şi, pe alocuri, au refăcut câteva străzi din zona Port. Cu toate astea, două artere din cartier au rămas încă de izbelişte, iar oamenii nu mai ştiu ce să creadă.

Strada Griviţei, de exemplu, este una dintre cele mai late străzi din cartier, având dimensiuni comparabile cu strada Dogăriei, cea care face legătura între Autogară şi Palatul Navigaţiei. Cu toate astea, spun oamenii, interesul autorităţilor este minim. "Acum câţiva ani, când s-au apucat de treabă pe restul străzilor, am întrebat şi eu dacă pe strada noastră se va interveni. Ni s-a spus că da, fără probleme, o să avem şi noi asfalt. Cum nu-l vedeţi dumneavoastră acum, nu l-am văzut nici noi atunci. Şi nici de atunci. Cereri am făcut către Primărie, dar degeaba. Când plouă, se face mocirlă, iar când e uscat, ne umplem de praf. Dintr-o parte în alta a străzii sunt cam şapte metri, spaţiu suficient, zicem noi, pentru două benzi de circulaţie şi trotuar. Dar cine să facă?", ne-a întrebat, supărat, Ion Mantu, un bărbat din zonă.

Asfaltul se termină la strada Leului

Curioşi să aflăm cum se numeşte străduţa pe care asfaltul a ocolit-o, am intrat să vorbim cu oamenii. "Leului îi zice străzii, iar de asfalt nici nu mai sperăm. Măcar de-ar înnoi piatra asta cubică, tot ar fi bine. Aşa e strada de zeci de ani, dar nimănui nu-i pasă. Pe vremea când se mergea cu trăsura sau şareta, mai era cum mai era, dar acum... toată lumea are maşini", ni s-a pâns o femeie care n-a vrut să-şi spună numele.
Oricum am pune problema, aceste două străzi sunt lăsate în paragină, iar unii locuitori ai cartierului fac acuze chiar grave. "Din câte ştiu eu, strada Griviţei apare, în acte, asfaltată pe anumite porţiuni. Unde o fi asfaltul ăsta, nu ştiu. E drept, situaţia e veche tare, de vreo 8 sau 9 ani. Noi sperăm ca administraţia locală actuală să ia măsuri şi să intervină. Plătim şi noi impozite ca toţi ceilalţi", ne-a mai spus Ion Mantu.

Mizerie de nedescris, la punctele de colectare

Dacă, în alte cartiere, această problemă a fost rezolvată, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre zona Port. Pe la majoritatea punctelor de colectare a gunoaielor din cartier, deşeurile erau împrăştiate în toate direcţiile, iar oamenii dau vina pe căutătorii în gunoi. "Degeaba aruncăm noi la container, dacă vin oamenii străzii şi răscolesc, în căutare de bidoane de plastic. Nu e normal aşa ceva. Poate că sunt drastic, dar cred că e nevoie de containere închise în cutii din alea de metal, cu gratii, şi doar cu o gură mică prin care să aruncăm gunoiul. Noi, românii, de asta avem nevoie ca să fie curăţenie", ne-a explicat un bărbat.
Am surprins şi noi doi bărbaţi căutând în gunoaie în cartier, însă nu am putut sta de vorbă cu ei. "Nu avem ce să le facem. Aici, doar Poliţia poate interveni, deşi ce să îi facă? Să îi dea amendă? De unde să plătească?", a conchis un alt cetăţean.

Transportul cu căruţa, încă la modă

În cartier am dat şi de vestigii ale vieţii de acum 50 de ani, când transportul se făcea, în mare parte, cu căruţa trasă de cai. De altfel, nu este prima dată când găsim astfel de mijloace de transport ecologice. Oamenii spun că s-au obişnuit să nu mai dea atenţie acestor lucruri şi că astfel de elemente nu fac decât să dea culoare zonei.

Zona, sufocată de maşini

Aproape că nu există colţ din cartier unde să nu fie parcate măcar zece maşini, iar oamenii spun că nevoia de parcări este mare. "Ştim că Primăria vrea să ne ia bani pentru locurile de parcare. Care locuri de parcare? Dacă s-ar dărâma garajele, am avea cu siguranţă loc pentru cel puţin 500 de maşini. Numai aşa ar fi zona mai liberă, mai aerisită. Nu mai vorbesc de parcări supraetajate, că deja astea sunt maşini străine pentru mulţi", a conchis Dumitru Valentin.        

