Indexarea impozitelor şi a taxelor locale începând din 2021 se află încă în dezbatere publică iniţiată de Primăria Galaţi, până pe 9 noiembrie 2020. Varianta finală va fi supusă votului consilierilor locali, care vor avea ultimul cuvânt în privinţa dărilor pe care gălăţenii le vor datora bugetului local. Pentru a afla cât de mare va fi impactul asupra buzunarelor gălăţenilor, am solicitat municipalităţii un calcul estimativ al impozitelor pe clădiri rezidenţiale, terenuri şi autoturisme.

Aşa cum aţi putut afla deja din ziarul "Viaţa liberă", conform proiectului privind impozitele şi taxele locale pentru 2021, nivelurile în sume fixe ar urma să fie indexate cu rata inflației pe anul 2019, de 3,8 la sută. De pildă, taxa de habitat este propusă la 97,08 lei/pers/an, iar taxele speciale pentru finanţarea activităţii de ecarisaj ajung la 3,12 lei pentru persoanele fizice şi la 62,28 lei/an pentru persoanele juridice.

La solicitarea noastră, Primăria municipiului Galaţi ne-a transmis un calcul estimativ al impozitului pe clădiri rezidenţiale pentru anul 2021.

Astfel, în zona A de impozitare, pentru o locuinţă cu o cameră (25 mp) aţi putea plăti 83 de lei, pentru un apartament cu două camere (50 mp) - 166 de lei, pentru trei camere (67 mp) - 223 de lei, iar pentru patru camere (80 mp) - 266 de lei.

În zona B de impozitare, calculele estimative arată astfel: 80 de lei pentru o locuinţă cu o cameră (25 mp), 159 de lei pentru două camere (50 mp), 214 lei pentru o locuinţă cu trei camere (67 mp) şi 255 de lei pentru patru camere (80 mp).

În zona C, pentru o locuinţă cu o cameră (25 mp), impozitul ar putea fi de 76 de lei, pentru două camere (50 mp) - 152 de lei, la trei camere (67 mp) - 204 lei, iar la patru camere (80 mp) - 244 de lei.

În zona D, pentru o locuinţă cu o cameră (25 mp) veţi scoate din buzunar 73 de lei, la două camere (50 mp) - 146 de lei, pentru un apartament cu trei camere (67 mp) - 195 de lei, iar la patru camere (80 mp) - 233 de lei.

Impozit pe teren

Iată şi un calcul estimativ al impozitului pe teren pentru anul 2021, după cum ne-a fost furnizat de Primăria Galaţi. Impozitul/ taxa pe terenurile amplasate în intravilan - terenuri cu construcţii - pentru o suprafaţă de 100 mp va fi de 97 de lei (9.706,34 lei/ha) în zona A, 73 de lei (7.337,63 lei/ha) în zona B, 50 de lei (5.021,85 lei/ha) în zona C şi 24 de lei (2.385,33 lei/ha) în zona D.

Autoturism

Conform Primăriei, pentru un autoturism cu o capacitate cilindrică de 1.600 cmc veţi plăti la bugetul local 66 de lei.

Rămâne de văzut dacă aleşii locali vor fi de acord cu această indexare.

Încă 65 de gălățeni au primit, marți, rezultate pozitive în urma testării pentru depistarea coronavirusului. Astfel, conform datelor oficiale de la Direcția de Sănătate Publică, la nivelul județului Galați, de la începutul pandemiei și până acum, au fost confirmate pozitiv 5.005 persoane.

Dintre acestea, 4.025 de persoane au fost declarate vindecate, 54 dintre ele fiind raportate în ultimele 24 de ore. Alte 187 de persoane și-au pierdut viața în urma complicațiilor suferite după ce s-au infectat cu Covid-19.  Totodată, numărul celor internați în secția de Terapie Intensivă de la Spitalul Județean a crescut față de raportarea de luni. Conform datelor oficiale, în secția de Terapie Intensivă sunt internate 10 persoane, cu două mai mult față de ziua precedentă, fiind vorba despre pacienți infectați cu coronavirus care au forme grave şi au nevoie de suport respirator.
În aceste condiții, Prefectul județului Galați, Eugen Hristache, a convocat Comitetul pentru Situații de Urgență (CJSU) pentru a stabili noi măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Cea mai importantă dintre măsuri, care a intrat în vigoare încă de marți dimineață, vizează purtarea măștii de protecție în toate spațiile publice închise, dar șiu în aer liber. Această măsură este obligatorie în localitățile unde rata de infectare este mai mare de 1,5 la mia de locuitori. În această categorie intră municipiul Galați, cu o rată de infectare de 1,87 la mia de locuitori, și comunele Cuca (4,24), Gohor (1,83), Ivești (4,64), Șendreni (1,96) și Vânători (1,58).  
De asemenea, în toate aceste localități, restaurantele, cafenele și sălile de jocuri de noroc vor rămâne închise până pe 19 octombrie inclusiv, atunci când Direcția de Sănătate Publică va calcula noua rată de incidență.
Totodată, prin decizia CJSU s-a stabilit că organizarea şi desfăşurarea activităţii teatrelor/cinematografelor, instituţiilor de spectacole şi/sau concerte în municipiul Galați se suspendă până pe 19 octombrie 2020, inclusiv. Până la aceeași dată sunt suspendate și spectacolele, concertele, festivalurile publice și private sau alte evenimente culturale desfășurate în aer liber.
În Galați și în comunele amintite (excepție face zona carantinată din Ivești, unde regulile sunt diferite), toate instituțiile publice și private, precum și operatorii economici își vor desfășura activitatea prin organizarea programului de lucru în regim de muncă la domiciliu/telemuncă, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recomandă decalarea programului de lucru.

Sute de carantinați și zeci de izolați

Direcția de Sănătate Publică a reluat, după intrarea în vigoare a Legii Carantinei, monitorizarea persoanelor care trebuie să stea în izolare și în carantină. Astfel, conform datelor oficiale, numărul gălățenilor aflați în izolare a scăzut, în ultimele 24 de ore, cu 13, astfel că în izolare la domiciliu sunt în prezent 47 de gălățeni. A crescut însă numărul celor care se află în carantină. Așadar, numărul gălățenilor care sunt în carantină este acum de 439, cu 89 mai mulţi față de raportarea de luni. 
De asemenea, de la începutul pandemiei și până în prezent, la nivelul județului Galați au fost efectuate 42.527 de teste pentru depistarea coronavirusului, cu 450 mai multe față de raportarea de luni. Trebuie precizat că aceste teste nu au fost făcute doar pentru cazurile noi, ci au fost retestați și gălățenii deja declarați vindecați, cei care urmează să fie declarați vindecați, dar și cei reconfirmați cu virusul Covid-19, în această categorie fiind raportate 11 persoane în ultimele 24 de ore.

În perioada 13-15 octombrie, în Polonia urma să se desfăşoare un turneu organizat de Confederaţia Europeană de Volei (CEV). În acest turneu, contând pentru etapa a II-a a Ligii Campionilor, era programat să se întreacă echipele campioane ale Poloniei, Ungariei şi României, respectiv CSM Arcada Galaţi.
Luni după-amiază, a fost organizată o videoconferinţă a CEV, cu reprezentanţii celor trei cluburi implicate, în urma căreia s-a hotărât ca din cauza pandemiei de coronavirus, turneul polonez să fie anulat. Totodată, s-a stabilit ca cele trei echipe, Jastrzabie Wiegel, Fino Kaposvar şi Arcada, să joace câte două meciuri fiecare la Galaţi, într-un singur turneu, programat la sfârşitul acestei luni, 27-29 octombrie, prima clasată urmând să se califice în faza următoare a competiţiei continentale.
Despre această situaţie nedorită, i-am solicitat părerea antrenorului campioanei CSM Arcada, Sergiu Stancu: „Eram pregătiţi de plecare, cu un picior în autocar, când am primit vestea despre anularea acestui turneu. În continuare aşteptăm veşti de la CEV în legătură cu disputarea meciurilor din turneul gălăţean, în care bine ar fi dacă am putea beneficia de aportul publicului nostru spectator. Deocamdată, nu ştim ce va urma în starea prelungită de pandemie. Păcat de această anulare, întrucât clubul nostru a făcut eforturi financiare deosebite pentru prezenţa echipei în Polonia, eforturi care s-au dovedit zadarnice. În ceea ce ne priveşte, vom continua pregătirile, în vederea unei comportări cât mai bune în turneul de peste două săptămâni. Aşteptăm cu încredere aceste meciuri şi ne gândim la calificare, chiar dacă adversarii noştri sunt deosebit de valoroşi.”
Iată lotul pe care contează tehnicianul gălăţean: Niels Klapwijk, căpitanul echipei, Marian Bala, Vasile Talpă, Liviu Cristudor, Marian Lescov, Michael Keegan, Răzvan Olteanu, Alexandru Raţă, Alexei Nalobin, Filip Sestan, Ovidiu Darlaczi, Eugen Stuart, Mihailo Stankovici şi Vlad Kantor.

Consiliul Județean Galați a atribuit recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), la valoarea de 370 de mii lei (fără TVA), serviciile de proiectare cu fazele Studiu de fezabilitate (SF) şi Proiect Tehnic (PT), inclusiv studii de teren şi alte studii specifice, documentaţii suport pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii, verificare tehnică de calitate a proiectului şi detaliilor de execuţie, asistenţă tehnică din partea proiectantului pentru obiectivul “Extindere pe verticală cu un nivel și heliport – Parcare supraetajată Spitalul Clinic Județean de Urgență”.

Durata de prestare a serviciilor este de 105 zile de la ordinul de începere a serviciilor, astfel: 45 de zile pentru predarea SF, inclusiv predare studii şi documentaţii necesare în vederea obţinerii Certificatului de Urbanism şi avize pentru Autorizaţia de Construire ce se pot obţine la baza acestui SF și 60 de zile pentru predarea PT, inclusiv verificare tehnică a documentaţiei şi documentaţia pentru avize necesare în vederea obţinerii Autorizaţiei de Construire.
Având în vedere solicitările de locuri de parcare venite atât din partea personalului medical, dar şi din partea pacienţilor, însoţitorilor acestora, cât şi a riveranilor, este oportună extinderea cu un etaj a clădirii existente şi mărirea astfel cu aproximativ 150 de locuri de parcare. Oportunitatea construirii unui heliport este determinată de rezolvarea cazurilor pacienţilor aflaţi în stare gravă care vor putea fi aduşi de urgenţă la spital cu elicopterul în orice oră din zi şi din noapte. De asemenea, pentru transferul cât mai rapid al pacienţilor la Unitatea de Primiri Urgenţe, heliportul va fi dotat cu lift exterior, se arată în expunerea de motive din SEAP.
De întocmirea acestor studii și documentații se va ocupa firma doljeană D&I Construct SRL, specializată în ”Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea”, împreună cu subcontractantul Pro Concept SRL. Conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice, D&I Construct SRL a realizat în anul fiscal 2019 venituri totale de aproximativ 2,12 milioane lei și un profit net de 445 mii lei cu un număr mediu de nouă salariați.

UPDATE. În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Galați din data de 14 octombrie 2020 au fost luate următoarele măsuri:

Art. 1 Se menține la nivelul județului Galați coordonarea operațională a Serviciul de Ambulanţă Judeţean Galaţi și a serviciilor voluntare pentru situații de urgență constituite la nivelul unităților administrative teritoriale din județul Galați de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “General Eremia Grigorescu” al judeţului Galaţi.