Vadul Enescu trebuie reabilitat

Între strada Dogăriei şi strada Egalităţii există o arteră de legătură despre care ştiu mai mult cei din zonă, pentru că restul oraşului a dat-o uitării. Este vorba despre vadul George Enescu, care de la distanţă seamănă cu un deal greu de urcat, dar care este, de fapt, o rută de acces rapid dintre cartierele Port şi Centru. "Am făcut de mult sesizări privind vadul Enescu, să fie reabilitat. M-a băgat cineva în seamă? Nimeni!", ne-a spus Dumitru Valentin.

Joi, venim în Piaţa Energiei

"Viaţa liberă" continuă raidurile prin cartierele Galaţiului, pentru a afla direct de la cititori care sunt problemele cu care se confruntă în zona în care locuiesc. Astfel, joi, 29 iunie, între orele 9,00 şi 9,30, vă aşteptăm la chioşcul nostru din Piaţa Energiei (zona General), pentru a ne spune ce nemulţumiri există în zona dumneavoastră şi ce pot face autorităţile pentru a le remedia.

În caz că nu puteţi ajunge la întâlnirea cu cititorii

În cazul în care nu reuşiţi să ajungeţi la întâlnirea săptămânală din cartierele gălăţene, pentru a ne spune, faţă în faţă, problemele cu care vă confruntaţi în zona în care locuiţi, "Viaţa liberă" vă pune la dispoziţie o adresă de e-mail la care puteţi face sesizări. Astfel, este suficient să scrieţi sesizarea dumneavoastră pe adresa florin.ravdan@viata-libera.ro, de unde va fi preluată spre publicare. Vă mulţumim!  

{gallery}01266cartier{/gallery}

Spectacolul de succes "O noapte furtunoasă", de I. L. Caragiale, al Teatrului "Maşina de Vise" din Bucureşti, va fi reprogramat, am aflat de la iubitul actor Dan Tudor, regizorul piesei, căruia i-am solicitat duminică câteva date noi despre eveniment.

Se pare că sezonul estival a îndepărtat cu totul publicul din spaţiile închise, chiar şi din cele răcoroase... Gălăţenii au migrat la mare şi la munte, astfel că pentru un spectacol de mare succes până acum, programat să se joace mâine, nu s-a vândut niciun bilet!
"Am jucat şi pentru un spectator, dar acum este o trupă mare, care trebuie să facă atâta drum", îmi spunea, ieri, actorul şi regizorul spectacolului "O noapte furtunoasă", o propunere proaspătă la piesa lui Caragiale, cu o trupă a Teatrului "Maşina de Vise", din care fac parte cunoscuţi actori de la mai multe teatre de prestigiu. Este drept, nici n-a existat, ca în alte dăţi, o promovare de câteva luni a evenimentului. Păcat!
Spectacolul va fi reprogramat, probabil în toamnă, spune regizorul şi actorul, apreciat pe mari scene din ţară, Naţional, Comedie şi Odeon, dar şi în Anglia, Scoţia, Irlanda ori Serbia.
De cinci ori prezent pe scena gălăţeană, actorul, care îndrăgeşte oraşul nostru într-un fel aparte, cucerea, în 2002, în Festivalul naţional de comedie al Teatrului Dramatic "Fani Tardini", ca regizor, exact pentru acest aspectacol, însă în altă montare, cu actorii noştri gălăţeni, "Premiul pentru ingeniozitatea folosirii limbajului comic" (dar şi pentru alt spectaciol în aceeaşi regie, "Ofertă de serviciu", de Lia Bugnar), precum şi Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, atribuit regretatului actor şi director al Teatrului "Fani Tardini", Mihai Mihail. Din juriu făceau parte atunci Ion Lucian (preşedinte), Tamara Buciuceanu, Iurie Darie, Anca Pandrea şi Dan Basarab Nanu. De altfel, Dan Tudor mărturisea ieri: chiar întru această amintire dragă, a actorului Mihai Mihail, venea acum la Galaţi cu această trupă, cu actori cunoscuţi de la mari teatre de Capitală, precum Teatrul Naţional, Teatrul de Comedie, Metropolis, cu "un spectacol-vedetă". Pe care, sperăm, o vom aplauda la toamnă...

În taberele şcolare de la Gârboavele şi Buciumeni şi-au petrecut vacanţele mii de copii. Pradă unor jocuri de interese, ambele s-au închis. Asta, cu toate că oameni care să vrea să le redeschidă sunt. Iar copii care să le treacă pragul, de asemenea.

La Buciumeni, în pădure, a funcţionat cea mai mare tabără gălăţeană, cu patru pavilioane de cazare şi alte trei cabane, o sală de mese pentru 120 de persoane, teren de sport şi construcţii aferente funcţionării unui complex de agrement, de la dispensar, bucătărie, spălătorie, anexe pentru centrală termică şi grup electrogen, până la coteţe pentru porci şi beciuri. Toate, construite începând cu 1973, pe un teren de 34.625 de metri pătraţi. După ce, vreme de vreo 40 de ani, mii de elevi din toată ţara au trecut pe aici, tabăra s-a închis, în 2003, şi a intrat în conservare. Terenul pe care e construită trecea, patru ani mai târziu, în proprietatea Primăriei Buciumeni, în vreme ce clădirile au rămas la Direcţia Judeţeană pentu Tineret şi Sport (DJTS). Întregul complex mai e păzit, astăzi, de un singur om.

Tabăra de la Gârboavele, deschisă la finele anilor '70, tot în pădure, include o vilă cu 50 de locuri de cazare, 38 de căsuţe cu aceeaşi destinaţie, bucătărie, sală de mese, bazin de înot şi alte clădiri, plus terenul. În inventarul DJTS, valoarea taberelor e de 5.083.361 de lei (circa 1,1 milioane de euro). Pe piaţa liberă, însă, preţul ar putea fi mult mai mare...

Cum de a ales statul român să îngroape în pădurile Galaţiului asemenea sume şi apoi să uite de ele? Mai ales că privaţii fac bani buni din taberele pe care le-au deschis! Şi cum de în alte judeţe există încă tabere şcolare funcţionale, iar la noi nu?

Cum s-a rupt în două tabăra de la Buciumeni

La restructurările administraţiei de stat, tabăra de la Buciumeni a trecut de la o instituţie la alta. Spre exemplu, a fost a Ministerului Învăţământului până în 1999, a trecut la Agenţia Naţională a Taberelor Şcolare (ATS), dar a ajuns şi la Direcţia Judeţeană de Tineret (DJT) Galaţi şi apoi la DJTS. S-a închis definitiv în 2003, din cauză că, în urma alunecărilor de teren, sistemul de aducţiune a apei a fost avariat, iar condiţiile minime de igienă nu mai puteau fi respectate.

Statul n-a considerat atunci necesar să reabiliteze sistemul de alimentare cu apă al taberei, deşi aceasta avea încasări. O fi fost numărul de elevi cazaţi acolo mai mic decât pe vremea comunismului, dar tot e ciudat să ai o tabără care produce bani şi să refuzi să investeşti în ea, măcar cât să o ţii deschisă.

Au urmat vremuri destul de tulburi. Celebrul procurator Marcel Cosor îşi dorea terenul. Mai apăruse şi un autointitulat investitor, care susţinea că vrea să transforme fosta tabără într-un azil.

În anul 2009, Instituţia Prefectului Galaţi - pe vremea când prefect era tot Gabriel Panaitescu - a emis Ordinul 59/12.02.2009, prin care suprafaţa de 34.265 de metri pătraţi, aferentă taberei de la Buciumeni, trecea în proprietatea publică a comunei Buciumeni. Instituţia Prefectului, pe vremea când prefect era Claudiu Brânzan, a revenit, apoi, cu Ordinul 250/23.04.2010, pentru a întregi suprafaţa trecută în proprietatea Primăriei Buciumeni, ajungându-se la 34.625 de metri pătraţi trecuţi la primăria de comună.

De ce s-a iniţiat o astfel de procedură? Prefectura ne-a informat că s-a acţionat în limitele legii, "la propunerea Consiliului Local Buciumeni". DJTS Galaţi a atacat în instanţă ordinul Instituţiei Prefectului, în condiţiile în care atribuirea se făcuse în baza art. 36 (1) din Legea 18/1991, potrivit căruia  “terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor". Dar terenul taberei nu era în administrarea unei primării, ci a DJTS, spune şefa Direcţiei, Ana Maria Vasiliu. În dosarul cauzei, 12509/233/2014, de pe rolul Judecătoriei Galaţi, acţiunea DJTS a fost respinsă ca nefondată.