Art. 2 Se menține la nivelul județului Galați coordonarea operațională a Poliției Locale de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi.

Art. 3 Se menține la nivelul județului Galați obligativitatea asigurării continuității activității centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile și stabilirii programului de lucru al angajaților cu avizul Direcției de Sănătate Publică Galați.

Art. 4 Direcția de Sănătate Publică Galați va testa săptămânal personalul de îngrijiri care își desfășoară activitatea în așezămintele prevăzute la art. 3.

Art. 5 Se menține la nivelul județului Galați obligația desfășurării în regim permanent a activității tuturor centrelor operative pentru situații de urgență cu activitatea temporară, precum și a Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției Galați.

Art. 6 La nivelul județului Galați este obligatorie purtarea măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Art. 7 (1) La nivelul județului Galați este obligatorie purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, prezente în spațiile publice deschise, cum sunt piețele, târgurile, zonele de așteptare (stații de autobuz, peroane şi altele asemenea), falezele, zonele în care se desfășoară serbări publice sau pelerinaje, exteriorul obiectivelor turistice, zonele pietonale comerciale, așa cum au fost stabilite prin Anexa nr. 1 la Hotărârea CJSU Galați nr. 81 din data de 30.07.2020;

(2) La nivelul județului Galați este obligatorie purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, și în proximitatea instituțiilor de învățământ până la o distanță de 50 m de intrarea în perimetrul școlii.

Art. 8 Administratorii/Proprietarii spațiilor publice deschise prevăzute la art. 7 au obligația de a afișa la loc vizibil informații privind obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile respective.

Art. 9 În localitățile Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, este obligatorie purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise.

Art. 10 La nivelul județului Galați este obligatorie purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, pentru candidații și echipele de campanie în timpul evenimentelor / întrunirilor / acțiunilor aferente campaniei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaților din anul 2020.

Art. 11 La nivelul județului Galați sunt interzise organizarea și desfășurarea de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spații deschise, precum și a întrunirilor de natura activităților culturale, științifice, artistice, sportive sau de divertisment în spații închise, cu excepția celor organizate și desfășurate potrivit punctelor 12-28.

Art. 12 La nivelul județului Galați, activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor și bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive vor fi desfășurate numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și ministrului sănătății.

Art. 13. La nivelul județului Galați, competițiile sportive vor fi desfășurate fără spectatori, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.

Art. 14. În condițiile art. 12, se permite desfășurarea de către sportivii profesioniști, legitimați și/sau de performanță a activităților de pregătire fizică în bazine acoperite sau aflate în aer liber, iar activitățile de pregătire fizică în spații închise sunt permise numai cu respectarea regulilor de distanțare între participanți, astfel încât să se asigure minimum 7 mp/persoană.

Art. 15 La nivelul județului Galați, activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizual, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se vor desfășura numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii și al ministrului sănătății.

Art. 16 (1) În condițiile art. 15 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este interzisă în localitățile Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

(2) În condițiile art. 15 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă cu participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului în localitățile Galați (1,89), Șendreni (2,52), Gohor (2,16), Vânători (1,56) și Vârlezi (1,51) unde incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mare de 1,5 și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) În condițiile art. 15 organizarea și desfășurarea activității cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte este permisă cu participarea publicului până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în toate localitățile din județul Galați, care nu sunt menționate la art. 16 alin. (1) și (2).

Art. 17 (1) În condițiile art. 15 organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in, organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale, este interzisă în localitățile Ivești (6,72), Cuca (4,74), Galați (1,89), Șendreni (2,52), Gohor (2,16), Vânători (1,56) și Vârlezi (1,51) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori.

(2) În condițiile art. 15 organizarea și desfășurarea spectacolelor de tipul drive-in, organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale, este permisă în toate localitățile din județul Galați, care nu sunt menționate la art. 17 alin. (1).

(3) În condițiile art. 15 organizarea şi desfășurarea în aer liber a spectacolelor, concertelor, festivalurilor publice şi private sau a altor evenimente culturale  este permisă în toate localitățile din județul Galați, care nu sunt menționate la art. 17 alin. (1).

Art. 18 La nivelul județului Galați, activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se vor desfășura în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Art. 19 În condițiile art. 18, pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2, organizarea de procesiuni și/sau pelerinaje religioase la nivelul județului Galați este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reședința în localitatea unde se desfășoară respectiva activitate.

Art. 20 (1) La nivelul județului Galați este interzisă participarea la procesiunile și/sau pelerinajele religioase prevăzute la art. 18 a persoanelor care nu au domiciliul sau reședința în localitățile în care se desfășoară aceste activități.

(2) La nivelul județului Galați este interzis efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale, precum și suplimentarea unor curse regulate, potrivit reglementărilor în vigoare, în scopul participării la procesiunile și/sau pelerinajele religioase către locurile unde se desfășoară aceste activități.

Art. 21 La nivelul județului Galați sunt interzise activitățile recreative și sportive desfășurate în aer liber, cu excepția celor care se desfășoară cu participarea a cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, după caz, cu ministrul tineretului și sportului, ministrul mediului, apelor și pădurilor sau ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Art. 22 La nivelul județului Galați sunt interzise organizările de evenimente private (nunți, botezuri, mese festive etc.) atât în spații deschise cât și închise (saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente etc.).

Art. 23 La nivelul județului Galați sunt permise organizarea de cursuri de instruire și workshop-uri pentru adulți, inclusiv cele organizate pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, cu un număr de participanți de maximum 25 de persoane în interior și de maximum 50 de persoane în exterior și cu respectarea normelor de sănătate publică stabilite în ordinul ministrului sănătății.

Art. 24 La nivelul județului Galați sunt permise organizarea și desfășurarea de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii și siguranței publice, în aer liber, a activităților specifice, sub supravegherea unui medic epidemiolog.

Art. 25 La nivelul județului Galați sunt permise organizarea și desfășurarea activităților specifice din domeniul diplomatic, la sediile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în România, organizate în aer liber, astfel încât să fie asigurată o suprafață de minimum 4 mp pentru fiecare persoană participantă și respectarea regulilor de protecție sanitară.

Art. 26 La nivelul județului Galați sunt permise în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, organizarea de mitinguri cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane și cu respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul și gura, de către toți participanții;

b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care sosesc în spațiul în care se desfășoară mitingul;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanți și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie eventuale materialele pe perioada desfășurării mitingului;

e) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2;

Art. 27 La nivelul județului Galați sunt permise organizarea și desfășurarea evenimentelor/întrunirilor în cadrul campaniei electorale cu obligația organizatorilor de a asigura respectarea următoarelor măsuri:

a) purtarea măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toți participanții la evenimente/întruniri;

b) efectuarea triajului observațional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/sosesc în spațiul în care se desfășoară evenimentele/întrunirile;

c) menținerea distanței fizice de minimum 1 metru între participanții la evenimente/întruniri, inclusiv cele desfășurate pe stradă sau din ușă în ușă;

d) afișarea regulilor de acces și de protecție individuală în locuri vizibile în spațiile în care se desfășoară evenimentele/întrunirile;

e) limitarea numărului participanților la maximum 20, în cazul evenimentelor/întrunirilor/acțiunilor desfășurate în spațiu închis și a duratei acestora la maximum două ore;

f) limitarea numărului participanților la maximum 50, delimitarea prin semne vizibile a perimetrului și asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/ întrunirilor/acțiunilor desfășurate în aer liber;

g) limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup la maximum 6, în cazul acțiunilor desfășurate pe stradă;

h) limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2, în cazul acțiunilor din ușă în ușă;

i) dezinfectarea mâinilor persoanelor care distribuie materialele de propagandă electorală, înaintea începerii acțiunii;

j) aplicarea regulilor de igienă colectivă și individuală pentru prevenirea contaminării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Art. 28 La nivelul județului Galați este interzisă circulația în interiorul localităților pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 6 persoane care nu aparțin aceleiași familii, precum și formarea unor asemenea grupuri.

Art. 29 (1) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor este interzisă în localitățile Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

(2) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00 - 23.00, în localitățile Galați (1,89), Șendreni (2,52), Gohor (2,16), Vânători (1,56) și Vârlezi (1,51), unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor, este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00 - 23.00, în toate localitățile din județul Galați care nu au fost menționate la art. 29 alin. (1) și (2).

(4) În situația în care, operatorii economici care desfășoară activități de preparare, comercializare și consum al produselor alimentare și/sau băuturilor alcoolice și nealcoolice, de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor se află într-una din situațiile menționate la art. 29 alin. (1), (2) și (3), se permite prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective.

Art. 30 (1) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă doar pentru persoanele cazate, în localitățile Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori;

(2) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului și în intervalul orar 06.00-23.00, în localitățile Galați (1,89), Șendreni (2,52), Gohor (2,16), Vânători (1,56) și Vârlezi (1,51), unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori;

(3) Activitatea restaurantelor și a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, în toate localitățile din județul Galați care nu au fost menționate la art. 30 alin. (1) și (2).

(4) În situația în care operatorii economici de tipul restaurantelor și cafenelelor, în interiorul clădirilor se află într-una din situațiile menționate la art. 30 alin. (1), (2) și (3), se permite prepararea hranei și comercializarea produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice care nu se consumă în spațiile respective.

Art. 31 Operatorii economici prevăzuți la art. 29 și 30 vor respecta obligațiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății şi al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri.

Art. 32 La nivelul județului Galați prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 6 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, cu excepția localităților Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

Art. 33 La nivelul județului Galați se interzice desfășurarea activitățiilor în baruri, cluburi și discoteci.

Art. 34 La nivelul județului Galați este interzisă exploatarea locurilor de joacă, a sălilor de jocuri, precum și a activității barurilor, cluburilor și discotecilor,  aflate în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori.

Art. 35 La nivelul județului Galați transportul feroviar se va desfășura cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire, dar și în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Art. 36 La nivelul județului Galați transportul rutier se va desfășura cu respectarea măsurilor și restricțiilor referitoare la igiena și dezinfecția mijloacelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului rutier, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Art. 37 La nivelul județului Galați transportul intern și internațional de mărfuri și persoane se va desfășura în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne.

Art. 38 La nivelul județului Galați rămân suspendate activitățile operatorilor economici desfășurate în spații închise în următoarele domenii: activități în piscine, locuri de joacă și săli de jocuri.

Art. 39 (1) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este interzisă în localitățile Ivești (6,72) și Cuca (4,74) unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori.

(2) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc este permisă fără a depăși 30% din capacitatea maximă a spațiului, în localitățile Galați (1,89), Șendreni (2,52), Gohor (2,16), Vânători (1,56) și Vârlezi (1,51), unde incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) Activitatea cu publicul a operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, este permisă fără a depăși 50% din capacitatea maximă a spațiului, în toate localitățile din județul Galați care nu au fost menționate la art. 39 alin. (1) și (2).

Art. 40 La nivelul județului Galați, operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, îngrijire personală, primire turistică cu funcțiuni de cazare, precum și activități de lucru în birouri cu spații comune în sistem deschis, au obligația de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al ministrului sănătății, în baza căruia își pot desfășura activitatea.