De când l-a luat în proprietate, pe vremea primarului Stelică Aloman, Primăria Buciumeni n-a folosit terenul. "La momentul actual, cetăţenii (comunei Buciumeni - n.r.) nu au acces" pe respectivul teren, ne-a informat, în scris, la solicitarea "Vieţii libere", Primăria Buciumeni. În plus, "în prezent, nu există o acţiune demarată pentru a exploata acest teren". Totuşi, Primăria refuză să renunţe la teren în favoarea DJTS şi "a demarat formalităţile prevăzute de actele normative în vigoare pentru a intra în posesia clădirilor, în anul 2011. Hotărârea Consiliului Local Buciumeni în acest sens a fost transmisă Instituţiei Prefectului Judeţul Galaţi în vederea continuării procedurilor legale".

Ce ar putea face Primăria cu tabăra? Primarul actual, Petrache Năstasă, nu a răspuns la telefon, în ciuda insistenţelor noastre.

Tabăra nu-i vreo ruină

Angajat din 1996 la tabără, Marţian Cocârlea, administrator, îşi aminteşte încă vremurile bune. "Vă puteţi închipui ce era aici? Veneau copiii. Intrau în serii la masă. Se jucau, aveau activităţi cu profesorii…Sute! Sute, din toată ţara", spune omul. Nu-şi poate trăi viaţa doar în complexul din pădure, aşa că mai cere ajutor, pentru pază, altor bărbaţi din familie.

La interior, clădirile sunt în stare bună. S-a adunat praful şi miroase a mucegai, dar aşa-i când un singur om trebuie să îngrijească un ditai complexul. Băile nu mai sunt practicabile. În bucătărie  e  mai curat decât ne aşteptam. Sunt încă oalele vechi. Şi sala de mese e curată. Oamenii din sat spun că, după închiderea taberei, aici s-ar mai fi făcut nunţi.

Cât şi cine trebuie să plătească pentru reabilitare

Ana Maria Vasiliu spune că, încă din 2009, a cerut unei firme să-i dea un preţ estimativ pentru lucrările necesare realimentării cu apă a taberei. Societatea a răspuns că era nevoie de: forarea unui puţ, construcţia unui rezervor şi instalarea unei staţii de pompare. În total, 550.000 de lei. Potrivit DJTS, ca lucrările să se realizeze, ar fi nevoie ca ordonatorul de credite, recte Ministerul Tineretului şi Sportului, să finanţeze realizarea unui studiu de fezabilitate şi apoi să aloce bani pentru lucrări. Ar fi urmat contractarea, prin licitaţie, a lucrării, realizarea de către firma câştigătoare şi recepţia. E un drum lung, de mai bine de un an, chiar în situaţia în care ar exista voinţă politică, la nivel de minister, pentru parcurgerea lui. Numai să mişte cineva măcar un deget…

La Gârboavele, şanse mai mari de reuşită

"După doi ani de judecată, am obţinut sentinţa civilă cu nr. 889, pronunţată în dosarul 16557/233/2015, prin care DJTS Galaţi are drept de administrare şi folosinţă asupra terenului de 20.944 de metri pătraţi. Terenul a fost al statului mereu, dar a fost nevoie de proces pentru că trecuse de la o instituţie la alta şi deja nu se mai ştia al cui e", a declarat Ana Maria Vasiliu.

Directoarea mai spune că, în urma solicitărilor repetate, a reuşit să obţină aprobarea de casare pentru cele 38 de căsuţe, devenite inutilizabile. Pentru cazare, tabăra rămâne cu vila cu 50 de locuri, construită în 1999 şi dotată cu mobilă cumpărată în 2015.  Există camere cu două sau mai multe paturi, dar şi garsoniere cu baie proprie şi balcon. Sunt şi logii pentru discuţii, spaţii de luat masa ş.a.m.d..

Tabăra Gârboavele s-a închis în anul 2010, când, la reorganizare, s-au tăiat posturile necesare funcţionării ei. S-a redeschis în 2014 şi a funcţionat o vară. S-au organizat acţiuni la care au luat parte organizaţii non-guvernamentale, instituţii ca Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia Comunitară şi Jandarmeria. Dar aşa ceva a fost posibil doar pentru că  DJTS Galaţi folosise acolo personalul TESA de la celelalte baze. Şi nu se poate proceda mereu aşa.

"Cu 100.000 lei, am putea face locul primitor. Proiect de modernizare am făcut încă din 2009. L-am trimis la minister şi nici până astăzi n-am primit răspuns”, spune directoarea DJTS Galaţi.

Ideea de proiect, numită "Green Leaf", includea, printre altele, un spaţiu pentru tiroliană, un miniteren de fotbal, un spaţiu pentru tras cu arcul, un bazin de înot. Costa circa 2.700.000 de lei.