Art. 41 La nivelul județului Galați, operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc au obligația să respecte orarul de lucru cu publicul și restricțiile stabilite prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la propunerea Grupului de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României sau a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Galați. Măsurile se stabilesc pentru unitățile administrativ-teritoriale în care se constată o răspândire comunitară intensă a virusului și/sau un număr în creștere al persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2.

Art. 42 La nivelul județului Galați, operatorii economici care desfășoară activități de administrare a ștrandurilor exterioare, a piscinelor exterioare sau sălilor de sport/fitness au obligația de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.

Art. 43 La nivelul județului Galați, operatorii economici care desfășoară activități de tratament balnear au obligația de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul ministrului sănătății.

Art. 44 La nivelul județului Galați, se menține obligația ca activitatea în creșe, grădinițe și after-school-uri, să se desfășoare numai cu respectarea condițiilor stabilite prin ordin comun al ministrului educației și cercetării, al ministrului muncii și protecției sociale și al ministrului sănătății.

Art. 45 La nivelul județului Galați, se menține permiterea în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ a activităților didactice și alte activități specifice precum și organizarea și desfășurarea examenelor pentru elevi/studenți, cadre didactice, în condițiile respectării măsurilor de prevenire stabilite prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății.

Art. 46 La nivelul județului Galați, se menține obligația analizării modului de desfășurare a activității și organizării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu pentru toate instituțiile și operatorii economici publici sau privați.

Situația epidemiologică este din cea în ce mai gravă la nivelul județului Galați. 81 de gălățeni au primit, în ultimele 24 de ore, rezultate pozitive în urma testărilor pentru depistarea coronavirusului.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) a anunțat că, la nivelul județului Galați, numărul persoanelor infectate cu Covid-19 a ajuns la 5.086.
Din nefericire, în ultimele 24 de ore a fost raportat încă un deces, astfel că numărul total al persoanelor care și-au pierdut viața după ce s-au infectat cu coronavirus a ajuns la 188.
De partea cealaltă, numărul celor declarați vindecați a crescut în ultimele 24 de ore cu 110, astfel că, din cei 5.086 de gălățeni infectați, 4.135 au fost declarați vindecați. Totuși, numărul cazurilor active este foarte mare, respectiv 763, iar asta înseamnă că presiunea pe spitalele care tratează pacienți cu coronavirus este din ce în ce mai mare. La fel de serioasă este presiunea și pe secțiile de Terapie Intensivă, unde sunt internate opt persoane, cu două mai puțin față de raportarea de marți. De asemenea, în urma retestărilor, 31 de persoane au fost reconfirmate, în ultimele 24 de ore, cu infecția SARS COV 2.
Direcția de Sănătate Publică a reluat, după intrarea în vigoare a Legii Carantinei, monitorizarea persoanelor care trebuie să stea în izolare și în carantină. Conform datelor oficiale, numărul gălățenilor aflați în izolare a scăzut miercuri cu 18, astfel că în izolare la domiciliu sunt în prezent 29 de gălățeni. A crescut însă, în ultimele 24 de ore, numărul celor aflați în carantină, care a ajuns la 513, cu 74 mai mulți față de raportarea de marți.
De asemenea, datele oficiale arată că, de la începutul pandemiei și până în prezent, la nivelul județului Galați, au fost efectuate 43.130 de teste pentru depistarea coronavirusului, cu 603 mai multe față de raportarea de marți, ceea ce arată că rata de infectare rămâne una destul de ridicată. Trebuie precizat că aceste teste nu au fost făcute doar pentru cazurile noi, ci au fost retestați și gălățenii deja declarați vindecați, cei care urmează să fie declarați vindecați, dar și cei reconfirmați cu virusul Covid-19.
Vă reamintim că, în municipiul Galați, cât și în localitățile Șendreni, Vânători, Gohor, Ivești și Cuca, au fost instituite mai multe restricții din cauza faptului că rata de infectare a depășit 1,5 la mia de locuitori. Restricțiile sunt valabile până pe 19 octombrie, când DSP Galați va recalcula rata de incidență pentru ultimele 14 zile, dar pot fi modificate în funcție de Hotărârea de Guvern prin care se va prelungi starea de alertă pentru încă 30 de zile.

Peste 4.000 de români, infectaţi în doar 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că, până pe 14 octombrie, pe teritoriul României au fost confirmate 164.477 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). 122.714 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.016 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 894 de persoane au fost reconfirmate.
Până acum, 5.601 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 13-14 octombrie, au fost raportate 66 de decese (38 de bărbați și 28 de femei). Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, un deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, opt decese la categoria 50-59 de ani, 14 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 de decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate au fost ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.439. Dintre acestea, 686 sunt internate în secțiile de Terapie Intensivă.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.740.624 de teste. Dintre acestea, 31.318 au fost efectuate în ultimele 24 de ore.
Pe teritoriul României, 15.843 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.959 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 36.250 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată sunt 43 de persoane.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 4.678 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 659.850 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate cinci infracțiuni de zădărnicirea combaterii bolilor.

Situația epidemiologică este din ce în ce mai gravă la nivelul județului Galați, unde purtarea măștii a rămas obligatorie în aer liber doar în spațiile publice aglomerate. Conform datelor oficiale, în ultimele 24 de ore,  116 persoane au primit rezultate pozitive în urma testărilor pentru depistarea coronavirusului.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) a anunțat că, la nivelul județului Galați, numărul persoanelor infectate cu Covid-19 a ajuns la 5.202.
Din fericire, în ultimele 24 de ore nu a fost raportat niciun deces, astfel că numărul total al persoanelor care și-au pierdut viața după ce s-au infectat cu coronavirus a rămas la 188.
De partea cealaltă, numărul celor declarați vindecați a crescut în ultimele 24 de ore cu 48, astfel că, din cei 5.202 gălățeni infectați, 4.183 au fost declarați vindecați. Totuși, numărul cazurilor active este foarte mare, respectiv 831, iar asta înseamnă că presiunea pe spitalele care tratează pacienți cu coronavirus este din ce în ce mai mare. La fel de serioasă este presiunea și pe secțiile de Terapie Intensivă, unde sunt internate opt persoane. De asemenea, în urma retestărilor, 12 persoane au fost reconfirmate, în ultimele 24 de ore, cu infecția SARS COV 2.
Direcția de Sănătate Publică a reluat, după intrarea în vigoare a Legii Carantinei, monitorizarea persoanelor care trebuie să stea în izolare și în carantină. Conform datelor oficiale, numărul gălățenilor aflați în izolare a crescut joi cu 136, astfel că în izolare la domiciliu sunt în prezent 165 de gălățeni. A crescut, în ultimele 24 de ore, și numărul celor aflați în carantină, care a ajuns la 602, cu 89 mai mulți față de raportarea de miercuri.
De asemenea, datele oficiale arată că, de la începutul pandemiei și până în prezent, la nivelul județului Galați, au fost efectuate 43.496 de teste pentru depistarea coronavirusului, cu 366 mai multe față de raportarea de miercuri, ceea ce arată că rata de infectare rămâne una destul de ridicată. Trebuie precizat că aceste teste nu au fost făcute doar pentru cazurile noi, ci au fost retestați și gălățenii deja declarați vindecați, cei care urmează să fie declarați vindecați, dar și cei reconfirmați cu virusul Covid-19.
In urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență s-a decis că purtarea măștii de protecție rămâne obligatorie în toate spațiile închise, dar și în cele deschise din zonele aglomerate ale orașului, precum faleze, alei comerciale, piețe etc.

Din ce în ce mai mulți pacienți în Terapie Intensivă

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că, până pe 15 octombrie, pe teritoriul României au fost confirmate 168.490 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID-19). 125.009 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.013 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 691 de persoane au fost reconfirmate. Până acum, 5.674 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 14-15 octombrie, au fost raportate 73 de decese (46 de bărbați și 27 de femei). Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, un deces la categoria de vârstă 30-39 ani, două decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, două decese la categoria 50-59 de ani, 22 de decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 de decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 de decese la categoria de peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate au fost ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.611. Dintre acestea, 721 sunt internate în secțiile de Terapie Intensivă.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.770.481 de teste. Dintre acestea, 29.646 au fost efectuate în ultimele 24 de ore. Pe teritoriul României, 17.190 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.986 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 40.136 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată sunt 43 de persoane.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, 6.020 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.017.822 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, miercuri, șase infracțiuni de zădărnicirea combaterii bolilor.

Direcția de Sănătate Publică Galaţi a primit vineri încă 36 de rezultate pozitive în urma testărilor efectuate pentru depistarea coronavirusului. Astfel, numărul total al îmbolnăvirilor din județ a ajuns la 5.238. Aceasta este prima zi, după  mai bine de o săptămână,  în  care numărul  infectărilor este mai mic.

Conform datelor oficiale, de la începutul pandemiei și până în prezent, dintre persoanele confirmate cu infecție Sars-Cov-2, 4.240 au fost declarate vindecate și au fost externate din spitalele unde au fost tratate. Numărul persoanelor vindecate a crescut cu 57 în ultimele 24 de ore.
De asemenea, conform Grupului de Comunicare Strategică, în urma retestărilor, 26 se gălățeni au fost reconfirmați cu infecția Sars Cov 2.
Trebuie precizat că în ultimele 24 de ore nu a fost raportat niciun deces printre cei care s-au infectat cu Covid-19, numărul total al celor care şi-au pierdut viaţa rămânând astfel la 188.
Datele oficiale arată că și numărul celor internați în secțiile de Terapie Intensivă a rămas neschimbat în ultimele 24 de ore. Conform raportării de vineri, in secțiile de terapie intensivă erau internați opt pacienți în stare gravă. 
Direcția de Sănătate Publică a reluat, după intrarea în vigoare a Legii Carantinei, monitorizarea persoanelor care trebuie să stea în izolare și în carantină. Astfel, conform datelor oficiale, numărul  gălățenilor care au fost obligați să stea, timp de 14 zile, în izolare la domiciliu a scăzut cu 33 de joi și până vineri. Astfel, în  izolare la domiciliu sunt în  prezent 132 de gălățeni. Alți 662 de gălățeni sunt plasați în carantină tot pentru 14 zile. Conform datelor de vineri, numărul  celor aflați  în carantină  a cescut cu 60 în ultimele  24 de ore.
De asemenea, datele oficiale arată că, de la începutul pandemiei și până în prezent, la nivelul județului Galați, au fost efectuate 43.947 de teste pentru depistarea coronavirusului, cu 451 mai multe față de raportarea de joi.

4.023 de noi cazuri și 726 de pacienți în stare gravă

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că, până pe 16 octombrie, pe teritoriul României au fost confirmate 172.516 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 127.076 de pacienți au fost declarați vindecați.
În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.026 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 742 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până acum, 5.749 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 15.10.2020 (10,00) – 16.10.2020 (10,00) au fost raportate 75 de decese (43 bărbați și 32 femei).
Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 22 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 19 decese la categoria de peste 80 de ani.
Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.838. Dintre acestea, 726 sunt internate în secțiile de terapie intensivă.  
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.800.912   teste. Dintre acestea, 30.325 au fost efectuate în ultimele 24 de ore. Pe teritoriul României, 17.874 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.155 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 42.079 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 45 de persoane.
Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 5.995 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 906.255 de lei.
De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, joi, 6 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor.  

George Toderașc este noul director executiv interimar al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galați, începând din data de 9 octombrie.

În vârstă de 34 de ani, George Toderașc este absolvent de studii juridice și are un masterat în Administrație publică. Lucrează în administrația publică gălățeană din anul 2007. Până în 2013, a fost angajat al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Galați, din 2013 până în 2016 a fost șeful Biroului de Resurse umane al CJAS Galați, iar din 2016 și până în august 2020 a deținut funcția de inspector superior în cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Galați.

"Chiar dacă numirea în funcția de director general al instituției are un caracter temporar, îmi încep mandatul punând mai presus de toate asigurarea drepturilor asiguraților. Apreciez că acest obiectiv nu poate fi asigurat decât printr-o bună colaborare cu dumneavoastră, în calitate de furnizori de servicii medicale. De aceea, îmi doresc ca relația instituțională să fie bazată pe încredere și respect. Totodată, vă asigur de toată deschiderea în vederea soluționării problemelor dumneavoastră, în limitele legislației și a prerogativelor cu care am fost învestit", scria George Toderașc, în scrisoarea adresată furnizorilor de servicii medicale din Galați, în momentul preluării mandatului.

Înainte de numirea sa, la conducerea CJAS Galați s-a aflat Iulia-Simona Petcu, care în prezent ocupă funcția de director executiv al Direcției Economice a CJAS Galați.

Sindicatul "Ambulanța" a anunțat, recent, o serie de proteste, în București, dar și inițierea grevei japoneze, pe o perioadă nedeterminată, în serviciile județene de ambulanță. La Galați, cele mai mai dintre revendicările existente pe plan național au fost deja rezolvate. Cu toate acestea, Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Galați se confruntă în continuare cu numeroase alte probleme, unele dintre ele cât se poate de severe și reprezentative pentru starea sistemului de sănătate din România.

Privită în cifre seci, situația existentă acum în două dintre substațiile principale de ambulanță din județul Galați arată că dispunem de doar șase echipaje medicale de urgență pentru intervențiile în zonele Tecuci și Târgu Bujor. Cele șase ambulanțe și personalul de pe ele trebuie să acopere o suprafață destul de întinsă a județului, locuită de peste 100.000 de persoane. Vorbim de orașele Tecuci și Târgu Bujor, dar și de satele din aceste zone, unele localități fiind destul de izolate, din cauza rețelei deficitare de drumuri.

"Avem trei echipaje medicale în substația de la Tecuci și alte trei în cea de la Târgu Bujor. Acestea sunt total insuficiente pentru ce nevoie de servicii medicale de urgență există în cele două zone. Și mai grav e faptul că pe niciuna dintre aceste ambulanțe nu există medic. Mai ales atunci când intervii în cazul unui stop cardio-respirator, timpul în care ajungi la caz este esențial, și vorbim aici de minute. Cu cât ajungi mai greu la pacient, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mici. Doar cu trei echipaje medicale de ambulanță este practic imposibil să faci față tuturor solicitărilor, în timp util", a declarat, pentru "Viața liberă", Cătălin Roșu, șeful sindicatului "Ambulanța" Galați.

Urgențe și transport de pacienți

Pe lângă faptul că intervin la solicitările venite prin 112, mașinile de ambulanță sunt zilnic folosite și pentru transportul între spitale sau pentru transportul la domiciliu al pacienților externați și care nu se pot deplasa singuri.

Nu în ultimul rând, în zona Tecuciului și în cea a Târgului Bujor, populația este formată din bătrâni, care suferă deja de boli cronice. Aceștia au o nevoie mai mare de servicii medicale, inclusiv de servicii de urgență, față de populația generală.

Ziua de vineri, 6 noiembrie 2020, a venit cu un record dramatic în rândul bolnavilor care au pierdut lupta cu noul coronavirus. Cinci pacienţi, a căror de sănătate s-a agravat pe fondul infectării cu Sars-Cov2, au decedat în decurs de 24 de ore. Alţi 105 gălăţeni au intrat, oficial, în rândul noilor infectaţi, ca efect al testărilor. În acest  timp, persoane din zone carantinate însă mai încearcă să "rupă" barierele şi să iasă în lume, sporind astfel riscul de răspândire a virusului.

Se agravează situaţia la nivel judeţean în privinţa numărului de decese înregistrat în ultimele ore. Cinci gălăţeni au pierdut lupta cu boala în ultimele 24 de ore, după ce, în intervalul anterior, de miercuri până joi, alţi trei pacienţi în stare gravă au decedat din aceeaşi cauză.

Noul lot de 105 infectări depistate la testările raportate de joi până vineri la prânz duce numărul îmbolnăvirilor înregistrate oficial în judeţul Galaţi de la jumătatea săptămânii la peste 200. În acest ritm, numărul total al gălăţenior confirmaţi ca purtători ai virusului de la începutul pandemiei se apropie galopant de 7.000, cifra raportată vineri de autorităţi fiind 6.830.

Conform datelor prezentate de Direcţia de Sănătate Publică, 50 de pacienţi au scăpat cu bine, aceştia fiind declaraţi vindecaţi vineri, 6 noiembrie. În total, 223 de gălăţeni au intrat în statisticile deceselor provocate de noul coronavirus, în timp ce 5.616 au fost declaraţi vindecaţi.

Ca măsură de prevenţie, 1.109 gălăţeni erau vineri în carantină, 46 în izolare la domiciliu, iar alţi 217 în izolare instituţionalizată. De la debutul pandemiei, în Galaţi s-au efectuat 51.916 teste.

Măsuri încălcate cu inconştienţă

În timp ce autorităţile pregătesc o nouă serie de măsuri şi mai restrictive în încercarea de a stopa răspândirea virusului şi creşterea alarmantă a cazurilor de îmbolnăvire, tocmai cei aflaţi în zone de risc fac tot posibilul să crească pericolul. Doi localnici din Iveşti, un bărbat şi o femeie, au fost prinşi de jandarmii care păzesc zona carantinată în timp ce încercau să fugă, ca să ajungă la rude. Explicaţia pe care au prezentat-o autorităţilor care le-au cerut documentele legale specificate pentru zona carantinată nu a venit însă uşor, bărbatul aflat la volan încercând să treacă cu viteză prin filtrul de jandarmi care a vrut să-l oprească. Au fost în cele din urmă opriţi de echipajul care, pus în faţa pretextului care nu constituia nicidecum o urgenţă, şi a faptului că cei doi nu aveau un document care să le permită ieşirea, i-a escortat înapoi la domiciliu şi le-a dat o amendă de 2.200 de lei. Localnicii cartierului din Iveşti care de pe 13 octombrie se află în carantină din cauză că acolo au fost raportate extrem de multe cazuri de infectare mai trebuie să se supună acestei măsuri până pe 9 noiembrie. Până atunci, zilnic, jandarmii merg pe uliţe şi îi informează pe localnici despre cum trebuie să se comporte şi ce măsuri trebuie să respecte acum, dar şi după expirarea perioadei de carantină.

Guvernul a adoptat o hotărâre şi o ordonanţă de urgenţă care prevăd noi măsuri la nivel naţional pentru limitarea răspândirii cazurilor de COVID-19 şi care urmează să intre în vigoare de luni, pentru o perioadă de 30 de zile, a declarat, vineri, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

"Ieri au fost adoptate la Guvern un proiect de hotărâre de Guvern şi un proiect de ordonanţă de urgenţă. Bineînţeles, sub rezerva observaţiilor care urmează să vină de la Consiliul Legislativ, dacă vor fi observaţii, dacă nu, atunci ele vor intra în vigoare începând de luni. La finalul celor 30 de zile, urmează să se facă o nouă evaluare şi, bineînţeles, să fie adaptate măsurile, în baza rezultatelor pe care le vom avea", a informat Arafat.

Iată care sunt cele mai importante măsuri propuse de Hotărârea 52 a CNSU, care se vor aplica din data de 9 noiembrie:

- obligativitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile publice deschise şi închise, indiferent de valoare ratei de incidenţă cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile;
- activităţile didactice care impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ să se desfăşoare în sistem online;
- interzicerea desfăşurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private;
- suspendarea activităţii pieţelor agroalimentare în spaţii închise, târgurilor, bâlciurilor, pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor;
- obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/ prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private să-şi organizeze şi desfăşoare activitatea în intervalul orar 5.00 - 21.00, cu excepţia unităţilor farmaceutice, benzinăriilor şi operatorilor economici cu activitate de livrare la domiciliu;
- interzicerea circulaţiei persoanelor în afara locuinţei în intervalul orar 23.00 - 5.00, în toate localităţile din România, cu unele excepţii: deplasarea în interes profesional; deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată; deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/ însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie; deplasări în afara localităţilor a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei. Pentru verificarea motivului deplasării, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a precizat vineri că, în prezent, autorităţile se aşteaptă ca numărul cazurilor de COVID să crească, adăugând, însă, că în măsura în care noile măsuri aprobate de Guvern vor fi aplicate corect, peste 30 de zile este aşteptată o scădere a infectărilor.

În cursul zilei de vineri, 6 noiembrie, la nivel naţional s-a trecut de pragul de 10.000 cazuri/zi de noi infectări.

Textul integral al Hotărârii nr. 52 din 5.11.2020 a CNSU

Textul integral al Hotărârii nr. 52 din 5.11.2020 a CNSU privind stabilirea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19:

Art. 1 Începând cu data prezentei hotărâri la nivelul României se propune instituirea obligației purtării măștii de protecție, astfel încât să acopere nasul şi gura, la nivel național, pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 5 ani, în toate spațiile publice deschise și închise, indiferent de valoarea ratei de incidență cumulată a cazurilor din ultimele 14 zile.

Art. 2 În vederea evitării aglomerării transportului public, se propune ca toate instituțiile publice, precum și toți operatorii economici publici sau privați să aibă obligația organizării activității și desfășurării programului de lucru în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, iar acolo unde specificul activității nu permite acest lucru, să se organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărțit în cel puțin două grupe care să înceapă, respectiv să termine activitatea la o diferență de cel puțin 2 ore. Respectarea aplicării acestei măsuri se urmărește de prefecți și de către Inspecția Muncii.

Art. 3  În vederea prevenirii răspândirii infecțiilor cu SARS-COV-2, se propune ca, în toate localitățile, activitățile didactice care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ să se desfășoare în sistem on-line. 

Art. 4 (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele
motive:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.

Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;
(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

Art. 6 Se propune interzicerea desfășurării de reuniuni cu prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private.

Art. 7 (1) Se propune suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Se permite activitatea piețelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 8 Se propune ca, pentru spațiile exterioare în care se desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice, care au fost amenajate și pot fi asimilate spațiilor publice închise, astfel cum sunt ele definite în Legea pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun nr. 349/2002, cu modificările și completările ulterioare, le sunt aplicabile în mod similar regulile și măsurile de protecție sanitară, prevăzute în anexa nr. 3, art. 6 pct. 1 și 2 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 15 octombrie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID19.