Ce spune DSP că le trebuie taberelor, ca să funcţioneze

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Galaţi ne-a informat că, pentru a primi autorizaţie de funcţionare, orice tabără şcolară trebuie să aibă, printre altele, "apă potabilă, caldă şi rece", la bucătării şi băi, "alimentare cu energie electrică", "spaţii de cazare corespunzătoare privind circuitele, cubajul de aer/dormitor" şi "cabinet medical cu izolator şi infirmerie". Ar mai trebui ca, în toată tabăra, "clădirile să fie salubre, fără infiltraţii şi mucegai". Ar mai fi nevoie şi de multe altele: "bloc alimentar cu circuite necesare acestui tip de obiectiv, cu dotări adecvate, agregate frigorifice funcţionale şi veselă". Mai trebuie "mobilier în stare bună, pat individual, saltea cu cazarmament şi trei schimburi de lenjerie pentru fiecare pat".

De asemenea, taberele trebuie "să deţină spaţii de recreere întreţinute corespunzător (în aer liber: teren de sport, alei, spaţii verzi îngrijite, leagăne etc., iar în interior sală de joc dotată corespunzător, sală de festivităţi)". Şi nu în ultimul rând, "să dispună de personal suficient şi calificat".

"Copiii ar veni. Dar unde?"

Ana Maria Vasiliu spune că, prin DJTS, au plecat, anul trecut, în tabere, aproape o mie de elevi gălăţeni. "Lucrăm cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, în baza unei proceduri. Elevii pleacă la Bistriţa, la Hunedoara, la Buzău, la Botoşani, la Covasna…. Ar veni şi la Buciumeni sau Gârboavele. Tabăra, spre deosebire de alte tipuri de turism, oferă un program bogat de activităţi. Am putea face aşa ceva. În plus, există programele, prin minister, pentru elevii săraci de la ţară şi pentru persoanele cu dizabilităţi, desfăşurate tot prin DJTS", spune Ana Maria Vasiliu.

Pe lângă banii de reabilitare, statul ar trebui, însă, să permită şi crearea de posturi de bucătari, îngrijitori, paznici şi alţi muncitori, pentru ca taberele să poată funcţiona. Iar asta pare chiar mai improbabil decât finanţarea unor lucrări de reabilitare....

CJ cere fostele tabere şcolare de 11 ani

Consiliul Judeţului Galaţi şi-a exprimat, în repetate rânduri, intenţia de a prelua în administrare taberele de la Buciumeni şi Gârboavele, pe care le numeşte "centre de agrement" şi despre care afirmă că "ar putea oferi un spaţiu optim la nivelul judeţului pentru desfăşurarea diferitelor programe pentru tineret, dar şi în vederea desfăşurării altor activităţi pentru turismul de masă".

Nu spune, deci, doar DJTS Galaţi că sunt valoroase…

Pentru prima oară, CJ Galaţi a cerut Guvernului taberele spre administrare în urmă cu 11 ani, prin hotărârea nr. 298/26.06.2006. Din cauză că acţiunea n-a avut ecou, CJ a mai emis încă o astfel de hotărâre, nr. 357/30.07.2013, prin care a cerut în administrare tabăra de la Gârboavele. Niciuna dintre aceste două solicitări nu a primit răspuns, dar, menţinându-le în arhiva electronică de pe siteul instituţiei, CJ susţine că îşi afirmă, în continuare, intenţia de a prelua taberele de la DJTS. Ca aşa ceva să se întâmple, potrivit HG 561/2009, Guvernul ar trebui să dea o hotărâre prin care să le schimbe statutul din bunuri de interes public naţional în bunuri de interes public judeţean sau local.

Ar fi mai bine sau mai rău să preia CJ aceste tabere? Părerile, la nivel local, sunt împărţite...

{gallery}0126tabara1{/gallery}

Un trotuar din care pavelele au fost dislocate acum aproape un an a stat fără să se fi intervenit asupra lui până la începutul săptămânii trecute. Situat chiar vizavi de Primărie, acesta nu a fost observat de persoanele competente din administraţie până la intervenţia noastră. 