Art. 9 Se propune instituirea obligației pentru operatorii economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise și/sau deschise, publice și/sau private să-și organizeze și desfășoare activitatea în intervalul orar 05.00 - 21.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în intervalul orar 21.00 - 05.00, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de
livrare la domiciliu.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), unitățile farmaceutice, benzinăriile și operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu își pot desfășura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Art. 10 Se propune ca implementarea măsurilor prevăzute în prezenta hotărâre să se realizeze pe o perioadă de 30 de zile, urmând ca la finalul acesteia, în funcție de evoluția situației epidemiologice, să se hotărască, după caz, menținerea, eliminarea sau modificarea acestora. 

Art. 11 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Pene de curent, reţele de internet nefuncţionale, lipsa tehnologiei adecvate, dezinteresul unor cadre didactice sau al autorităţilor locale sunt motive care îi ţin pe o parte dintre elevii gălăţeni departe de şcoală, chiar şi la câteva luni bune de la declanşarea pandemiei, când cele mai multe dintre aceste situaţii ar fi trebuit rezolvate. 

Dintr-un total de peste 73.000 de elevi din judeţul Galaţi, în jur de 8.000, conform unei statistici efectuate la trei zile după intrarea tuturor şcolilor în scenariul roşu, nu au putut participa la cursurile online în primele zile, aflăm de la inspectorul general Onuţ Atanasiu. Cei mai mulţi dintre ei se află în vacanţă forţată pentru că nu dispun de tablete, calculatoare sau de posibilitatea de a se conecta la internet. Sunt însă şi situaţii unde şcoala online a fost sabotată de neprevăzut.
"Luni la Lieşti, Iveşti şi Umbrăreşti nu s-au ţinut cursurile pentru că au fost lucrări la reţeaua de internet. Au fost doar câteva cadre didactice care s-au logat de pe altă reţea şi au putut să se întâlnească online cu elevii. Marţi, la Cerţeşti, a fost pană de curent. Profesorii de aici s-au străduit să facă în aşa fel încât să trimită lecţii elevilor. Au făcut nişte mape, au mers în localitatea vecină să xeroxeze lecţiile şi le-au trimis fiecărui elev acasă cu microbuzul. Sunt de lăudat că s-au străduit să facă ceva şi nu au lăsat pur şi simplu lucrurile aşa", mai spune inspectorul general.
Acesta susţine că, în condiţiile în care se vorbeşte de şcoală online încă din martie, este inadmisibil că, acum, la opt luni după declanşarea pandemiei, încă există probleme nerezolvate în legătură cu device-urile de pe care ar trebui să intre elevii la cursuri de acasă. 
"Statistici s-au tot făcut. Dar e greu de aflat situaţia exactă celor care nu au mijloacele tehnice de a se conecta la cursuri. De exemplu, în luna mai, aveam puţin peste 6.000 de elevi care aveau nevoie de tablete sau computere. Pe 20 octombrie, am mai cerut o situaţie de la şcoli, fără să ştiu că se va intra pe scenariul roşu. Şi am avut surpriza să contabilizez un necesar de 23.000 de astfel de device-uri. M-am uitat pe liste. Am văzut acolo şi şcoli care nu au elevi din familii nevoiaşe. Am discutat cu directorii respectivi. Chiar nu au? Au. Dar s-au trecut pe liste pentru că vor să aibă rezerve. Cel puţin asta a fost explicaţia. De ce să nu primească şi ei, dacă se dau tablete? Vin la Inspectorat acum, din tabletele cumpărate din bani europeni, 200 de bucăţi, cu tot cu cartele. Eu cum le împart? Am început să discut cu primarii, de ce nu s-au mişcat până acum. Am vorbit cu câteva firme, să ne dea calculatoare recondiţionate. Şi la Inspectoratul Şcolar am găsit câteva care merg folosite după reformatare. Cei care pot ajuta sunt bineveniţi", mai spune inspectorul general Onuţ Atanasiu.
Acesta mai explică că, pe lângă aceste probleme, sunt şi situaţii în care cadrele didactice refuză să facă cu adevărat lecţii online cu elevii, cursurile fiind limitate la a trimite două vorbe şi câteva hârtii de copiat pe Whatsapp. "Din nefericire, legal, nu se poate face nimic în aceste situaţii, deoarece în Legea Educaţiei readaptată învăţământului online, sunt acceptate lecţiile în regim asincron. Şi nu ai ce face", spune şeful învăţământului gălăţean.

Timp de aproape zece ani, patronul unor case de amanet din Galaţi a condus o reţea "specializată" în împrumuturi de bani cu dobânzi astronomice, finalizate cu acte de violenţă psihică şi însuşirea abuzivă a imobilelor oferite drept gaj. Acţiunile reţelei căpătau un aparent iz de legalitate, cu concursul unui notar şi al unui executor judecătoresc, în faţa cărora victimele erau duse şi puse să semneze documentele. 12 persoane au ajuns la DIICOT miercuri, 11 noiembrie, după ce poliţiştii de la Crimă Organizată au descins în zece locaţii de unde au ridicat înscrisuri, bani, aur şi maşini de lux. 

2011 este anul în care gruparea, despre care anchetatorii spun că ar fi formată din şapte membri, ar fi început să "activeze" pe piaţa acordării de împrumuturi cu dobândă, garanţii şi acte de violenţă, cunoscute generic sub numele de camătă. Liderul grupului, care ar fi coordonat fiecare pas, de la selectarea persoanelor care urmau să devină "debitoare", la semnarea contractelor şi ulterior la recuperarea sumelor sau a garanţiilor, este proprietarul unor case de amanet din Galaţi, care ar fi atras în mecanismul afacerii atât angajaţi ai firrmelor pe care le controla, cât şi autorităţi care să îşi dea girul legalităţii asupra documentelor în baza cărora, timp de mai bine de nouă ani, ar fi obţinut aproape 1.500.000 de lei şi peste 100.000 de euro. 

Pasul 1: racolarea

Prima etapă o constituia identificarea potenţialelor victime, aspect de care se ocupa liderul grupării. Acesta urmărea ca persoana ce urma să fie "ajutată" să deţină bunuri mobile şi imobile de valoare mare, care să poată fi constituie drept garanţii ale împrumuturilor. Scopul era clar: victima, care nu dispunea momentan de lichidităţi şi avea nevoie de un împrumut urgent, chiar cu dobândă foarte mare, să poată, în cazul în care nu putea restitui suma datorată la timp, să dea în schimb ceva: o casă, un teren, o maşină sau bijuterii. "Liderul grupului infracţional stabilea inclusiv modalităţile concrete în care se exercitau presiuni asupra fiecărei victime în parte, cu scopul de a se ajunge la executarea silită a acestora şi însuşirea bunurilor mobile şi imobile deţinute de către debitori şi a obţine astfel beneficii materiale cu mult mai mari decât valoarea creditelor acordate", se arată în concluziile anchetatorilor care miercuri, 11 noiembrie, au descins în zece locaţii din Galaţi pentru strângerea de probe şi ridicarea de suspecţi. 

Pasul 2: contracte cu angajaţii

Odată debitorul identificat şi convins să ia bani cu împrumut, în scenă apărea şi "creditorul" oficial. Niciodată acesta nu era patronul, ci un angajat de la una din casele de amanet deţinute de acesta. Numele angajatului apărea în actele ce erau încheiate la un notar agreat. Acesta din urmă îşi dădea girul asupra împrumutului, care cuprindea suma formată din banii împrumutaţi efectiv, şi dobânda aferentă. "Angajaţii erau la curent cu întreaga activitate infracţională şi, din dispoziţiile liderului, mergeau la notariat şi semnau contractele în calitate de creditori, ocazie cu care în conţinutul acestor contrate erau trecute la rubrica „obiectul contractului” sume ce reprezentau valoarea împrumutului propriu-zis la care se adăuga valoarea dobânzii pretinse de către lider, deşi efectiv victimele nu primeau decât suma împrumutată, aceştia fiind astfel obligaţi din start la plata unor sume de bani mai mari şi care nu erau trecute cu titlu de dobândă în contract, ci ca parte integrantă a sumei împrumutate", explică anchetatorii. 

Pasul 3: război psihologic 

De cele mai multe ori, victimele nu ajungeau să restituie la timp şi complet sumele pe care se obligau să le plătească şi, astfel, membrii grupării ajungeau să exercite asupra lor tot felul de presiunii pentru a-i determina să se achite, într-un fel, de datorie. Totul cu sprijinul notarului şi al unui executor judecătoresc, ambii la curent cu demersurile grupării de cămătari. "Liderul grupării infracţionale trecea la următoarea etapă a planului infracţional, cu concursul şi în acest caz al celorlalţi membri ai grupării, precum şi al unor notari și executori judecătoreşti, ce consta în exercitarea unei presiuni psihice permanente asupra victimelor, care ajungeau astfel în situaţia de a fi subjugate psihologic, starea de teamă ce le era indusă dominându-le toate acţiunile şi ajungând astfel să semneze orice tip de documente le erau solicitate de către membrii grupării, de teamă să nu fie executate silit", se arată în concluziile anchetei DIICOT Galaţi. 
Prejudiciul calculat până la acest moment prin actele de camătă, şantaj şi spălare de bani se ridică la 1.445.000 de lei și 110.000 de euro. În urma percheziţiilor de miercuri, poliţiştii au ridicat din locaţiile verificate 62.000 de euro, 143.100 de lei, 1,5 kg aur și trei autoturisme de lux, dar şi contracte de împrumut încheiate cu diverse părţi vătămate. 12 persoane au fost conduse la DIICOT Galaţi sub escorta jandarmilor, urmând ca procurorii să dispună, la finalul audierilor, măsurile care se impun. 

La două săptămâni de la explozia care a afectat blocul N6, de pe strada Navelor, precum şi o serie de agenţi economici din imediata vecinătate, viitorul nu sună deloc bine pentru locatarii imobilului, dar nici pentru firmele afectate.

Am încercat să aflăm, direct de la păgubiţi, care este situaţia în acest moment. La faţa locului, peisajul este tot post-apocaliptic: la parter se cască gaura neagră a apartamentului vârstnicului care şi-a pierdut viaţa în urma exploziei, peste tot sunt geamuri sparte, cercevele răsucite şi rupte, bucăţi de mobilier proiectate de forţa impactului. Unii proprietari au încercat să protejeze de ploaie ce le-a mai rămas din bunuri, acoperind cu folie de plastic balcoanele deteriorate. Poliţiştii patrulează în continuare prin zonă, pentru a descuraja eventualii hoţi.

Scăpări de gaz duminica trecută

Din păcate, veştile nu sunt deloc încurajatoare din partea proprietarilor de locuinţe din imobilul afectat. Oamenii se tem pentru viaţa lor, mai ales că au mai simţit miros de gaz şi duminica trecută, fiind nevoie de două apeluri la Distrigaz pentru ca o echipă să vină la faţa locului şi să verifice integritatea instalaţiei, după cum am aflat de la doamna Gabriela Totolici, care locuieşte la scara I a blocului N6. Specialiştii au sigilat atunci instalaţia, oprind gazul.
Lucian Podlaţi, preşedintele Asociaţiei nr. 104, din care face parte blocul afectat, ne-a spus marţi după-amiază că se lucra încă la scările 4 şi 6, de către o firmă specializată şi foarte serioasă, pentru remedierea neregulilor găsite, care nu erau în interiorul apartamentelor, ci pe partea de instalaţie care este comună.
"Marea problemă este că noi, ca asociaţie, şi proprietarii afectaţi nu putem acoperi singuri costurile nici măcar pentru expertiza clădirii, a precizat dl Podlaţi. Încă studiem ofertele, dar preţul se ridică la circa 12 milioane de lei, este imposibil de acoperit şi suntem obligaţi să o facem până la sfârşitul anului."