Acum aproape două săptămâni, vă aduceam în atenţie trotuarul de vizavi de Primărie, din care pavelele se dislocaseră, ca urmare a trecerii maşinilor peste ele, şi pe care circulaţia devenea din ce în ce mai dificilă.
Am cerut un punct de vedere Primăriei Galaţi, pe această temă: "Direcţia de siguranţă rutieră din cadrul Primăriei a luat decizia să închidă circulaţia în acel gang. De altfel, intrarea în gang este şi o abatere de la Codul rutier, banda autobuzului fiind delimitată de benzile de circulaţie de pe strada Domnească prin linie continuă. În privinţa trotuarului, se va interveni pentru asfaltare", ne-a explicat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

Deciziile din birouri nu se verifică în teren 

Pentru că biroul de presă al Primăriei ne-a informat că se va închide accesul maşinilor în gangul respectiv, care este de fapt o alee de legătură între strada Maior Iancu Fotea şi strada Domnească, am vrut să stăm de vorbă cu oamenii care locuiesc acolo.
Reticenţi în a-şi spune numele, cetăţenii au acceptat totuşi să stea de vorbă cu noi. "Mi se pare o decizie foarte proastă, dacă au de gând să pună stâlpi din aceia de blocare. Aici sunt foarte multe maşini, care intră din Maior Iancu Fotea, parchează în faţa curţii, că nu au toţi spaţiu, şi apoi ies prin Domnească. E de când lumea situaţia asta. Normal mi s-ar părea să scoată pavelele din faţă, de la intrarea în gang, şi să pună asfalt. Dar nu să închidă circulaţia!", ne-a explicat un bărbat.

Circulaţia, momentan deschisă

Deşi trotuarul a fost reparat, tot cu pavele, gangul a rămas deschis traficului. Cel puţin pentru moment! "E bine că au refăcut trotuarul, dar cred că ar fi fost mai bine cu asfalt. Aşa, nu vreau să cobesc, dar cred că se va strica destul de repede", a conchis un alt domn din zonă.         

Dragi gălăţeni,

Astăzi se împlinesc 12 luni de când am depus jurământul în calitate de primar al municipiului Galaţi. Sunt aici pentru că mulţi dintre dumneavoastră aţi considerat că vă pot reprezenta onorabil interesele, alături de noua majoritate din Consiliul Local. Acum este un prim moment de analiză a obiectivelor pe care le-am îndeplinit împreună cu echipa pe care o conduc, dar şi un moment în care stabilim premisele necesare pentru atingerea celor noi.

Schimbările de care era nevoie

Birocraţia de la nivelul administraţiei publice locale nu mai este o noutate. Nu a fost nici pentru mine. Am decis să fac tot ce îmi stă în putinţă să schimb în bine modul în care funcţionează administraţia publică locală. Acesta este motivul pentru care am regândit, în urma unui audit intern, toată schema organizatorică şi am rescris organigrama Primăriei municipiului Galaţi.

Sistemul centralizat – o gaură neagră ce împiedica dezvoltarea oraşului

Ştim cu toţii că una dintre marile probleme ale municipiului este sistemul centralizat de termoficare ineficient, care, de-a lungul timpului, a dus la scurgeri uriaşe de fonduri din bugetul local - peste 12 milioane de euro numai în ultimul an. Această problemă a fost tranşată acum şi facem tot posibilul să înceteze cât mai repede. Motiv pentru care este deja în vigoare hotărârea Consiliului Local care prevede acordarea unui sprijin financiar pentru achiziţionarea unui sistem alternativ de producere a apei calde şi căldurii, în valoare de 3.000 de lei. Ajutorul financiar este disponibil pentru cetăţenii care încă mai sunt captivi într-un sistem ineficient şi păgubos. Avem peste 3.500 de dosare depuse în acest sens, care sunt analizate şi vor intra la finanţare. În felul acesta, începând de anul viitor, vom beneficia de mai mulţi bani la bugetul local cu care să accelerăm dezvoltarea Galaţiului, după o lungă perioadă de stagnare.

Reparaţii la nivelul carosabilului, trotuarelor şi parcărilor – peste 175.000 de metri pătraţi

Un aspect dureros pentru acest oraş l-a reprezentat, ani de-a rândul, infrastructura rutieră. Cetăţenii s-au plâns mereu de starea străzilor. A avea străzi mai bune este o stare de fapt care contribuie la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, la bunăstarea mediului de afaceri şi la imaginea pozitivă a oraşului. Astfel, în ultimul an, din fonduri publice, au fost efectuate reparaţii pe mai mult de 100 de străzi, pe jumătate dintre ele fiind reparate şi trotuarele. De asemenea, în 14 locaţii din oraş am pus la dispoziţia cetăţenilor locuri de parcare reparate. Am reuşit să alocăm fonduri pentru un proiect amplu de reabilitare a accidentului de teren de pe Faleza Superioară, acea ”falezogaură” care, până la toamnă, va dispărea, iar traficul în zonă va fi fluidizat.