Pagube mari şi la agenţii economici

Speranţa proprietarilor este să fie despăgubiţi de companiile de asigurări, dar, din păcate, nu toţi aveau asigurare extinsă, iar cea obligatorie nu este suficientă în acest caz. Nici în cazul Hotelului "Mercur" din vecinătate, unde pagubele, potrivit managerului Sandu Traian, sunt în jurul a 120.000 de euro, deşi compania de asigurări a reacţionat rapid, trimiţând echipa de evaluare, lucrurile nu sunt foarte simple, fiindcă firma nu a putut obţine încă o copie a procesului-verbal de constatare, document necesar pentru dosarul de despăgubire. "Vă daţi seama, potrivit discuţiilor cu constructorul, reabilitarea hotelului va dura cel puţin o lună şi jumătate, a mai precizat Sandu Traian, deci ar fi util să se definitiveze cât mai repede chestiunile birocratice, ca să ne putem apuca de lucru."

Aşteptăm poziţia oficială a instituţiilor

Înlăturarea efectelor exploziei de la N6 este, desigur, prioritară, atât pentru locatari, cât şi pentru firmele afectate. Pentru ca gălăţenii să poată însă trăi liniştiţi, în casele lor, siguri că au făcut tot ce pot pentru a fi în siguranţă, la fel de necesară este însă şi lămurirea unor aspecte încă neclare, în această poveste. A fost într-adevăr explozia de la N6 cauzată de o singură centrală sau de o acumulare mai mare de gaze? Cum şi când verifică Distrigaz instalaţiile de gaze, nu doar în interiorul locuinţelor, ci şi în spaţiile comune ale blocurilor? Poate Primăria să îi sprijine cumva pe gălăţenii rămaşi fără casă, în prag de iarnă? Care este poziţia Inspectoratului Judeţean în Construcţii Galaţi referitoare la integritatea clădirii şi obligativitatea expertizării ei? De la toate aceste instituţii, aşteptăm în scris, pe adresa redactie
viata-libera.ro, poziţia oficială privind situaţia actuală a blocului N6, urmând să publicăm aceste răspunsuri pe măsură ce le vom primi.

Donaţii pentru gălăţenii afectaţi 

Între timp, una dintre locatarele blocului, doamna Cristina Mitrof, a iniţiat o strângere de fonduri, deocamdată în contul RO33BRDE180SV2911800 (titular Mitrof Cristina), urmând ca ulterior să fie folosit contul unui ONG: "Nu puteam rămâne indiferentă, locuiesc de peste 40 de ani în acest bloc. Deocamdată (până ieri, la prânz - n.a) s-au strâns 3.000 de lei, mulţumim tuturor, orice bănuţ contează, costurile sunt foarte mari!".

{gallery}explozie12nov2020{/gallery}

Mai mulți reprezentanți ai Sindicatului PROASIST din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Galați, susținuți de colegi din cadrul filialei locale a CNS Cartel ALFA, au protestat, joi dimineață, pe platoul din fața Prefecturii Galați, din cauza neprimirii drepturilor salariale cuvenite, mulți dintre ei purtând lozinci cu mesajul ”Muncim pe datorie”. Ei s-au declarat nemulțumiți și de ”încercarea Guvernului de a liberaliza serviciile sociale din sistemul instituțional”.

Conform sindicaliștilor, lipsa banilor pentru angajații DGASPC-urilor, care trebuie asigurați de Guvern, din bugetul de stat, este o problemă la nivel național. Întârzierile cu plata salariilor ar fi început, undeva, în lunile mai-iunie, iar dacă la Galați întârzierea este de numai o lună, grație alocărilor decise de Consiliul Județean, în țară sunt direcții ai căror angajați nu și-au primit banii pe ultimele două sau chiar trei luni. În anii anteriori, cutuma era să se asigure bugetul DGASPC-urilor pe trei trimestre, urmând ca banii pentru ultimul trimestru să fie dați de Guvern după rectificarea de buget.
”Este vorba despre categoria profesională care a fost carantinată la muncă timp de 14 zile consecutive, lăsându-i apoi să plece în sânul familiei fără măcar a fi testați, mulți dintre ei preferând să se izoleze în alte locuri decât la domiciliu, pentru a-și proteja membrii de familie. Și iată cum le-au fost răsplătite eforturile: peste 4.000 de angajați nu și-au primit salariile aferente lunii septembrie; peste 50.000 de salariați nu-și vor primi salariile pentru luna octombrie, pentru că nu au fost virați bani de la buget; mulți angajatori care au plătit din salariile restante (chiar și de două-trei luni) nu au mai avut bani pentru a plăti contribuțiile sociale, făcând ca acei salariați să-și piardă calitatea de asigurați; acordarea stimulentului de risc a rămas doar încă o promisiune deșartă”, a spus liderul Cartel ALFA Galați, Romică Gîrneață, adăugând: ”Culmea cinismului, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, aflată la Ministerul Muncii, face presiuni pentru dezinstituționalizarea sistemului, adică pentru trecerea de la sistemul de îngrijire în instituțiile de stat, la îngrijirea în cadrul familiei (care nu va avea posibilități materiale) sau în cadrul unor ONG-uri, unele atât de dragi și apropiate de dna ministru al Muncii”.
La rândul lui, președintele CJ Galați, Costel Fotea, a oferit următoarea declarație de presă: "Cer public Guvernului României să nu mai pedepsească copiii şi angajaţii de la Direcția de Protecţie a Copilului. Este o dramă ceea ce se întâmplă acum la Direcţiile de Asistență Socială și Protecția Copilului din ţară, care din cauza Guvernului au rămas fără bani. Practic, Guvernul a alocat bani în acest an doar pentru trei luni de funcţionare. Adică 20,5 milioane de lei, dintr-un necesar de 80 milioane de lei. A trebuit să facem eforturi considerabile pentru a găsi banii necesari, astfel încât copiii şi salariaţii să nu rămână fără fonduri încă din această primăvară. Sunt direcţii în ţară care au rămas fără bani înca de acum câteva luni. La Galaţi nu s-a întâmplat asa ceva până acum, deoarece Consiliul Judeţean a alocat anul acesta 46,5 milioane de lei. Am tras numeroase semnale de alarmă încă din primăvara acestui an asupra acestei situaţii. Fac un nou apel de urgenţă către Guvernul României să aloce cât mai repede banii de care Protecţia Copilului are nevoie pentru a putea funcţiona în continuare. De asemenea, suntem şi noi în plină analiză a datelor financiare pentru a identifica noi resurse bugetare. Nu s-a întamplat niciodată ca Guvernul României să aloce Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului doar 25 la sută din banii necesari".

A existat o perioadă în care magazinele din SUA înregistrau manual operațiunile contabile. Pierderile erau înregistrate cu culoarea roșie, în timp ce profiturile se marcau cu negru. Se pare că în perioada Marii Depresiuni din anii treizeci ai secolului trecut, după un an întreg ”în roșu”, vinerea de după Ziua Recunoștinței, marcată de reduceri substanțiale, a adus magazinele pe negru, iar acea dată a devenit populară sub denumirea de Black Friday. În România, conceptul de Black Friday a fost preluat de marii retaileri din zona de fashion, electrocasnice și nu numai, iar în acest an, mai mult decât oricând, activitatea de cumpărături se va muta, cu siguranță, on-line.

Lăsăm tuturor celor interesați plăcerea de a descoperi ofertele clasice din IT, beauty&fashion, electronice și electrocasnice și vom analiza, de această dată, un segment poate mai puțin cunoscut când vine vorba de reduceri și promoții, cel de banking. Mai exact, din top 7 al celor mai mari bănci comerciale prezente pe piața din România, la data analizei noastre, două dintre acestea nu prezentau (încă?) nicio ofertă de sezon pentru clienți persoane fizice. Mai exact, este vorba despre BCR și ING Bank.
Altfel, BRD-GSG anunță un ”Black Friday pe bune”, produsul avut în vedere fiind un card de credit ce ar oferi deținătorilor 40 de rate fără dobândă oriunde în lume. Pentru o mai simplă înțelegere a produsului, se precizează că oferta standard este de șase rate cu dobândă zero, pentru tranzacții de minim 200 de lei. În perioadele de campanie, numărul de rate cu dobândă zero este extins și anunțat pe pagina principală. În general, ratele se extind până la 12, 24, 36 sau 40 de rate, în funcție de campanie și partener. Pentru a beneficia de promoție, clientul trebuie să efectueze tranzacții de minimum 200 de lei pentru achiziționarea de produse sau servicii din rețeaua oricărui comerciant, inclusiv magazinele online, până cel târziu la data de 16.11.2020, ora 23,59.
Banca Transilvania (BT) revine și în acest an cu conceptul propriu de ”Bank Friday”. În perioada 6 – 15 noiembrie, BT vine cu oferte la mai multe produse și servicii ale sale, dintre cele mai solicitate: credite pentru locuință, împrumuturi de nevoi personale, carduri de cumpărături, carduri business, overdraft, leasing auto, BT Pay și asigurări. În ochi ne-a ”sărit” oferta de creditare din zona de nevoi personale. În cazul în care împrumutul e accesat împreună cu cardul de cumpărături STAR, dobânda este fixă, de 6,49 la sută pe an.
La rândul său, Raiffeisen Bank Raiffeisen Bank a dat startul la “Black Friday” pentru cardurile noi de cumpărături.  Astfel, clienții care au ales un card de cumpărături Standard sau Gold în perioada 1-11 noiembrie 2020 vor beneficia de un bonus de 150 de lei după ce fac plăți cumulate cu cardul de 500 de lei până la 15 decembrie 2020. Sunt luate în considerare toate plățile făcute cu noul card de cumpărături, inclusiv cu telefonul sau ceasul. Bonusul de 150 lei și taxa înapoi se virează direct pe card începând cu 22 decembrie 2020. Totodată, Raiffeisen Bank oferă celor care aplică online până pe 27 noiembrie pentru un credit de nevoi personale Flexicredit o reducere de 1,25 la sută din dobânda anuală standard, precum și posibilitatea de a câștiga prin tragere la sorți unul dintre cele zece vouchere eMAG în valoare de 1.000 lei. 
Unicredit Bank anunță că va avea o campanie Black Friday vineri, 13 noiembrie 2020, începând cu ora 9,00. Este vorba despre o ofertă de cont curent şi servicii ataşate ale băncii cu zero costuri pe întreaga perioadă contractuală pentru anumite operaţiuni, pentru primii 3.000 de clienţi noi care accesează campania. În plus, în aceeaşi zi urmează să fie lansate campanii speciale pentru Creditul de Realizări Personale, cardurile de credit UniCreditCard Principal şi Premium de la UniCredit Consumer Financing, precum şi pentru Creditul Verde de la UniCredit Bank pentru achiziţia unei locuinţe.
În fine, CEC Bank, singura entitate bancară cu capital majoritar autohton, anunță un CECFriday. Practic, este vorba despre 24 de rate fără dobândă, la orice comerciant din lume, cu cardul de cumpărături Visa Affinity.

Primăria și Administrația Piețelor Agroalimentare au decis modul în care vor funcționa piețele municipiului Galați pe perioada carantinei parțiale.