Am reuşit să demarăm proiectele care să schimbe intrările din oraş. La intrarea dinspre Brăila, până acum au fost refăcute trotuarele, bordurile, calea de rulare, a fost introdus sistem de irigaţii pe scuarul central, urmează instalarea ruloului de gazon. Acum se lucrează la amenajarea alveolelor de parcare. De la începutul anului am făcut documentaţia şi pentru lucrările necesare fluidizării traficului şi la intrarea în oraş dinspre Tecuci. Aici vorbim despre resistematizarea străzii Brăilei între Bulevardul Dunărea şi intrarea în municipiul Galaţi (fost DN2B Tirighina). Sunt încheiate lucrările de anvergură de pe străzile Anghel Saligny şi Tecuci.
Am finalizat lucrările de amenajare (trotuare, borduri, locuri de parcare) pentru cartierele Micro 19, Micro 20 şi Micro 21 şi au fost făcute piste pentru biciclişti în aceste zone. Pe aceeaşi schemă, în curând, vom interveni în cartierele Ţiglina I, Ţiglina II, Mazepa I, Mazepa II şi în arealul cuprins între strada Navelor - bulevardul Marii Uniri şi strada Cloşca.

În cele 12 luni am intervenit cu lucrări de reparaţii la 82 de unităţi de învăţământ şi la alte 75 de imobile ce fac parte din patrimoniul Primăriei municipiului Galaţi. Momentan, sunt în curs de execuţie lucrări de reparaţii la 23 de imobile din fondul locativ. De asemenea, un alt aspect foarte important îl reprezintă proiectul de reabilitare termică a blocurilor cu bani din fonduri europene. În curând, vom semna contractul de finanţare pentru blocul G8 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 360 A, proiect depus încă din luna noiembrie a anului trecut. Dincolo de faptul că din punct de vedere estetic arată foarte bine, oamenii ar trebui să înţeleagă faptul că există o serie de beneficii şi poate cel mai important ar fi reducerea costurilor cu încălzirea locuinţelor. Aceste proiecte au efecte favorabile asupra calităţii mediului ambiental şi a sănătăţii locuitorilor prin reducerea cu minimum 40 la sută a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 Kw/m2/an a energiei consumate. Continuăm să depunem cereri de finanţare pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor. Curând, vor fi alocaţi şi banii pentru blocul G1 din cadrul Asociaţiei de proprietari nr. 388.

Consider că este o mare realizare faptul că am reuşit să achiziţionăm clădirile şi terenul în care funcţionează Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie ”Buna Vestire”. Anual se plăteau sume foarte mari pentru chirie către Fundaţia ”Caritatea”, proprietarul imobilului. Foarte curând va fi deschis un nou centru de permanenţă în vederea asigurării continuităţii asistenţei medicale primare, în cartierul Micro 39.
Am preluat baza sportivă ”Siderurgistul” de la ArcelorMittal Galaţi.

Am dat în folosinţă, în sfârşit, blocurile M1 – M6 din cartierul de locuinţe sociale din Micro 17, după ce în administraţia trecută oamenii au primit nişte chei fără a se putea muta efectiv acolo, întrucât lucrările nu fuseseră terminate conform termenului anunţat iniţial. A fost încheiat contractul pentru darea în concesiune a Plajei Dunărea, iar societatea care a câştigat licitaţia are un plan de investiţii pe termen lung pe care trebuie să îl respecte.

Am achiziţionat primele 14 troleibuze noi pentru a întregi parcul auto al serviciului de transport public în comun. Am făcut achiziţie de mijloace de transport noi care să fie uşor de întreţinut şi care să respecte standardele secolului în care trăim. Acestea vor sosi la Galaţi până la finele acestui an şi vor putea fi văzute pe străzile oraşului. Am făcut toate demersurile necesare pentru a implementa sistemul e-ticketing. Astfel, vom avea sisteme moderne de taxare automată a titlurilor de călătorie, managementul flotei va permite localizarea mijloacelor de transport în timp real, monitorizarea tuturor mijloacelor de transport în comun şi vor fi instalate panouri electronice de afişaj în 96 de staţii.