În Piața Centrală, Hala de produse industriale rămâne deschisă. Hala Agroalimentară (Veche) este închisă, dar activitatea continuă pentru magazinele amplasate de jur împrejurul halei, la care se poate avea acces din exterior. Zona de standuri va fi închisă și izolată. Celor 54 de comercianți de produse industriale din standuri le vor fi puse la dispoziție standuri rămase libere în hala de mărfuri industriale, iar comercianții de produse agroalimentare din această zonă vor putea închiria spațiile libere disponibile la acest moment. Hala de carne – deschisă, cu șase standuri. Hala de legume și fructe este închisă, dar activitatea continuă pentru standurile amplasate de jur împrejurul ei. Producătorii și comercianții din Hala de Legume-Fructe, relocați în 10 din cele 16 căsuțe montate lângă hală. Hala de brânză și lactate – închisă, dar activitatea este reorganizată în cele șase căsuțe rămase. Hala de preparate este deschisă.
Micro 39: Hala de produse industriale – deschisă. Hala de legume-fructe – închisă, dar activitatea producătorilor și comercianților continuă pe 33 de tarabe, în parcarea adiacentă pieței, sub 9 corturi. Hala de produse agroalimentare – închisă, activitatea continuă pentru magazinele amplasate de jur împrejurul halei. Celor 31 de comercianți de produse industriale le vor fi puse la dispoziție standuri din hala de industriale, iar comercianții de produse agroalimentare din aceasta zonă vor putea închiria spațiile libere. Hala de brânză – închisă, activitatea continuă cu 2 vitrine frigorifice, în holul de la intrarea în Hala de Legume-Fructe. Boxele de carne – închise, dar va fi modificată configurația geamului pentru a se putea comercializa produsele la fereastră.
Țiglina 1: Hala de legume-fructe – închisă, producătorii au fost relocați la tarabe în 4 corturi amplasate pe platoul descoperit, iar comercianții de legume și fructe, în cele 10 căsuțe deja montate. Zona de tarabe va fi închisă și izolată. Rămân deschise standurile amplasate de jur împrejurul halei. Hala de brânză – deschisă, cu modificarea configurației geamului pentru a asigura posibilitatea vânzărilor la fereastră pentru un singur comerciant pe zi. Hala de produse industriale – deschisă.
Micro 19: Hala de legume-fructe – deschisă, amenajare formată din acoperiș și un perete. Hala de brânză – deschisă, are o singură vitrină de refrigerare și este independentă de activitatea pieței.
Micro 20: Hala sectorului de legume-fructe – închisă, comercianții au fost relocați pe platoul pieței. Sectorul în care se află un magazin de produse de uz casnic și industriale rămâne deschis.
Micro 17. Pe platou continuă activitatea, Hala de brânză – deschisă.
Calea Basarabiei Platou – deschisă.
În Micro 14, Hala de legume-fructe – închisă, activitatea a fost relocată pe platoul descoperit.
Hala din Micro 16 este închisă, dar activitatea continuă pentru cei doi comercianți care își vor comercializa produse la ușă sau geam.
Hala Turist - închisă, produsele se vând la geam.
La cererea comercianților, Administrația Piețelor Agroalimentare poate pune la dispoziție platoul cu tarabe din Piața Micro 20 și Piața Veche. 
Masca de protecție, care să acopere gura și nasul, este obligatorie. La intrarea în hale se face termoscanare, există tuneluri cu lămpi ultaviolete și sunt montate dispensere cu substanțe dezinfectante la toate intrările și în zona platourilor descoperite. 

Proiectul „Extindere şi modernizare variantă de ocolire a municipiului Galaţi” – „centura mică”, cum i se mai spune – este, de departe, cel mai amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere din judeţul Galaţi, din ultimele decenii. Grosul investiţiilor este asigurat printr-un proiect în valoare de 30 milioane de euro, depus de Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6 - "Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională" - Apel SUERD. Drumul de centură va avea o lungime de 10,58 km, va fi lărgit la patru benzi şi va cuprinde inclusiv un pod hobanat (cu o suprastructură susţinută cu cabluri din oţel - n.r.) pentru ocolirea zonelor urbane mai aglomerate. Proiectul este executat de asocierea Aqua Parc SRL, Mavgo Holding SRL şi Hydrostroy AD Sofia. Lucrările au început în acest an și au termen-limită 2022.

Judeţul Galaţi a înregistrat de-a lungul timpului puține investiţii semnificative în infrastructura rutieră, iar blocajele de pe actuala centura a municipiului Galaţiului sunt arhicunoscute în zonă.
Lucrările din cadrul proiectului au început în urmă cu şase luni, când s-a bătut primul ţăruş, iar excavatoarele au intrat pe noul șantier.

Drumul de centură devenit drum judeţean

Teoretic, drumul de centură figura, iniţial, drept drum municipal. Primăria Galaţi avea în vedere unele modernizări, un studiu de fezabilitate era pregătit încă din 2017, dar încerca să găsească şi o sursă de finanţare. O variantă ar fi fost Apelul lansat prin POR, în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD), însă aici doar unele Consilii Judeţene erau eligibile, pe partea de drumuri judeţene.
„Ideea a fost de a transforma acest drum municipal în drum judeţean (DJ 251 M) – până la urmă, era vorba de o lucrare de interes pentru tot judeţul – iar proiectul să fie realizat şi depus de Consiliul Județean Galaţi. Prin urmare, în urma consultărilor pe care le-am avut cu municipalitatea, am preluat noi „ştafeta” acestui proiect şi l-am actualizat, s-au fixat chiar o serie de obiective mai ambiţioase decât cele avute în vedere iniţial, dar mergând pe criteriile din Apelul SUERD, iar acolo unde apăreau o serie de cheltuieli neeligibile – relocarea reţelelor de utilităţi, canalizare, amenajarea unor spaţii verzi, legăturile cu celelalte căi rutiere etc. – am convenit să le facem din bugetele proprii”, a explicat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Din punct de vedere tehnic, pentru a uşura abordarea proiectului, varianta ocolitoare a municipiului Galaţi a fost împărţită în patru tronsoane, în funcţie de specificul lucrărilor ce urmau a fi făcute:
- Tronsonul I, str. Brăilei - Viaduct SIDEX, în lungime de 3.050 de metri şi o lăţime de 14 metri, cu patru benzi de circulaţie, 4x3,50 m;
- Tronsonul II, între Viaduct SIDEX şi bulevardul George Coşbuc, în lungime de 3.706 metri, lăţime variabilă până în 14 metri;
- Tronsonul III, între bulevardul George Coşbuc şi str. Al.Măcelaru/ str.Traian, în lungime de 567 de metri şi lăţime de 14 metri;
- Tronsonul IV, între str.Traian/ Macului şi Calea Prutului, în lungime de 3.542 de metri şi lăţime variabilă între 7,00 şi 10,5 metri, cu două benzi de circulaţie 2x3,5 metri.
Per ansamblu, noua variantă ocolitoare a Galaţiului va include o suprafaţa carosabilă de 129.656 mp, dar şi o pistă pentru biciclişti de 6,54 km, trotuare de 11.874 mp, acostamente - 8.735 mp, şanţuri pentru apele pluviale - 12.361 mp, patru sensuri giratorii, precum şi spaţii verzi - 20.919 mp.
Cel mai dificil element al proiectului a fost, în varianta CJ Galaţi, includerea în proiect – pe tronsonul II - a construirii unui pod hobanat.
„Acest pod va îndepărta traficul greu de zona de locuinţe. În plus, el va elimina o serie de curbe de pe vechiul traseu şi va scurta drumul de centură cu mai bine de 2,6 kilometri, ceea ce, desigur, va fi un avantaj pentru transportatori”, a precizat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

{youtube}rgvSL2ifkqE{/youtube}

Activitate intensă pe şantier

Primul front de lucru deschis pe şantierul drumului de centură a fost chiar locul unde va fi amplasat podul hobanat, considerată a fi şi cea mai grea parte de realizat din proiect. Podul ar urma să aibă o lungime de 290 metri, la care se vor adăuga şi cele două deschideri de câte 120 de metri fiecare. Iar din valoarea totală de aproape 30 milioane de euro a proiectului, construirea podului înseamnă aproximativ 14 milioane de euro.
Desfăşurarea de forţe a fost pe măsură. Deşi sunt abordate toate elementele constructive ale podului, eforturile se concentrează în prezent pe realizarea pilonilor principali, din care vor pleca, de la o înălţime de 62 de metri, imensele cabluri de oţel, hobanele, care vor susţine, de o parte şi de alta, întreaga structură a podului.
Acesta va avea şi o parte nevăzută, adânc înfiptă în pământ, aproape 30 de metri – şi care va asigura stabilitatea pilonilor centrali.
„Fundaţia pilonilor centrali este realizată pe piloţi foraţi, la o adâncime de 26 metri, câte 40 de piloţi pentru fiecare fundaţie. Radierul care solidarizează cei 40 de piloţi pentru fiecare fundaţie are o înălţime de 4,5 metri. Iar de pe această structură vor pleca cei doi piloni centrali ai podului, fiecare având 62 de metri înălţime. De asemenea, structura centrală este dotată şi la partea superioară şi la cea inferioară cu două contravântuiri (grinzi speciale menite să preia din forţele de tensiune)”, explică ing. Ovidiu Buruiană, şef de şantier din partea asocierii Aqua Parc SRL, Mavgo Holding SRL şi Hydrostroy AD Sofia, care se ocupă cu execuţia lucrărilor.
Turnarea fundaţiilor a presupus un veritabil tur de forţă în ceea ce priveşte capacitatea de turnare. Într-o singură zi, la un singur radier, s-au turnat nu mai puţin de 1.000 de metri cub de beton, ceea ce a însemnat un circuit de peste 100 de betoniere care au asigurat, în flux continuu, materialele de construcţii.
De săptămâna viitoare se va trece la turnarea părţii superioare a structurii, iar în acest ritm, până la sfârşitul anului, pilonii principali ai podului hobanat vor fi aproape configuraţi.