Anul acesta am avut onoarea să organizăm Campionatul Mondial de Hochei Divizia a II-a, Grupa A. Jucători din Australia, Belgia, Spania, Islanda şi Serbia au venit la Galaţi şi au fost încântaţi de ceea ce au găsit aici. Pentru prima dată, municipiul Galaţi a devenit capitala antidrog, fiind primul oraş din provincie ales pentru o serie de evenimente de anvergură, menite să îi atragă pe tineri către mişcare şi distracţie în aer liber. Totodată, oraşul nostru a fost şi gazda conferinţei ”Administraţia publică locală, pilon central al strategiei naţionale antidrog”, unde a participat şi academicianul Constantin-Bălăceanu Stolnici. Ne pregătim acum pentru unul dintre cele mai mari evenimente din vara aceasta, respectiv ”Zilele Dunării”. Distracţie şi voie bună pe parcursul a patru zile: minicroaziere pe Dunăre, concursuri în aer liber, expoziţii, parade şi tot ceea ce poate face din Galaţi o capitală dunăreană a României.

Vreau să vă mai spun că avem iniţiate procedurile şi toate documentaţiile în vederea finanţării din fonduri locale, guvernamentale şi europene a peste 80 de proiecte noi de investiţii, modernizări sau reabilitări la nivelul municipiului Galaţi. Despre fiecare dintre acestea voi vorbi atunci când vor începe efectiv lucrările.
Nu pot spune că a fost un an uşor, însă am credinţa că deciziile luate acum vor influenţa pozitiv proiectele pe care eu şi echipa mea ni le-am propus pentru următorii ani. Vrem să facem lucruri concrete care să scoată oraşul din conul de umbră în care stă de atâţia ani.

Ionuţ Pucheanu,
Primarul municipiului Galaţi                               

(P) 

85,55 la sută dintre absolvenţii de gimnaziu din judeţul Galaţi au obţinut medii peste 5,00 la examenul de Evaluare Naţională, arată datele iniţiale furnizate de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean, în creştere uşoară faţă de anul trecut, când procentul de promovare a fost doar de 81,9 la sută.

Deşi subiectele au fost destul de uşoare, doar doi elevi din Galaţi au obţinut medii maxime: Ella Ana-Maria Chiriac, de la CNVA, şi Andrei Iacob, de la Şcoala  nr. 28. Anul trecut s-a obţinut o singură medie de zece curat, în timp ce în 2015 au fost 11 astfel de performanţe.
Proba de la Limba şi Literatura Română pare să le fi creat mai multe probleme absolvenţilor gălăţeni de gimnaziu, decât cea de la Matematică. Doar 25 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la Limba Română, în vreme ce la Matematică nota maximă a fost obţinută de 123 de elevi. În total, pe baza rezultatelor afişate înainte de contestaţii, 785 elevi din Galaţi au reuşit să obţină medii de la 9,00 în sus la Evaluarea Naţională în 2017, în timp ce anul trecut au fost mult mai puţini, doar 510. Anul trecut, doar 13 elevi au reuşit să obţină nota 10 la Limba Română, în vreme ce la Matematică nota maximă a fost obţinută de 80 de elevi.
La capătul celălalt al clasamentului, doi elevi gălăţeni au "reuşit" contraperformanţa de a pica examenul cu media 1,00. În total, în judeţul Galaţi au fost înregistrate 13 de medii cuprinse între 1,00 şi 1,97. Dintre cei 3.570 elevi înscrişi la Evaluarea Naţională, 48 au absentat de la una sau de la ambele probe ale examenului.
Cele mai mare medii au fost obţinute de elevii de la CNVA, cei 60 de candidaţi având medii între 8,87 şi 10,00. Medii mari au şi candidaţii de la CNMK, cei 29 de absolvenţi de gimnaziu de aici având medii între 8,00 şi 9,95.
La polul opus sunt elevii de la Toflea, unde niciunul din cei trei candidaţi care s-au prezentat la examen n-a obţinut medie peste 5,00, în timp ce la Şcoala nr. 3 din Iveşti, doar unul din patru a promovat. Niciun "învăţăcel" cu medie peste 5,00 şi la Şcoala "Sf. Apostoli Petru şi Pavel", cea din cadrul Penitenciarului. Trist este că nici de la Şcoala Specială "C. Pufan" nu s-au  luat note peste 5,00, semn că un asemenea examen nu este adaptat la elevii cu cerinţe speciale de educaţie.
Elevii nemulţumiţi de note au depus ieri contestaţii, rezultatele finale urmând să fie afişate pe 30 iunie.