Flux financiar asigurat

În termeni financiari, valoarea totală a proiectului de modernizare a drumului de centură are o valoare de 135.292.870 lei, din care valoarea fondurilor nerambursabile este de 132.492.550 lei. Cofinanţarea asigurată de CJ Galaţi este de 2.703.929 lei, iar cheltuielile neeligibile pe acest proiect au o valoare de 96.390 lei.
Şi chiar dacă pe şantier se lucrează intens - lucrările sunt chiar mai avansate decât era prevăzut iniţial - un element care a asigurat continuitatea a fost menţinerea fluxurilor de plăţi către constructori. În această privinţă, CJ Galaţi a avut de gestionat două probleme. Prima – creşterea costurilor cu manopera în construcţii, ca urmare a aplicării ordonanței de urgență 114 din 2018, care a majorat salariul minim din industria construcțiilor; a doua – asigurarea plăţii constructorilor până la primirea banilor europeni.
„OUG 114 a dat o bulă de oxigen constructorilor, dar s-a majorat preţul contractului. A trebuit să actualizăm partea de manoperă din proiect, unde costurile au crescut în unele situaţii şi cu 12%. Lucrul acesta n-a făcut decât să pună presiune tot pe bugetul propriu, pentru că valoarea sumelor din fonduri europene a rămas nemodificată. Ce-i drept, o parte din aceste cheltuieli suplimentare se pot acoperi din acea cotă de 10% pe care fiecare proiect o are la capitolul „diverse şi neprevăzute”, asta, desigur, dacă nu apar lucrări suplimentare”, a explicat preşedintele CJ Galaţi.
Astfel, dacă iniţial, strict pe partea de proiectare şi lucrări, contractul a avut o valoare de 113.285.253 lei (TVA inclus), după modificările privind manopera, contractul a ajuns la valoarea de 117.047.234 lei (TVA inclus).
În ceea ce priveşte decontările facturilor către constructori, CJ Galaţi şi-a asigurat, din bugetul propriu, o rezervă (buffer financiar) din care să fie asigurată continuitatea plăţilor, urmând ca ulterior aceşti bani să fie recuperaţi din fondurile europene. „La drumul de centură avem plăţi făcute în valoare de circa șase milioane de euro, bani pe care aşteptăm să îi recuperăm de la Ministerul Fondurilor Europene. Problema e că aceste decontări mai au întârzieri şi imaginaţi-vă cam cum ar fi să vină constructorul cu o factură de 1 milion de euro şi noi să o decontăm după patru luni! Sunt proiecte în ţară care s-au blocat din această cauză. Din fericire, noi ne-am luat aceste măsuri de precauţie”, a precizat Costel Fotea.

{gallery}proiect13nov2020{/gallery}

Exproprieri de utilitate publică

În ceea ce privește component financiară a proiectului, o problemă importantă care rămâne de rezolvat este şi cea a despăgubirilor acordate pentru exproprierile de utilitate publică. Pentru lărgirea drumului de centură la patru benzi, se vor face în jur de 60 de exproprieri. În urma unei licitaţii finalizate chiar la începutul acestei luni, CJ Galaţi a desemnat, în baza unui contract în valoare de 2,95 milioane de lei, asocierea formată din AM Livity SRL, Estima Topocad Consulting SRL, Ceed Machinary SRL și Unitar Proiect TDA SRL să se ocupe de procedurile de evaluare a proprietăţilor, acordarea despăgubirilor, obţinerea avizelor de demolare şi demolarea propriu-zisă.
„În perioada sezonului rece se vor face aceste evaluări, vom face proiectele de demolare, astfel încât acestea să înceapă undeva în aprilie - mai, când vremea se va încălzi. Până atunci oamenii îşi vor primi inclusiv banii din despăgubiri, pentru a putea şi ei, la rândul lor, să-şi facă un plan, o evaluare, pentru a se muta în altă casă sau alt apartament. Am solicitat evaluatorului să fie foarte corect şi obiectiv, astfel încât oamenii să fie mulţumiţi şi bineînţeles să fie despăgubiţi la adevărata valoare a imobilului, să nu avem discuţii”, a precizat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.
Revenind la partea de lucrări, odată cu construirea pilonilor principali, lucrările la podul hobanat se vor accelera, dat fiind faptul că se va putea trece la montarea tablierului (ansamblul grinzilor care formează scheletul de rezistenţă al podului – n.r.) şi a hobanelor, acestea fiind deja comandate, pregătite, gata pentru a fi montate.
De asemenea, în prezent se află în plină desfăşurare lucrările pe tronsonul IV al drumului de centură (între str.Traian/ Macului şi Calea Prutului). Pe această porţiune de 3,5 km s-au făcut lucrări de consolidare a fundaţiei şi reabilitare a podeţelor, iar partea carosabilă a fost lărgită, astfel încât traficul să se desfăşoare în condiţii mai sigure. Până la sfârşitul acestei luni ar urma să fie turnat şi primul strat de asfalt, din cele trei prevăzute prin proiect, menite să asigure o rezistenţă crescută la traficul greu.
Conform planurilor, construirea podului hobanat ar urma să se finalizeze la mijlocul anului 2021. Întregul proiect de modernizare ce vizează „centura mică” a Galaţiului se va încheia în cursul anului 2022.

Beneficii pentru siguranţa circulaţiei

Varianta de ocolire a municipiului Galaţi face legătura între principalele zone cu activitate economică din municipiu, fie că e vorba de combinatul siderurgic, şantierul naval, porturile sau zona legumicolă Zătun – Tuluceşti. De asemenea, în apropierea drumului de centură s-au dezvoltat multe întreprinderi mici şi mijlocii. Drumul de centură pleacă din estul municipiului, ocoleşte Galaţiul prin nord şi ajunge până în zona industrială din vestul oraşului. Modernizarea drumului de centură va creşte mobilitatea mărfurilor şi a forţei de muncă, graţie lărgirii la patru benzi, eliminarea intrărilor şi ieşirilor pe centură care îngreunează traficul în prezent şi înlocuirea acestora, acolo unde este necesar, cu sensuri giratorii. Ideea este de a se realiza o centură de viteză, care să scurteze cu până la 30 la sută timpul de traversare a Galaţiului, în special în ceea ce priveşte tranzitul dintre bld. Coşbuc şi str. Brăilei. La fel de importante sunt beneficiile în materie de siguranţă a circulaţiei, noile condiţii de trafic fiind mai favorabile prevenirii accidentelor.

Investiţii cu efect multiplicator

Proiectul de modernizare a variantei de ocolire a municipiului Galaţi va fi unul benefic pentru economia locală. Cele 30 milioane de euro din acest proiect pun în mişcare firmele de construcţii, ajută la generarea de locuri de muncă, dar la fel de importante sunt efectele şi la nivelul furnizorilor de servicii, de materiale de construcţii sau de utilaje, a subliniat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea: „Dincolo de partea strict tehnică şi de siguranţa circulaţiei, privind această arteră rutieră importantă a Galaţiului, fondurile investite în acest proiect vor avea un efect multiplicator în economia locală. Vor fi, desigur, mai multe comenzi de materiale, salarii pentru angajaţi, dar vor fi inclusiv mai multe taxe şi impozite colectate la bugetele locale. Într-o perioadă în care economia traversează o perioadă nu tocmai fericită, aceste investiţii sunt o ancoră de stabilitate pentru mediul de afaceri local”.

{gallery}proiect13nov2020v2{/gallery}

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Spitalul Militar de Urgenţă ”Dr. Aristide Serfioti” Galați va intra în rețeaua unităților sanitare de suport COVID-19. Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării Naționale (MApN), care a precizat faptul că a luat această măsură, la solicitarea autorităților din Galați, ”pentru suplimentarea forțelor și mijloacelor puse la dispoziția sistemului medical național”.

Potrivit MApN, pregătirile necesare pentru ca Spitalul Militar Galați să devină unitate medicală de suport COVID-19 au început încă de joi seară (12 noiembrie – n.red.). Vorbim despre o capacitate totală de 25 de paturi, pregătite pentru pacienții cu COVID-19. ”Pentru tratarea cazurilor medii și severe sunt pregătite 20 de paturi, dintre care zece asigură suport de oxigen non-invaziv. Pentru tratarea pacienților cu forme critice de boală, au fost alocate cinci paturi ATI (dintre care trei asigură suport ventilator invaziv și două, non-invaziv)”, se arată într-un comunicat al MApN.
Spitalul ”Aristide Serfioti” va prelua pacienți confirmați pozitiv cu SARS-CoV-2 începând de duminică, 15 noiembrie. Potrivit sursei citate, ”membrii echipei manageriale a Spitalului militar din Galați au o vastă experiență în organizarea și operaționalizarea unui spital suport COVID-19, directorul medical împuternicit al unității medicale, locotenentul-colonel medic Constantin Vlase, fiind cel care a asigurat managementul militar al Spitalului Județean de Urgență din Deva, în perioada stării de urgență”.
Includerea Spitalului Militar în rețeaua unităților de suport COVID-19 a venit ca urmare a unei solicitări făcute de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Galați către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU). Măsura a fost decisă în urma unei ședințe ținute la Prefectura Galați cu toți managerii spitalelor din județul Galați.
”Pentru că ne confruntăm, în continuare, cu un număr crescut de persoane din județul Galați infectate cu virusul SARS-CoV-2 și pentru că există doar un compartiment ATI COVID, cu 12 paturi (la Spitalul Județean Galați – n.red.), s-a decis ca DSP Galați să solicite DSU nominalizarea Spitalului Militar de Urgență ”dr. Aristide Serfioti” Galați ca spital suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți COVID-19. DSP Galați a făcut această solicitare și s-a primit aprobarea de la Comandantul Acțiunii, doctorul Raed Arafat”, se precizează într-un comunicat al Prefecturii Galați.

O nouă navă militară construită în Şantierul Naval Damen Galaţi a fost livrată Marinei Pakistanului. Este vorba de o corvetă, model OPV 1900, iar ceremonia de preluare a navei de către echipajul pakistanez s-a desfăşurat, pe 12 noiembrie, la Constanţa.

Nava militară construită la Galaţi va purta numele PNS „Tabuk” şi, în fapt, este nava-soră a corvetei PNS „Yarmook”, construită tot la Galaţi, intrată în serviciul Marinei Militare Pakistaneze în cursul lunii februarie. Cele două nave au fost, de altfel, parte a aceluiaşi contract, semnat în 2017. Adică, cam din vremea când şi România îşi propunea să construiască patru corvete pentru Forţele Navale….
La fel ca precedenta corvetă, PNS „Tabuk” se bazează pe o platformă multifuncțională, foarte adaptabilă, capabilă să răspundă unei mari varietăţi de operațiuni într-un mediu maritim complex. De exemplu, ea este capabilă să lanseze un elicopter și un UAV, precum și două ambarcaţiuni pentru intervenţii rapide (RHIB).
În timpul ceremoniei de predare a navei - desfăşurată în condiţiile restrictive impuse de măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului - oficialii pakistanezi şi viitorului comandant al PNS “Tabuk”, căpitanul Muhammad Umair, au felicitat navaliştii de la SN Damen Galaţi pentru competenţa profesională dovedită în timpul derulării acestui proiect şi şi-au exprimat încredere în continuarea acestei cooperări.
La rândul său, directorul general al SN Damen Galaţi, Flemming Sorensen, a amintit faptul că Damen a fost implicat în proiectele derulate de Pakistan încă din 1986, un motiv suplimentar de mândrie pentru această cooperare îndelungată şi de încredere. El a declarat că finalizarea cu succes a proiectului a fost rezultatul unei strânse cooperări între toți factorii implicați.
„O astfel de realizare este posibilă numai cu o bună coordonare, manoperă de calitate, o muncă excelentă în echipă și o bună cooperare între toate părțile implicate. În ciuda provocărilor fără precedent ale pandemiei, echipele de proiect din Pakistan, România și Olanda au reușit, cu perseverență, să își continue activitatea până la finalizarea cu succes a proiectului”, a precizat Flemming Sorensen.
Damen va continua şi pe viitor să asigure suport tehnic pentru PNS „Tabuk”, în perioada în care aceasta va fi în serviciu.
Şantierul Naval Damen Galaţi a construit peste 40 de nave pe segmentul militar şi de securitate, printre care se numără cele mai moderne şapte nave ale Marinei Militare Regale Olandeze, dar şi nava de patrulare „Ştefan cel Mare”, cea mai modernă din dotarea Poliţiei de Frontieră din România. SN Damen Galaţi este singurul şantier naval din România care, în ultimele trei decenii, a construit nave militare.